Textul Zilei 2014 506z23

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2014

es14-M


2014

Numele


2014 ˘ 2013 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Examining the Scriptures Daily—2014 ˘ 2013 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus ˘ ˘ ˆ Sa examinam Scripturile ın fiecare zi — 2014 ˘ ˘ ˆ Tiparita ın iulie 2013 ˘ ˘ Aceasta publicatie ¸ nu se comercializeaza. ˘ ˆ ˘ Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale ˘ de instruire biblica, sustinute prin donatii. ¸ ¸

Examining the Scriptures Daily—2014 Romanian (es14-M) ˘ ˘ ˆ Made in Tiparita ın Germania Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus

Textul anului 2014 ˘ ˘ ˘ „Sa vina regatul tau“ (Matei 6:10)

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cererea „Sa vina regatul tau“ este bine cunoscuta ın ˆ ˆ ˘ ıntreaga lume, ˆ mai ales ın t¸ arile unde majoritatea se de˘ ˘ ˆ ˆ ˘ clara crestini. Insa cati ıntr-adevar ce anu¸ ¸ oameni stiu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ me cer cand mentioneaz a venirea Regatului ın rugaciu¸ ˘ ˘ ne? Ar mai rosti ei aceste cuvinte daca ar sti ¸ ca venirea ˆ ˘ ˘ Regatului lui Dumnezeu ınseamna executarea judecatii ¸ asupra guvernelor omenesti ¸ si ¸ distrugerea tuturor celor ˆ care se ımpotrivesc Regatului? (Dan. 2:44; Luca 19:27) ˆ ˘ ˘ ˆ Aceste ıntrebari sunt pertinente. De ce? Sa vedem ın ˘ continuare trei stari de fapt: 1) Regatul lui Dumnezeu a ˆ ˆ ˘ ˆ fost ıntemeiat ın 1914 odata cu ıntronarea lui Isus ca ˘ ˆ ˘ Rege (Rev. 12:10), 2) Traim ın zilele din urma ale acestui sistem (Mat. 24:3; 2 Tim. 3:1–5) si ¸ 3) Niciun guvern sau partid politic nu recunoaste Regatul lui Dumnezeu ¸ ˘ si ¸ nici nu se supune guvernarii sale (Ps. 2:2, 3; Rev. ˘ ˘ 11:17, 18). De ce nu se acord a importanta ¸ cuvenita Reˆ gatului lui Dumnezeu? In fond, majoritatea oamenilor ˆ ˘ ısi ¸ doresc o guvernare mai buna. Se investeste ¸ mult timp ˆ ˘ ˘ ˆ si modului ın ¸ se fac multe eforturi pentru ımbunatatirea ¸ ˘ care este condusa lumea. Cu toate acestea, cei mai multi ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ oameni nu realizeaza cui i se ımpotrivesc si ¸ cata putere are el. ˘ ˘ ˘ ˆ Biblia ne spune fara echivoc ca „ıntreaga lume zace ˆ ˘ ˘ ın puterea celui rau“ si ¸ ca „cel numit Diavol si ¸ Satan . . . ˆ ˆ ˘ ˆ induce ın eroare ıntregul p amant locuit“ (1 Ioan 5:19; ˆ ˆ ˆ Rev. 12:9). Orbindu-i pe oameni cu atata abilitate, ıncat ˆ multi ¸ dintre ei nici nu cred ın existenta ¸ lui, Satan reu˘ ˘ se ¸ sa determine cea mai mare parte a omenirii sa res¸ ste ˘ ˘ ˘ ˘ pinga Regatul lui Dumnezeu si ¸ sa se opuna guvernarii lui ˆ (2 Cor. 4:4). Rolul nostru ın calitate de Martori ai lui Iehova este acela de a deschide ochii oamenilor, ‘de a-i ˆ ˆ ˘ ıntoarce din ıntuneric la lumina si sub autoritatea ¸ de ˆ lui Satan la Dumnezeu’ (Fap. 26:18). In prezent, aproape

˘ ˆ opt milioane de persoane lucreaza ın unitate pentru a-si ¸ ˆ ˆ ˘ duce la ındeplinire acest rol. Cat de bucurosi ¸ suntem sa fim considerati ¸ demni de a primi acest privilegiu! (Mat. 28:19, 20) ˆ ˘ ˘ Insa noi suntem constien ti ¸ ¸ ca nu vom converti lu˘ ˘ mea. Isus a spus ca majoritatea oamenilor nu vor gasi ˘ ˘ ˘ „calea care duce la viat¸ a“, ci vor continua sa mearga pe „calea care duce la distrugere“ (Mat. 7:13, 14). El a pre˘ ˆ ˆ ˘ zis ca, ınainte de a veni sfarsitul, ‘vestea buna despre re¸ ˘ ˘ ˆ ˘ gat va fi predicata pe tot p amantul locuit ca martu˘ ˆ rie pentru toate natiunile’ (Mat. 24:14). Facand referire ¸ ˘ ˆ la zilele lui Noe, Isus ne-a ajutat sa ıntelegem care va fi ¸ ˘ reactia ¸ oamenilor la lucrarea noastra de predicare. Desi ¸ ˘ Noe a fost „un predicator al dreptatii“, oamenii nu au ti¸ ¸ ˘ nut cont de avertismentul sau cu privire la distrugerea ˘ ˘ ˆ ˘ care avea sa vina. Ei „n-au dat atentie ¸ p ana a venit po˘ topul si ¸ i-a maturat pe toti“ ¸ (2 Pet. 2:5; Mat. 24:37–39). ˘ ˘ ˆ Astazi, doar cei care au o dispozitie corecta iau ın con¸ siderare avertismentul. Ei dau ascultare vestii bune ¸ ˆ ˆ ˘ despre Regatul lui Dumnezeu, ınteleg and ca „este pu¸ ˘ terea lui Dumnezeu pentru salvarea oricui are credint¸ a“ (Rom. 1:16). ˆ ˆ ˘ In curand, Satan nu va mai avea control asupra p aˆ ˘ ˆ mantului. ‘Omul nu va mai stap ani peste alt om spre paguba lui.’ (Ecl. 8:9) Numeroasele guverne din prezent, ˘ ˆ ale caror ideologii sunt contradictorii, vor fi ınlocuite de un singur guvern, Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos (Is. 9:7; Dan. 7:13, 14; Rev. 11:15). Pacea, drepta˘ ˘ tea si ¸ nep artinirea nu vor fi singurele realizari ale aces˘ tui guvern perfect. Sub Regat, necesitatile noastre fizi¸ ˘ ce fi si ¸ ele pe deplin satisfacute (Ps. 72:16; 145:16). ˆ vor ˘ ˘ Insa am fi oare fericiti ¸ daca am avea toate aceste bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvantari, dar ar continua sa existe boala si ¸ moarte? Reˆ ˘ gatul lui Dumnezeu va ınlatura si ¸ aceste lucruri. Iehova a declarat: „Eu fac toate lucrurile noi!“. Suferinta ¸ si ¸ tristetea vor apartine trecutului. „Moartea nu va mai fi. Nici ¸ ¸ ˘ jale, nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de ˘ ˘ odinioara au trecut.“ Laude sa-i fie aduse Dumnezeului ˘ ˘ nostru! Da, ‘sa vina regatul lui Iehova’! (Rev. 19:6; 21:3–5)

˘ Cum poate fi folosita ˘ ˘ aceasta carte brosat ¸ a ˆ ˘ ˘ ˆ In paginile urmatoare puteti ¸ gasi cate un text biblic reparti˘ ˘ zat fiecarei zile si ¸ un comentariu corespunzator acelui text. Texˆ tul biblic si ¸ comentariul aferent pot fi citite oricand pe parcursul ˘ ˘ ˘ ˘ zilei, dar multi ¸ considera ca este mai util sa-l citeasca dimineata ¸ ˆ ˆ deoarece se pot gandi ın timpul zilei la cele citite. Discutarea texˆ ˘ tului ımpreuna cu familia este de un real folos. Familiile Betel din ˆ ˆ ıntreaga lume fac acest lucru ınainte de a lua micul dejun. Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Turˆ ˘ ˆ nului de veghe din luna aprilie 2012 pana ın luna martie 2013. Ci˘ frele consecutive datei articolului din Turnul de veghe indica nu˘ marul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si ¸ numerele paragrafelor de unde este extras comentariul (vezi ilustratia ¸ de mai jos). Informatii ¸ suplimentare cu privire la subiectul ˘ ˆ analizat pot fi gasite ın celelalte paragrafe ale articolului. Pentru ˘ ˆ a sti ¸ la ce pagina ıncepe fiecare articol, puteti ¸ consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe. Miercuri, 1 ianuarie ˘ ˘ Lucrarile carnii sunt evidente. (Gal. 5:19)

˘ ˘ ˘ Cum dezbina „lucrarile carnii“? ˆ (Gal. 5:19–21) Fornica ¸tia ıl desparte ˘ pe cel care o practica de Iehova si ¸ ˆ de congregatie, iar adulterul ıi poa¸ ˘ te separa pe copii de p arinti ¸ si ¸ pe ˘ partenerul nevinovat de tovarasul ¸ ˘ ˘ ˘ sau de casatorie . . . Vorbesc despre ˆ nemultumirea mea cu prietenii ın¸ ˆ ˘ cercand sa-mi asigur sprijinul lor? w12 15/7 4:8, 9

ˆ ˘ Paragrafele ın care pot fi gasite textul biblic si ¸ comentariul ˘ Numarul articolului

Data editiei Turnului de veghe ¸

Anul editiei Turnului de veghe ¸

2014

IANUARIE

FEBRUARIE

L

M M

J

V

S

D

6 13 20 27

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

S

D

2 3 4 5 9 10 11 12 16 17 18 19 23 24 25 26 30

6 13 20 27

7 14 21 28

L

3 10 17 24

M M

4 11 18 25

5 12 19 26

APRILIE L

7 14 21 28

M M

1 8 15 22 29

J

V

7 14 21 28

M M

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

V

S

D

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

5 12 19 26

L

4 11 18 25

OCTOMBRIE M M

J

6 13 20 27

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

7 14 21 28

V

S

MARTIE D

1 2 7 8 9 14 15 16 21 22 23 28

L

M M

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

M M

L

M

M

6 13 20 27

7 14 21 28

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

S

M M

5 12 19 26

6 13 20 27

V

S

D

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

3 4 5 10 11 12 17 18 19 24 25 26 31

L

3 10 17 24

M M

V

S

D

L

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

1 8 15 22 29

4 11 18 25

5 12 19 26

J

6 13 20 27

6 13 20 27

V

S

D

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

J

S

D

V

1 5 6 7 8 12 13 14 15 19 20 21 22 26 27 28 29

SEPTEMBRIE

J

NOIEMBRIE D

J

IUNIE

J

AUGUST

J

L

6 13 20 27

V

MAI L

IULIE L

J

M M

2 9 16 23 30

3 10 17 24

J

V

S

D

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

DECEMBRIE

V

S

D

L

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

1 8 15 22 29

M M

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

J

V

S

D

4 5 6 7 11 12 13 14 18 19 20 21 25 26 27 28

Miercuri, 1 ianuarie ˘ ˘ Lucrarile carnii sunt evidente. (Gal. 5:19) ˘ ˘ ˘ Cum dezbina „lucrarile carnii“? ˆ (Gal. 5:19–21) Fornica ¸tia ıl des˘ parte pe cel care o practica de Iehova si iar adul¸ de congregatie, ¸ ˆ terul ıi poate separa pe copii de ˘ parinti ¸ si ¸ pe partenerul nevinovat ˘ ˘ ˘ ˘ de tovarasul ¸ sau de casatorie, proˆ ˘ ˆ ˘ vocand rani adanci. O alta lucra˘ ˘ re a carnii este necura ¸tia. La fel ˘ cum doua suprafete ¸ pe care vrem ˘ ˘ sa le lipim nu pot face aderent¸ a ˘ ˘ daca una dintre ele este murdara, ˆ niciun crestin nu poate fi ın uni¸ tate cu Dumnezeu si ¸ cu cei dragi ˘ ˘ ˘ daca practica necuratia. Angaja¸ ˆ ˘ ˘ a derea ıntr-o conduita nerusinat ¸ ˘ ˘ ˘ monstreaza lipsa de respect fat¸ a de legile drepte ale lui Iehova. Si ¸ ˘ ˘ ˆ celelalte lucrari ale carnii ıi sepa˘ ra pe oameni unii de altii, ¸ precum si ¸ de Dumnezeu. Ele nu au nimic ˆ ın comun cu personalitatea lui Iehova. Asadar, fiecare dintre noi ¸ ˘ ˆ ˆ trebuie sa se ıntrebe: Cat de mult ˘ ˘ ˘ ˘ ma straduiesc ‘sa pastrez unitaˆ ˘ ˘ tea spiritului ın legatura pacii’? (Ef. 4:3) Vorbesc despre nemulˆ tumirea mea cu prietenii ıncer¸ ˆ ˘ cand sa-mi asigur sprijinul lor? w12 15/7 4:8, 9 Joi, 2 ianuarie ˘ Nimeni nu stie cine este Tatal ¸ ˆ ˘ decat Fiul si ¸ cel caruia Fiul vrea ˘ ˘ sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22) Indiferent de convingerile lor, majoritatea oamenilor si-au pus ¸ ˆ ˘ ıntreb ari cu privire la existenta ¸ lui ˘ ˘ Dumnezeu. Pentru ca n-au gasit ˘ ˘ ˘ raspunsuri satisfacatoare, multi ¸ ˘ au renuntat sa le mai caute. Da, ¸ Satan ‘a orbit mintea celor necredinciosi’ ¸ (2 Cor. 4:4). Nu e de mi-

˘ ˆ ˆ rare ca oamenii, ın general, sunt ın ˘ ignorant¸ a cu privire la Creatorul ˘ Universului sau nu stiu ce sa crea¸ ˘ da despre el (Is. 45:18). Este vital ˘ ˘ ˘ ca oamenii sa cunoasca adevarul despre Dumnezeu. De ce? Numai cei care ‘vor chema numele lui Iehova vor fi salvati’ ¸ (Rom. 10:13). A ˆ chema numele lui Dumnezeu ın˘ ˘ seamna a sti ce fel de persoana ¸ ˘ este el. Isus Cristos le-a facut cu˘ noscut discipolilor sai acest ade˘ ˘ var important, dezvaluindu-l pe ˘ Tatal. w12 15/4 1:2, 3

Vineri, 3 ianuarie ˘ ˘ Daca [so ¸tia] se separa, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ramana necasatorita sau ˘ ˆ sa se ımpace cu so ¸tul ei. (1 Cor. 7:11)

ˆ In ce situatii ¸ ar putea o sotie ¸ ˘ ˘ crestin a sa se separe? Unele su¸ rori s-au separat de partenerul lor ˘ ˘ pentru ca acesta a refuzat sa sus˘ tin ¸ a familia din punct de vedere material. Altele au fost supuse la abuzuri fizice grave sau au ˆ fost puse ın imposibilitatea de a-i ˘ sluji lui Iehova. Decizia de a-ti ¸ pa˘ ˘ ˘ rasi sau nu partenerul de casatorie ˘ este strict personala. Totusi, ¸ sora ˘ ˘ respectiva ar trebui sa se roage cu ˘ ˘ privire la aceasta chestiune si ¸ sa ˘ ˆ ˘ fie sincera cu ea ınsasi. ¸ Martorul al ˘ ˘ ˘ carui partener de casatorie nu este ˘ ˘ ˘ la adevar ar trebui sa faca tot po˘ sibilul pentru a-si ¸ consolida cas˘ nicia. Dar el nu trebuie sa se sim˘ ˘ ˆ ta vinovat daca, ın ciuda eforturilor sale, partenerul necredincios ˘ ˘ ˘ ˘ vrea sa-l paraseasca. Pavel a scris: ˘ ˘ „Daca cel necredincios se separa, ˘ ˆ ˆ sa se separe: ın astfel de ımpre˘ jurari fratele sau sora nu mai este legat, ci Dumnezeu v-a chemat la pace“ (1 Cor. 7:15). w12 15/5 2:13–15, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 4 ianuarie Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ¸ti ˆ de spiritul sfant. (2 Pet. 1:21) Scrierea Bibliei a durat 1 610 ani: ˆ ˆ ˘ ˆ din 1513 ı.e.n. p ana ın 98 e.n. La redactarea ei au contribuit aproxima˘ tiv 40 de barbati. ¸ Expresia greceas˘ ˘ ˆ ˘ ca redata prin „a fi purtat“ ınseamna ˘ ˆ „a duce sau a cara dintr-un loc ın al˘ tul“ si ¸ „poate fi tradusa si ¸ prin: a ˆ fi impulsionat, a primi avant sau a ˆ ˘ ˆ te lasa ımboldit“. In Faptele 27:15, ˘ ˘ aceasta expresie este folosita penˆ ˘ tru a descrie o corabie ımpinsa de ˆ ˆ ˘ vant ıntr-o anumita directie. Scrii¸ torii Bibliei si ¸ profetii ¸ au fost „purˆ ˆ ˘ tati ¸ de spiritul sfant“ ın sensul ca Dumnezeu a comunicat cu ei, i-a imˆ pulsionat si ¸ i-a ındrumat prin intermediul fortei sale active. Astfel, ei ¸ ˆ nu au transmis propriile idei, ci gan˘ durile lui Iehova. Uneori, nici macar nu cunosteau semnificatia lucruri¸ ¸ lor pe care le profeteau sau pe care ¸ le scriau (Dan. 12:8, 9). Cu siguran˘ ˘ ˘ t¸ a, „toata Scriptura este inspirata de ˘ Dumnezeu“. Ea nu exprima puncte de vedere omenesti (2 Tim. 3:16). ¸ w12 15/6 4:3

˘ Duminica, 5 ianuarie ˆ ˘ Ingrijorarile acestui sistem si ¸ ˘ ˘ puterea amagitoare a boga ¸tiilor ˆ ˘ ˘ ˆ ınabus¸ a cuvantul. (Mat. 13:22) ˆ ˘ Un factor care poate ınabusi ¸ cuˆ ˆ ˆ ˘ vantul ıl constituie „ıngrijorarile ˆ ˆ ˘ acestui sistem“. Intrucat traim ‘tim˘ puri critice, carora cu greu li se face ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fat¸ a’, fara ındoiala ca si ¸ tu ai multe ˆ motive de ıngrijorare (2 Tim. 3:1). ˘ ˘ Poate ca nu-ti ¸ permiti ¸ sa cumperi tot ce ai nevoie din cauza costului ri˘ dicat al vietii ¸ sau pentru ca nu ai un ˘ ˘ ˆ loc de munca. Sau poate ca te gan˘ ˆ desti cu teama la viitor si ¸ ¸ te ın˘ trebi: „Oareˆ cum ma voi descurca la pensie? Imi vor ajunge banii?“.

ˆ ˆ ˘ Avand astfel de ıngrijorari, unii cau˘ ˘ ˘ ˆ ˘ a ta cu orice pret¸ sa se ımbogateasc ¸ ˆ ˘ ın speranta ¸ ca banii le vor oferi sigu˘ ˆ ˘ rant¸ a. Alt factor care, ımpreuna cu ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıngrijorarile, poate ınabusi ¸ cuvantul ˘ ˘ este „puterea amagitoare a boga˘ ˘ ¸tiilor“. E adevarat, Biblia spune ca „banul aduce ocrotire“. Totusi, ¸ goa˘ ˘ ˘ ˆ na dup a bogatii ¸ nu reflecta ıntelep¸ ciune (Ecl. 7:12). Multi dat sea¸ si-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ma ca, luptand sa devina bogati, ¸ ˘ ˆ ˘ nu au facut decat sa se afunde si ¸ ˆ mai mult ın capcana materialismului. Unii chiar au devenit sclavi ai bo˘ gatiilor (Mat. 6:24). w12 15/8 4:3–5 ¸

Luni, 6 ianuarie ˘ [El] s-a dus imediat si ¸ a facut ˆ nego ¸t cu ei si ¸ a mai castigat ¸ cinci. (Mat. 25:16) Desi unsi ¸ crestinii ¸ ¸ au considerat ˆ ˘ ˘ decenii la rand ca 1914 avea sa fie un ˆ an marcant, ei n-au ınteles cu clari¸ ˘ ˆ ˆ tate ce urma sa se ıntample. Ulteˆ rior, un frate a spus: „Cativa dintre ¸ ˆ ˆ ˘ noi se gandeau ın mod serios ca vom ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ merge la cer ın prima saptamana din octombrie a acelui an [1914]“. Ce ˘ descurajator trebuie sa fi fost pentru ˘ ˆ ˘ ei sa astepte sfarsitul, iar acesta sa ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ nu vina! Mai mult decat atat, cres¸ tinii unsi ¸ s-au confruntat cu mari ˆ ˆ ˘ ımpotriviri ın timpul Primului Razboi Mondial. Lucrarea de predicare ˘ ˆ aproape ca ıncetase. Era ca si ¸ cum ei ˆ ar fi adormit. Dar, ın 1919, ceva i-a trezit. Isus venise la templul spiriˆ tual al lui Dumnezeu pentru a-si ¸ ıncepe inspectia. Unii crestini unsi ¸ ¸ ¸ nu ˆ ˘ ˘ s-au ridicat la ınaltimea astept arilor ¸ ¸ ˘ ˆ Stap anului si, ¸ ca urmare, au pierdut privilegiul de a se ocupa de sarciniˆ ˆ ˘ le ıncredintate de el. Insa majorita¸ ˘ tea crestinilor unsi ¸ ¸ au aratat o loia˘ litate de nezdruncinat si ¸ o dorint¸ a ˘ ˘ ˆ puternica de a-i sluji Stap anului lor, ˆ ˘ chiar si ¸ ın acei ani grei de razboi. w12 15/9 4:11, 12

Marti, ¸ 7 ianuarie ˘ ˘ ˆ A facut mult rau ın ochii lui Iehova. (2 Cron. 33:6) ˘ La aproximativ 360 de ani dupa ˆ ˘ ˘ ce David a ınceput sa domneasca, ˆ Manase a devenit rege ın Iuda. De-a lungul celor 55 de ani de dom˘ nie, el a facut multe lucruri rele si ¸ ˆ s-a implicat ın practici detestabi˘ ˆ le, atrâgandu-si ¸ condamnarea di˘ ˘ vina. In cele din urma, Manase a ˆ ˘ fost ınlaturat de la tron si ¸ aruncat ˆ ˆ ˘ ıntr-o ınchisoare babiloniana. Acoˆ lo el „s-a umilit mult“ ınaintea lui Dumnezeu si ¸ „i s-a rugat“ (2 Cron. ˘ 33:12, 13). Cum i-a raspuns Iehova ˘ lui Manase la rugaciuni? „El a as˘ cultat implorarile lui, a auzit ru˘ gamintea lui pentru favoare.“ La fel ca David, Manase a recunoscut ˘ ˘ gravitatea pacatelor sale si ¸ s-a ca˘ it cu adevarat. Acesta a fost motivul pentru care Iehova l-a iertat si ¸ i-a redat domnia. Atunci, „Maˆ ˘ nase a ınteles ca Iehova este ade¸ ˘ varatul Dumnezeu“ (2 Cron. 33:13). ˆ ˆ Cat de ıncurajator este acest epi˘ ˘ sod biblic! El confirma faptul ca ˆ ˘ ˆ Dumnezeul nostru ındurator ıi iar˘ ˘ ˆ ta pe cei care se caiesc ın mod sincer. w12 15/11 4:11–13

Miercuri, 8 ianuarie Nu mint. (Gal. 1:20) Uneori, Pavel a considerat nece˘ sar sa jure pentru a confirma ade˘ varul celor scrise de el. De exemˆ plu, cand unii din Corint au susti¸ ˘ ˆ nut ca nu se putea conta pe cuvanˆ ˘ tul lui, el a scris ın apararea sa: ˘ „Asa ¸ cum este sigur ca putem avea ˆ ˆ ˆ ıncredere ın Dumnezeu, cuvantul pe care vi l-am spus nu este Da si ¸ ˆ ın acelasi ¸ timp Nu“ (2 Cor. 1:18). ˆ Cand a scris aceste cuvinte, Paˆ vel se afla ın Macedonia. El pleca˘ se din Efes si sa ajun¸ intentiona ¸

˘ ˘ ˘ ga la Corint. Initial, el planuise sa ¸ reviziteze congregatia din Corint ¸ ˆ ˆ ınainte de a merge ın Macedonia ˆ (2 Cor. 1:15, 16). Totusi, ¸ la catva ˘ ˆ ˘ timp dupa ce ısi ¸ facuse planul initial, Pavel, aflat la Efes, a auzit ¸ ˘ ˆ ca ın congregatia din Corint exista ¸ ˘ dezbinare si ¸ era tolerata imoralitatea (1 Cor. 1:11; 5:1). Pentru a remeˆ ˘ ˘ ıngrijoratoare, dia aceasta situatie ¸ el le-a dat corintenilor sfaturi enerˆ ˘ gice ın prima sa scrisoare adresata ˆ ˘ ˘ lor. Apoi, ın loc sa mearga direct la ˘ ˆ ˘ Corint, Pavel a hotarat sa le acorde ˘ ˘ timp fratilor sai ca sa aplice sfatul ¸ ˆ ˆ primit, astfel ıncat vizita pe care ˘ ˘ ˘ ˆ urma sa le-o faca sa fie mai ıncurajatoare (2 Cor. 1:23). w12 15/10 4:6, 7

Joi, 9 ianuarie ˘ Fa toate lucrurile pentru ˘ ˘ care te cheama strainul. (1 Regi 8:43) ˘ Un strain este, simplu spus, ci˘ ˆ ˘ neva care nu se afla ın tara natala ¸ ˘ ˆ sau care intra ıntr-o comunitate ˘ ˘ noua. Aceasta descriere li se potriveste si Martorilor lui Iehova. Desi ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ sunt raspanditi ¸ pe tot globul, ei sustin un guvern ceresc, Regatul ¸ lui Dumnezeu condus de Cristos. De aceea, sunt neutri din punct ˘ de vedere politic, chiar daca devin ˘ ˘ astfel tinta prejudecatilor. Strainii ¸ ¸ ˘ sunt deseori recunoscuti ¸ dupa ca˘ racteristicile minoritatii ¸ din care ˘ fac parte. Ne referim aici la limba, ˘ ˘ obiceiuri, trasaturi fizice si ¸ chiar stil vestimentar. Totusi, ¸ lucrurile ˆ pe care le au ın comun cu ceilalti ¸ oameni, indiferent de nationalita¸ te, sunt mult mai importante deˆ ˘ cat aceste particularitati. ¸ De fapt, scopul initial al lui Iehova a fost ca ¸ ˘ ˆ ˘ oamenii sa fie uniti ¸ ıntr-o singura ˘ familie sub o singura conducere: conducerea sa. w12 15/12 4:11–13

Vineri, 10 ianuarie ˘ ˘ Nu vre ¸ti sa va duce ¸ti si ¸ voi? (Ioan 6:67) ˘ Petru i-a raspuns lui Isus: „Doam˘ ne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii Si ¸ vesnice. ¸ ¸ noi am crezut ˘ ˘ ˆ si ca tu esti ¸ am ajuns sa stim ¸ ¸ Sfantul lui Dumnezeu“ (Ioan 6:68, 69). ˆ ˆ Intelesese oare Petru ın mod deplin ¸ ce spusese Isus despre moartea sa ˘ ˘ de jertfa? (Ioan 6:53–60) Probabil ca ˘ ˆ nu. Cu toate acestea, el era hotarat ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i ramana loial Fiului uns al lui Ieˆ ˘ hova. Petru nu s-a gandit ca Isus a ˘ ˆ ˆ gresit ¸ si ¸ ca ısi ¸ va retrage mai tarziu cuvintele. El a recunoscut cu umi˘ ˘ lint¸ a ca Isus avea „cuvintele vietii ¸ ˆ ˆ vesnice“. Dar noi? Ce facem cand ın¸ ˆ ˆ talnim ın publicatiile ‘istra¸ ˆ torului fidel’ o idee greu de ınteles ¸ ˘ sau care nu corespunde parerilor ˘ ˘ noastre? Ar trebui oare sa astept am ¸ ˘ ˘ o noua explicatie ¸ care sa se armonizeze cu punctul nostru de vedere? ˘ ˘ Nu, ci ar trebui sa ne straduim s-o ˆ ıntelegem (Luca 12:42). w12 15/4 ¸ 2:10, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 11 ianuarie ˘ ˘ To ¸ti au pacatuit si ¸ nu ajung la gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

ˆ In calitate de slujitori ai lui ˘ Iehova, vrem sa-i aducem onoare ˆ ˘ si ¸ glorie prin tot ce facem. Insa, de cele mai multe ori, nu reusim. Nici Pavel n-a reusit (Rom. ¸ ¸ 7:21–25). Prin cuvintele din textul de azi, el a explicat de ce suntem ˘ ˘ nevoiti gre¸ sa luptam cu dorintele ¸ site. Fiind descendentii ¸ ¸ lui Adam, ˘ noi am mostenit pacatul care, ase¸ menea unui domnitor tiranic, sub˘ ˆ juga ıntreaga omenire (Rom. 5:12; ˘ ˘ 6:12). Dar ce este pacatul? Pacatul este tot ceea ce contravine cali˘ tatilor, normelor si divine, ¸ ¸ vointei ¸

ˆ afectand relatia omului cu Dum¸ nezeu. Asa cum un arcas¸ ratea¸ ˘ za uneori tinta din diverse moti¸ ˘ ˘ ve, nici noi nu reusim sa reflectam ¸ ˆ gloria lui Iehova ın mod perfect ˘ ˘ ˘ din cauza pacatului. Uneori paca˘ ˘ ˘ ˘ tuim fara sa ne dam seama (Num. ˘ ˘ ˆ ˆ 15:27–31). Pacatul este adanc ınra˘ ˆ dacinat ın oameni si ¸ se interpune ˆ ıntre ei si ¸ Creator (Ps. 51:5; Is. 59:2; ˘ ˘ ˘ ˆ Col. 1:21). Pacatul este, fara ındoia˘ ˘ ˘ la, cea mai grava „boala“ a omenirii. w12 15/5 4:4, 5

˘ Duminica, 12 ianuarie ˆ Scrie- ¸ti ıntr-o carte toate cuvintele pe care ¸ti le voi spune. (Ier. 30:2) Iehova le-a dictat scriitorilor Bi˘ ˆ ˘ bliei ce sa scrie cand a considerat ca ˘ ˘ este important ca textul sa aiba o ˘ ˘ anumita forma. Dar, de cele mai multe ori, Dumnezeu nu le-a in˘ ˘ dicat ce cuvinte sa foloseasca. El ˆ ˆ ˘ le-a pus ın minte si ¸ ın inima doar ˆ ˘ ideile, permit¸ andu-le sa leˆ expriˆ ˘ me ıntr-o maniera proprie. In Eclesiastul 12:10 se spune: „Convocato˘ ˘ ˘ ˘ rul s-a straduit sa gaseasca cuvin˘ ˘ ˆ te placute si ¸ sa scrie ıntocmai cu˘ vintele adevarului“. Evanghelistul Luca ‘a cercetat cu atentie toa¸ ˆ ˘ te lucrurile de la ınceputuri ca sa ˆ le scrie ın ordine’ (Luca 1:3). Prin ˆ intermediul spiritului sfant, Dum˘ ˘ nezeu s-a asigurat ca mesajul sau nu a fost denaturat de imperfec tiu¸ ˘ ˆ ˆ nea umana. In marea sa ıntelep¸ ciune, Dumnezeu a ales ca Biblia ˘ ˘ sa fie scrisa de oameni. Astfel, ea nu ne transmite doar informa ¸ ˆ tii, ci si ¸ emotii ¸ si ¸ sentimente. Intruˆ ˘ cat Dumnezeu le-a lasat oamenilor imperfecti ¸ libertatea de a formula singuri ideile primite prin spiriˆ ˘ tul sfant, mesajul sau are un far˘ mec aparte si ¸ ne merge la inima. w12 15/6 4:5–7

Luni, 13 ianuarie ˘ ˘ Rodul drepta ¸tii este semanat ˆ ın pace pentru cei care fac pace. (Iac. 3:18) Prin urmare, nu putem avea o con˘ ˘ ˘ ˘ ˆ duita dreapta daca nu traim ın pace cu altii. ¸ Progresul nostru spiritual va ˆ ˘ ˘ fi ıngreunat daca vom manifesta tra˘ saturi de personalitate care ar putea tulbura pacea cu fratii Figu¸ nostri. ¸ ˆ rativ vorbind, am fi niste mine. In ¸ ˘ schimb, daca vom ierta repede si ¸ le vom face bine altora, vom promova un climat de pace si ¸ vom avea bineˆ cuvantarea lui Iehova. ‘Oamenii ca daruri’ contribuie si ¸ ei la unitatea congregatiei. Cu ajutorul lor, putem ¸ ˆ ˘ ‘ajunge la unitate ın credint¸ a’ (Ef. ˆ ˘ ˘ 4:8, 13). Cand lucreaza alaturi de noi ˆ ın serviciul sacru si ¸ ne dau sfaturi ˆ bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ei ne ajuta sa facem ımbunatatiri ¸ ˆ ın ce priveste personalitatea cres¸ ¸ ˘ ˆ tina (Ef. 4:22–24). Vezi ın sfaturile lor eforturile lui Iehova de a te ˘ ˆ ˘ pregati pentru viata ¸ ın lumea noua ˘ ˘ ˆ ˆ sub domnia Fiului sau? Batrani, ın˘ ˆ cercati ¸ sa-i corectati ¸ pe altii ¸ avand ˆ ın vedere acest obiectiv? (Gal. 6:1) w12 15/7 4:10–12

Marti, ¸ 14 ianuarie ˘ ˆ ˘ Nu va ıngrijora ¸ti . . . niciodata, ˆ ˆ zicand: „Ce vom manca?“ sau: „Ce vom bea?“ sau: „Cu ce ne ˆ ˘ ˘ vom ımbraca?“ Fiindca pe toate ˘ ˘ acestea na ¸tiunile le cauta sta˘ ruitor. Tatal vostru ceresc stie ¸ ˘ ca ave ¸ti nevoie de toate aceste lucruri. (Mat. 6:31, 32) Pentru a nu deveni materialisti, ar ¸ ˘ ˘ fi bine sa ne reevaluam periodic mo˘ ˘ dul de viat¸ a. Nu am vrea sa ajun˘ gem ca Esau, care a demonstrat ca dispretuia lucrurile spirituale (Gen. ¸ ˘ 25:34; Evr. 12:16). Nu am vrea sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ asemanam nici cu tanarul bogat pe

ˆ ˘ ˆ care Isus l-a ındemnat sa-si ¸ van˘ ˘ ˘ da bunurile, sa le dea saracilor si ¸ ˘ ˆ ˘ sa-l urmeze. Tanarul nu l-a ascultat ˆ ˘ pe Isus, ci „a plecat mahnit, caci avea multe avutii“ (Mat. 19:21, 22). El ¸ ˘ ar fi putut sa-l urmeze pe cel mai ˘ ˘ mare om care a trait vreodata, dar a refuzat acest privilegiu inestimabil. ˆ ˘ ˘ Pentru acel tanar, bogatiile au fost o ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ capcana. Sa avem deci grija sa nu ne pierdem privilegiul de a fi discipoli ˘ ai lui Cristos. Pentru a nu ne lasa coplesi ¸ ti ¸ de grijile materiale este im˘ ˆ cont de ındemnul portant sa tinem ¸ din textul de azi. w12 15/8 4:8, 9

Miercuri, 15 ianuarie ˘ ˘ Bunatatea nemeritata a Domnului nostru Isus Cristos ˘ ˆ sa fie cu spiritul pe care ıl manifesta ¸ti, fra ¸tilor! (Gal. 6:18) ˘ ˆ Exista multe ocazii ın care putem ˆ manifesta un spirit bun ın relatiile ¸ ˘ ˆ cu ceilalti. ¸ Este o dovada de ıntelep¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ciune sa fim gata sa iertam cand sunˆ tem jigniti. ¸ Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ne ındeamna: „Continuati ¸ sa va su˘ portati ¸ unii pe altii ¸ si, ¸ daca cineva ˘ ˆ ˘ ˆ are vreun motiv sa se planga ımpo˘ ˘ ˘ triva altuia, sa va iertati ¸ cu marinimie unii pe altii. Asa ¸ ¸ cum v-a iertat ˘ ˘ Iehova cu marinimie, asa ¸ sa faceti ¸ si ¸ ˘ voi“ (Col. 3:13). Cuvintele „daca ci˘ ˆ neva are vreun motiv sa se plan˘ ˘ ˆ ˘ ga ımpotriva altuia“ sugereaza ca ˆ ˘ am putea avea motive ıntemeiate sa ˘ ˘ ˘ ne sup aram pe altii. Totusi, ¸ ¸ sa nu ˘ ˘ ˘ ne concentram asupra trasaturilor sau a obiceiurilor iritante ale fratilor ¸ ˘ ˘ nostri si ¸ ¸ sa tulburam, astfel, pacea ˘ ˘ ˆ congregatiei. Mai degraba, sa ıncer¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cam sa-l imitam pe Iehova si ¸ sa ier˘ ˘ ˆ ˘ tam cu marinimie, continu and sa-i ˆ ˘ ˘ slujim umar la umar. In plus, trebu˘ ˘ ˆ ie sa ne rugam pentru spirit sfant (Luca 11:13). Spiritul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ne va ajuta sa manifestam calitati ¸ ˆ crestine ın relatiile cu ceilalti ¸ ¸ ¸ (Gal. 5:22, 23). w12 15/10 2:1, 14, 15

Joi, 16 ianuarie ˘ Toata autoritatea mi-a fost ˘ data. (Mat. 28:18) ˘ ˆ ˘ Adam si ¸ Eva traiau ın Eden si ¸ fa˘ ceau parte din familia universala a ˘ lui Iehova, caracterizata prin pace ˘ si ¸ armonie. Ei puteau sa comunice ˘ ˘ direct cu Dumnezeu, sa-i aduca ˆ ˘ ˘ ınchinare si ¸ sa primeasca binecuˆ ˘ vantarea lui. Aceasta relatie s-a ¸ ˆ deteriorat cand oamenii, influen˘ ˘ ˆ ta ¸ ti ¸ de Satan, s-au razvratit ımˆ potriva lui Iehova, contestandu-i ˆ ˘ ˆ ˆ suveranitatea. Insa, ıncepand cu ˘ anul 1914, Regatul mesianic ia masuri pentru a restabili unitatea si ¸ ˆ armonia (Ef. 1:9, 10). In timpul Domniei de O Mie de Ani, lucruri ˆ impresionante care ın prezent „nu ˘ se vad“ vor deveni realitate (2 Cor. ˆ ˆ ˆ 4:18). Ce se va ıntampla „la sfarsit“, ¸ ˘ adica la finalul celor o mie de ani? ˘ (1 Cor. 15:24) Desi ¸ ‘toata autorita˘ ˘ ˆ tea i-a fost data ın cer si ¸ pe paˆ mant’, Isus nu are ambitii ¸ persona˘ ˘ le si a sa uzurpe ¸ nu intentioneaz ¸ tronul lui Iehova. Plin de umilin˘ ˆ t¸ a, el „ıi va preda Dumnezeului si ¸ ˘ ˘ ˆ Tatalui sau regatul“. Isus ısi ¸ va ˘ folosi pozitia unica si ¸ ¸ autoritatea „spre gloria lui Dumnezeu“ (Filip. 2:9–11). w12 15/9 2:17, 18

Vineri, 17 ianuarie ˘ Ceea ce se cauta la un ˘ este sa fie ˘ gasit fidel. (1 Cor. 4:2) ˆ ˘ Indiferent cat de multe calitati ¸ si ¸ aptitudini ar avea un istra˘ ˘ ˘ tor, acestea ar fi fara valoare daca ˘ el nu s-ar achita de responsabilitati ¸ ˘ ˘ ˆ sau daca nu i-ar fi loial stapanului ˘ sau. Fidelitatea este o calitate in˘ dispensabila unui bun istra˘ tor. Daca ne dovedim fideli, Iehova ˆ ˘ ˘ ˆ ne va rasplati ın mod sigur. In caz contrar, vom avea doar de pierdut

(Mat. 25:14–18, 23, 26, 28–30). Isus ˆ ˘ a scos ın evident¸ a consecintele lip¸ sei de fidelitate. El a spus: „Un om bogat avea un , care a ˆ ˘ ˆ fost acuzat ınaintea lui ca ıi risipea bunurile. Atunci l-a chemat si ¸ i-a ˘ zis: «Ce aud despre tine? Preda raportul istratiei tale, pentru ¸ ˘ ˘ ca nu vei mai putea sa-mi isˆ trezi casa»“ (Luca 16:1, 2). Intruˆ cat ul a fost nechib˘ ˆ zuit cu bunurile stapanului, acesta ˘ ˆ ˘ ˘ a hotarat sa-l dea afara. Ce lectie ¸ ˘ ˘ valoroasa! Sa nu ne dovedim nicio˘ ˘ ˘ data infideli, ci sa ne achitam cu ˘ constiinciozitate de responsabilita¸ tile primite. w12 15/12 2:15–17 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 18 ianuarie ˘ ˆ Ve ¸ti gasi ınviorare pentru sufletele voastre. (Mat. 11:29) Isus si-a asigurat continuatorii ¸ ˘ ca, apropiindu-se mai mult de el si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ aplicand ceea ce-i ınvata, ¸ aveau sa ˘ ˆ ˆ ˆ se simta ınviorati, ıntrucat jugul ¸ ˘ ˘ sau era bun si a. ¸ sarcina sa, usoar ¸ ˘ ˆ Femei si ¸ barbati, ¸ tineri si ¸ varstnici, ˆ toti bine ın compania ¸ s-au simtit ¸ lui (Mat. 11:30). Isus a manifes˘ tat compasiune fat¸ a de oamenii de ˆ rand din Israel deoarece erau defa˘ vorizati. ¸ El a fost atent la necesita˘ ˆ tile lor. De pilda, ın apropiere de ¸ ˆ ˆ Ierihon, Isus a ıntalnit doi orbi: un cersetor pe nume Bartimeu si ¸ ¸ to˘ ˘ ˘ varasul sau. Ei i-au cerut staruitor ¸ ˘ lui Isus sa-i vindece, dar oamenii din jur le-au spus pe un ton aspru ˘ ˘ ˘ sa taca. Isus ar fi putut sa ignore ˘ ˆ ˘ cererile acestor barbati, ınsa i-a ¸ ˘ chemat la el si, ¸ ˆ plin de mila, le-a re˘ dat vederea. Intr-adevar, Isus l-a ˘ ˘ imitat pe Tatal sau, Iehova, maˆ ˘ ˘ ˆ nifestand umilint¸ a si ¸ aratandu-le ˆ ˘ ˘ ındurare unor oameni pacatosi ¸ de ˘ conditie ¸ umila (Mat. 20:29–34; Mar. 10:46–52). w12 15/11 2:12, 13

˘ Duminica, 19 ianuarie ˘ Noe a facut potrivit cu tot ce-i poruncise Dumnezeu. ˘ ˆ A facut ıntocmai. (Gen. 6:22)

ˆ In timp ce construiau arca, Noe ˆ si ¸ familia lui se ıntrebau, proba˘ bil, cum avea sa-si ¸ realizeze Dumˆ ˘ ˆ nezeu scopul si ¸ cand urma sa ın˘ ceapa Potopul. Desi ¸ nu cunosteau ¸ ˘ aceste amanunte, ei nu s-au oprit ˘ din lucru. Iehova i-a dezvaluit lui ˆ Noe data ınceperii Potopului doar ˆ cu sapte zile ınainte, exact timpul ¸ ˘ necesar pentru ca acesta sa adu˘ ˆ ˘ ˆ ca animalele ın arca. Astfel, cand ˘ zagazurile cerurilor s-au deschis, totul era gata (Gen. 7:1–5, 11). ˘ Relatarea despre Potop confirma ˘ ˆ ˘ o data ın plus ca Iehova este Ma˘ ˆ rele Stapan al Timpului si ¸ Elibe˘ ˘ ˘ ratorul slujitorilor sai. Numara˘ ˆ ˘ toarea inversa pana la distrugerea acestui sistem se apropie de ˘ final. Putem fi siguri ca tot ce si-a ¸ propus Iehova se va realiza neˆ gresit, ın „ziua si ¸ ¸ [la] ora“ stabilite de el! (Mat. 24:36; Hab. 2:3) w12 15/4 4:7, 8

Luni, 20 ianuarie ˘ Nu este om care sa nu ˘ ˘ ˘ pacatuiasca. (2 Cron. 6:36) Pentru a putea reflecta glo˘ ria lui Iehova trebuie sa fim con˘ ˘ ˘ stien ti ¸ ¸ de natura noastra pacatoa˘ ˘ sa. Nu este suficient sa recunoas¸ ˘ ˘ ˘ tem ca avem slabiciuni, trebuie sa ˘ ˆ ˆ si lupt am ımpotriva lor, astfel ın¸ ˆ ˘ cat sa-l putem glorifica pe Dum˘ ˘ nezeu. Trebuie sa ne examinam ˘ ˘ cu regularitate ca sa fim siguri ca ˘ ˆ ˘ traim la ınaltimea cerintelor sale ¸ ¸ drepte (Prov. 28:18; 1 Cor. 10:12). ˆ Indiferent de ınclinatiile noastre ¸

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pacatoase, sa continuam sa lup˘ ˆ tam ımpotriva lor. Astfel, vom putea reflecta gloria lui Iehova. Isus a fost singurul om care a reflectat ˆ ın mod perfect gloria lui Dumneˆ ˆ zeu, bucurandu-i ıntotdeauna inima. Desi ¸ nu suntem perfecti, ¸ cum ˘ a fost Isus, putem si ¸ trebuie sa ˘ ˘ ˘ ne straduim sa-i urmam exemplul ˘ (1 Pet. 2:21). Iehova observa nu doar progresul nostru, ci si ¸ eforturile pe care le depunem pentru a-i ˆ aduce glorie si ¸ ne binecuvantea˘ za. w12 15/5 4:7, 8

Marti, ¸ 21 ianuarie ˆ ˘ Intr-un ceas a fost pustiita! (Rev. 18:19) ˘ ˆ Ioan vede o prostituata stand ˘ pe o fiara de culoare stacojie, ca˘ re simbolizeaza imaginea fiarei. Prostituata se numeste „Babilo¸ nul cel Mare“ (Rev. 17:1–6). Ea re˘ prezinta religiile false, dintre care cele mai influente sunt Bise˘ ˘ ˘ ricile crestin atatii. ¸ ¸ Religia falsa a ˆ binecuvantat imaginea fiarei si ¸ ˆ ˆ a ıncercat s-o domine. Totusi, ¸ ın timpul zilei Domnului, Babilonul ˘ cel Mare vede cum seaca apele ˘ ˆ ˘ ˘ pe care sta, ceea ce ınseamna ca ˘ ˆ numarul oamenilor care ıl sustin scade vertiginos (Rev. 16:12; ¸ ˘ 17:15). Religia falsa nu-si ¸ va pierˆ de puterea ın mod treptat. Pros˘ ˘ tituata va continua sa aiba o in˘ ˘ fluent¸ a mare asupra regilor paˆ ˆ ˘ ˆ mantului pana cand Iehova ‘le ˆ ˘ ˆ va pune ın ˆ inima un gand’ (Rev. ˆ 17:16, 17). In curand, Dumnezeu va determina guvernele lumii lui ˘ Satan, reprezentate de ONU, sa ˘ ˘ ˘ atace religia falsa si ¸ sa puna ca˘ pat influentei exercitate de reli¸ gie (Rev. 18:7, 8, 15–19). w12 15/6 2:15–17

Miercuri, 22 ianuarie ˘ ˘ ˆ Nu va lasa ¸ti indusi ¸ ın eroare. ˘ ˘ ˘ Tovarasiile rele strica obiceiurile ¸ folositoare. (1 Cor. 15:33) ˆ ˘ Unele guverne ısi a ¸ atentioneaz ¸ ˘ cetatenii cu privire la anumite ali¸ mente sau medicamente. Desigur, nu toate alimentele sau medicamentele sunt periculoase. Dar, da˘ ca un anumit produs constituie o ˘ amenintare, autoritatile emit aten¸ ¸ ˘ ˘ tion ari pentru a-i proteja pe ceta¸ teni. De fapt, este de datoria lor ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca aceasta. In mod asemana˘ tor, Regatul lui Dumnezeu ne da avertismente oportune privitoare ˘ ˘ la unele pericole de natura morala ˘ ˘ sau spirituala. De pilda, internetul este un mijloc eficient de comunicare, de instruire si ¸ de relaxare. Organizatia inter¸ lui Iehova foloseste ¸ netul pentru a realiza numeroase lucruri bune. Totusi, ¸ multe site-uri ne-ar putea periclita moralitatea si ¸ spiritualitatea. Site-urile pornografice sunt o amenintare pentru ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sanatatea spirituala a cetatenilor ¸ Regatului. Sclavul fidel ne atentio¸ ˘ neaza de multi ¸ ani cu privire la ele. ˆ ˘ Cat de recunoscatori suntem pentru aceste avertismente! w12 15/8 2:10, 11

Joi, 23 ianuarie ˆ ˘ ˘ ˆ Imi gasesc placerea ın ˆ ˘ ınfaptuirea voin ¸tei tale, o, Dumnezeul meu, si ¸ legea ta ˆ ˘ este ınauntrul meu! (Ps. 40:8) Pe parcursul istoriei, natiunile au ¸ ˘ ˆ purtat razboaie crancene pentru ˆ ˘ ˘ castigarea libertatii. ¸ ¸ Si ¸ tu trebuie sa lupti ¸ din punct de vedere spiritual ˘ ˘ ˘ ca sa-ti a. ¸ pastrezi libertatea crestin ¸ ˘ Dusmanii tai nu sunt doar Satan, lu¸ mea si ¸ spiritul ei nociv. Ai de dus o ˘ ˆ lupta si ¸ ımpotriva propriilor imper˘ ˘ fectiuni, inclusiv a inimii tale trada¸

toare (Ier. 17:9; Ef. 2:3). Dar, cu ajuˆ ˘ torul lui Iehova, poti ¸ iesi ¸ ınvingator. Iar un lucru deosebit de im˘ portant este ca orice victorie, mare ˘ ˘ sau mica, ˆ are cel putin doua efecte ¸ ˆ pozitive. In primul rand, vei bucura ˆ inima lui Iehova (Prov. 27:11). In al ˆ ˘ ˆ doilea rand, de fiecare data cand vei ˆ ˘ simti ¸ cat de mult te ajuta „legea per˘ ˘ ˘ fecta a libertatii“, vei fi si ¸ ¸ mai hotaˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ rat sa ramai pe ‘calea ıngusta’ care ˘ ˘ ˆ duce la viat¸ a eterna. Iar ın viitor ˘ te vei bucura de adevarata libertate, pe care Iehova le-o promite celor loiali (Iac. 1:25; Mat. 7:13, 14). w12 15/7 2:15, 16

Vineri, 24 ianuarie Timpul si ¸ evenimentele ˘ neprevazute [ne] ajung pe to ¸ti. (Ecl. 9:11) ˘ ˆ Traim timpuri grele ın care deˆ zastrele naturale sunt din ce ın ce mai frecvente. Omenirea este lovi˘ ta de cutremure, tsunami, incendii, inundatii, eruptii ¸ ¸ vulcanice, tornaˆ ˘ de, taifunuri si ¸ uragane. Pe langa toate acestea, oamenii sunt cuprinsi ¸ ˘ ˘ de teama si ¸ sufera mult din cauza problemelor personale si ¸ familiale. ˘ ˆ Cum putem da dovada de curaj ın si˘ ˆ tuatii ¸ critice? (Rom. 15:4) Sa ne ganˆ ˆ dim la David si ¸ la cateva dintre ın˘ cercarile prin care a trecut. El a ˆ ˆ avut de ınfruntat mania unui rege, a fost deseori atacat de dusmani, so¸ ˘ ˘ tiile i-au fost rapite, a fost tradat de ¸ ˆ ˘ cei apropiati ¸ si ¸ s-a simtit ¸ cateodata foarte descurajat (1 Sam. 18:8, 9; 30:1–5; 2 Sam. 17:1–3; 24:15, 17; Ps. ˘ 38:4–8). Din relatarile biblice despre ˆ ˆ ˘ viata cata dure¸ lui David, ıntelegem ¸ ˘ ˆ re i-au pricinuit aceste ıncercari. ˆ Totusi, ¸ ele nu l-au doborat pe plan ˆ ˘ spiritual. Avand o credint¸ a de nezdruncinat, David a spus: „Iehova ˘ este fortareata ¸ vietii ¸ mele. De cine ˘ ˘ sa-mi fie frica?“ (Ps. 27:1, 5, 10). w12 15/10 1:1, 3, 4

ˆ ˘ ˘ Sambata, 25 ianuarie ˆ ˆ Nu sunte ¸ti ın ıntuneric, pentru ˘ ˘ ˘ ca ziua aceea sa va surprinda asa ¸ cum i-ar surprinde pe ho ¸ti. (1 Tes. 5:4)

ˆ ˆ In curand, pe scena lumii vor avea ˘ loc evenimente cutremuratoare, asa ¸ ˘ ˆ cum confirma ımplinirea unor pro˘ fetii ¸ biblice. De aceea, trebuie sa ˘ veghem. Ce ne poate ajuta sa ne ˘ ˘ pastram vigilenta? Apostolul Pavel ¸ ˆ ˘ ˘ ne ındeamna ‘sa ne tinem privirea ¸ ˘ atintit a asupra lucrurilor care nu se ¸ ˘ ˘ ˆ vad’. Trebuie sa avem mereu ın minte promisiunea lui Iehova de a ne ˘ ˘ ˆ ˘ oferi viat¸ a vesnic a, ın cer sau pe pa¸ ˆ mant. Pavel a scris cuvintele de mai ˆ sus pentru a-si de ¸ ıncuraja fratii ¸ ˘ ˘ credint¸ a sa se concentreze asupra ˘ ˘ rasplatii ¸ pe care aveau s-o primeas˘ ˆ ˘ ˆ ca la ıncheierea cursei lor pamanˆ ˆ ˆ testi. In plus, urmand ındemnul lui ¸ ˘ ˆ ˘ Pavel, ei puteau face fat¸ a ıncercarilor si tiilor (2 Cor. 4:8, 9, ¸ persecu ¸ ˆ 16–18; 5:7). Indemnul lui Pavel contine un principiu important: pen¸ ˘ tru a ne pastra vie speranta, ¸ trebu˘ ie sa privim dincolo de realitatea ˘ ˘ ˘ imediata. Trebuie sa ne concentram asupra evenimentelor semnificatiˆ ˘ ˘ ve care ınca nu se vad (Evr. 11:1; 12:1, 2). w12 15/9 1:1, 2

˘ Duminica, 26 ianuarie ˆ Eu vin la tine ın numele lui Iehova al armatelor, Dumnezeul ˘ liniilor de bataie ale lui Israel, pe care l-ai sfidat. (1 Sam. 17:45) ˆ ˘ Ce l-a motivat pe tanarul David ˘ ˆ sa-l ınfrunte pe Goliat, acel urias¸ ˆ ˆ bine ınarmat, ınalt de aproape 3 metri? (1 Sam. 17:4) Curajul? Credinta ¸ ˆ ˘ ın Dumnezeu? Desi ¸ aceste calitati ¸ au avut un rol important, principala sa motivatie a fost respectul pen¸ ˘ tru Dumnezeu si ¸ pentru numele sau

˘ ˆ maret. ¸ David a ıntrebat cu indignare: „Cine este filisteanul acesta ˘ necircumcis ca sa sfideze liniile de ˘ bataie ale Dumnezeului celui viu?“ (1 Sam. 17:26). Bizuindu-se pe ade˘ ˆ varatul Dumnezeu, el l-a doborat pe filistean doar cu o pra stie si cu o pia¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tra. Insa David s-a ıncrezut ın Ieho˘ va si ¸ a dovedit respect fat¸ a de numeˆ ˘ le divin nu doar ın aceasta situatie, ¸ ci pe tot parcursul vietii. ¸ El chiar i-a ˆ ˘ ındemnat pe israeliti ¸ ‘sa se laude ˆ cu sfantul nume’ al lui Dumnezeu (1 Cron. 16:8–10). w12 15/11 1:3, 4

Luni, 27 ianuarie ˆ ˘ Vei prospera ın caile tale si ¸ ... ˆ vei ac ¸tiona cu ın ¸telepciune. (Ios. 1:8) ˆ ˘ ˆ Ce ınseamna a avea succes ın via˘ ˘ ˆ t¸ a? La aceasta ıntrebare, oame˘ nii dau raspunsuri diferite. Pentru multi, ¸ succesul depinde de starea ˘ ˘ materiala, de cariera sau de instrui˘ ˘ ˘ ˆ rea laica. Altii ¸ masoara succesul ın functie cu cei ¸ de calitatea relatiilor ¸ din jur: cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de serviciu. Iar ˆ unii dintre cei care ıi slujesc lui ˘ Dumnezeu ar putea chiar sa asocieze succesul cu un privilegiu teocra˘ tic sau cu realizarile din lucrarea de ˘ predicare. Dar ceea ce conteaza cel ˘ mai mult este ca Iehova sa conside˘ ˆ ˆ re ca avem succes, ıntrucat viata ¸ ˘ noastra depinde de aprobarea sa. ˆ Cand i-a dat lui Iosua responsabiliˆ tatea de a-i conduce pe israeliti ¸ ın ˘ ˘ Tara ¸ Promisa, Iehova i-a spus sa ci˘ ˘ teasca Legea mozaica „zi si ¸ noapte“ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ sa aiba grija sa respecte tot ce era ˆ scris ın ea. Dumnezeu l-a asigurat: ˆ ˘ „Atunci vei prospera ın caile tale ˆ si cu ıntelepciune“ ¸ . . . vei actiona ¸ ¸ ˆ ˘ (Ios. 1:7, 8). Si, ¸ ıntr-adevar, Iosua a ˆ ˘ ˘ prosperat ın caile sale, adica a avut ˆ ˘ succes ın ceea ce a facut. w12 15/12 1:1, 3

Marti, ¸ 28 ianuarie ˆ ˆ Aceasta este, ın sfarsit, ¸ os din oasele mele si ¸ carne din carnea mea! (Gen. 2:23) ˆ ˘ Cand si-a vazut sotia, Adam a fost ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ atat de fericit, ıncat si-a exprimat ¸ ˆ recunostin ta ¸ ¸ ın cuvinte poetice. Ieˆ ˘ ˘ ˘ ˆ hova ıl facuse sa cada ıntr-un somn ˆ ˘ adanc. Apoi crease dintr-o coasta ˘ a lui Adam o femeie frumoasa pe care acesta a numit-o Eva. Dumneˆ ˘ zeu i-a unit peˆ cei doi ıntr-o cas˘ ˆ nicie fericita. Intrucat Eva fusese ˘ creata din Adam, ei au devenit mai ˆ ˆ apropiati ¸ decat orice alt cuplu. In ˆ ˘ ˘ ıntelepciunea sa nemarginita, Ie¸ hova i-a creat pe oameni cu capaci˘ tatea de a simti ¸ iubire romantica, ˆ un sentiment puternic care ıi unes¸ ˆ te pe cei doi soti. ¸ Intr-o enciclope˘ ˘ die se afirma: „Un barbat si ¸ o fe˘ ˘ ˘ ˘ meie care se casatoresc spera sa se ˆ ˘ bucure ımpreuna de relatii ¸ sexua˘ ˘ le si tot timpul ¸ sa simta atractie ¸ ˘ ˘ unul fat¸ a de celalalt“ (The World ˆ Book Encyclopedia). Si, ıntr-ade¸ ˘ var, multi ¸ slujitori ai lui Iehova au o ˘ ˘ ˘ casnicie fericita. E adevarat, Dum˘ nezeu nu ne alege tovarasul de via¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ t¸ a, ınsa ne ajuta si ¸ ın acest domeniu ˘ ˘ ˆ daca ne rugam pentru ındrumare si ¸ ˘ ˘ ˘ ne lasam condusi ¸ de spiritul sau (Gal. 5:18, 25). w12 15/5 1:1–3

Miercuri, 29 ianuarie ˘ Cu adevarat, Dumnezeul ˘ vostru este . . . Dezvaluitorul secretelor. (Dan. 2:47) Ce puteri politice vor conduce luˆ mea cand Regatul lui Dumnezeu va ˘ ˘ ˘ pune capat guvernarii umane? Raspunsul ne-a fost revelat de Iehova ˘ Dumnezeu, „Dezvaluitorul secrete˘ ˘ ˆ lor“. El ne ajuta sa ıntelegem care ¸ sunt aceste puteri politice prin intermediul scrierilor profetului Daniel si ¸ ale apostolului Ioan. Iehova

˘ le-a dat celor doi barbati ¸ mai multe viziuni referitoare la succesiunea ˘ unor fiare. De asemenea, i-a facut ˘ cunoscuta lui Daniel semnificatia ¸ ˆ unui vis ın care era reprezentat un chip urias¸ de metal. Iehova a avut ˘ ˘ ˘ grija ca aceste relatari sa fie conˆ semnate ın Biblie spre folosul nosˆ ˘ tru (Rom. 15:4). Ele ne ıntaresc spe˘ ˘ ranta ¸ ca Regatul sau va distruge ˆ ˆ ın curand toate guvernele omenesti ¸ ˘ (Dan. 2:44). Relatarile lui Daniel si ¸ ˘ ale lui Ioan identifica opt regi, sau ˘ guverne umane, si a or¸ mentioneaz ¸ ˆ ˘ ˘ dinea ın care aveau sa apara ei pe scena lumii. w12 15/6 1:1–3

Joi, 30 ianuarie ˆ ˆ [Adanceste¸ ¸ti] privirea ın legea ˘ ˘ perfecta a liberta ¸tii. (Iac. 1:25)

ˆ ˘ ˘ ˘ In lume exista multa lacomie, ne˘ legiuire si ¸ violent¸ a (2 Tim. 3:1–5). ˘ Drept urmare, guvernele adopta ˆ ˘ noi si de ¸ noi legi, ıntaresc fortele ¸ ˘ ordine si ¸ instaleaza camere video ˘ de supraveghere. Unii cetateni si-au ¸ ¸ ˆ montat ın locuinte ¸ sisteme de alar˘ ˆ ma si ¸ ıncuietori suplimentare sau ˆ ˘ chiar si-au ımprejmuit proprietati¸ ¸ le cu garduri electrice pentru a se ˆ ˘ simti ¸ mai ın sigurant¸ a. Multi ¸ nu ies ˘ ˘ din casa noaptea si ¸ nu-si ¸ lasa co˘ ˘ piii afara nesupravegheati ¸ nici ma˘ ˘ car ziua. Fara doar si ¸ poate, oame˘ nii au tot mai putin ¸ a libertate, iar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ situa tia pare s a se ınrautateasc a. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ Intr-adevar, atata vreme cat oamenii vor nesocoti normele morale si ¸ ˘ spirituale prevazute de Dumnezeu, ˘ ˘ societatea umana va merge din rau ˆ ˘ ˘ ˆ ın mai rau. Aceasta situatie ¸ ıi afec˘ teaza si ¸ pe slujitorii lui Iehova. To˘ tusi, ¸ ei au speranta ¸ ca omenirea va ˘ ˘ fi eliberata din sclavia pacatului si ¸ se va bucura de ceea ce Biblia numeste „glorioasa libertate a copiilor ¸ lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/7 1:1, 2

Vineri, 31 ianuarie Face ¸ti discipoli din oamenii ˘ tuturor na ¸tiunilor . . . Si ¸ iata ˘ ˆ ca eu sunt cu voi ın toate zilele ˆ ˘ ˆ pana la ıncheierea sistemului. (Mat. 28:19, 20) ˘ ˘ ˆ Imagineaza-ti ¸ ca esti ¸ ın Paradis. ˘ E dimineat¸ a. Ai avut un somn odih˘ ˆ nitor, iar acum abia astep ti ¸ ¸ sa ın˘ cepi o noua zi. Nu simti ¸ nicio dure˘ ˘ re, problemele de sanatate fiind de ˘ domeniul trecutului. Vazul, auzul si ¸ celelalte simturi ale tale sunt per¸ fecte. Esti ¸ plin de energie, munca ˆ pe care o faci ıti ¸ aduce satisfactii, ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 februarie ˘ Iata: o mare mul ¸time, pe care nimeni nu putea s-o numere, din toate na ¸tiunile, triburile, ˆ ˆ popoarele si ¸ limbile, stand ın ˆ picioare ınaintea tronului si ¸ ˆ ınaintea Mielului. (Rev. 7:9)

ˆ ˘ In numarul din 1 februarie 1916 al revistei Turnul de veghe, se afirma: „Fratilor, aceia dintre noi care au o ¸ ˘ ˘ atitudine potrivita fat¸ a de Dumne˘ ˆ ˘ zeu nu raman dezamagiti ¸ de niciu˘ na dintre masurile Sale. Noi n-am ˘ ˆ ˘ ˘ dorit sa se ınfaptuiasca vointa ¸ noas˘ ˆ tra; astfel, atunci cand am descope˘ ˆ rit ca asteptam ceva gresit ın oç ¸ ˘ tombrie 1914, am fost bucurosi ¸ ca Domnul nu si-a schimbat Planul ca ¸ ˘ ˘ sa ne multumeasc a pe noi. Nu am ¸ ˘ ˘ dori ca El sa faca acest lucru. Noi ˘ ˆ dorim doar sa ıntelegem planuri¸ le si si ¸ scopurile Sale“. Devotiunea ¸ ¸ ˘ umilinta ¸ pe care le reflecta aceste ˘ ˘ cuvinte continua sa-i caracterizeze ˘ ˆ pe crestinii unsi. ¸ ¸ Ei se lasa ındrumati ¸ de mijlocul folosit de Dumnezeu pentru a furniza hrana spiritua˘ ˘ ˘ ˆ la. Iar crestinii cu sperant¸ a paman¸ ˘ ˘ teasca, adica „marea multime“ de ¸ ˘ „alte oi“, imita vigilenta ¸ si ¸ zelul lor (Ioan 10:16). w12 15/9 4:13, 14

˘ ˆ ai multi ¸ prieteni si ¸ nu te framan˘ ˆ ta nimic. Acestea sunt doar cateva ˆ ˘ dintre binecuvantarile de care poti ¸ avea parte sub Regatul lui Dumnezeu. De asemenea, Regele Isus ˘ Cristos va avea grija ca toti ¸ oame˘ ˘ nii sa asimileze cunostin t¸ a despre ¸ Iehova. Dumnezeu va fi cu slujito˘ ˆ ˘ ˆ rii sai loiali, ajutandu-i sa ındepli˘ neasca acea lucrare de instruire ˘ mondiala din viitor. De fapt, el si ¸ ˘ ˘ Fiul sau au fostˆ mereu alaturi de ˆ ˘ crestinii fideli. Inainte de a se ınal¸ ta ¸ la cer, Isus le-a dat discipoli˘ ˘ lor sai asigurarea ca va fi cu ei. w12 15/8 1:1, 2

˘ Duminica, 2 februarie Ei nu si-au plecat urechea. ¸ (Neem. 9:30) ˘ ˆ Iehova nu iarta ın mod necon˘ ˘ ditionat pacatele oamenilor. Sa ¸ ˘ comparam atitudinea lui David si ¸ a lui Manase cu cea a locuitori˘ ˘ lor razvratiti ¸ din Israel si ¸ din Iuda. Dumnezeu l-a trimis pe Natan la ˘ ˘ David ca sa-l mustre si ¸ sa-i dea po˘ sibilitatea sa-si ¸ schimbe atitudinea. Cum a reactionat David? Plin ¸ ˘ de recunostin t¸ a, el a acceptat co¸ ˆ rectarea. Manase, cand a ajuns la ˆ ˘ stramtorare, a dat dovada si ¸ el de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ caint¸ a sincera. De multe ori ınsa, locuitorii lui Israel si ¸ ai lui Iuda ˘ nu s-au cait. Drept urmare, Iehova nu i-a iertat, ci si-a trimis pro¸ ˆ ˆ ˘ fetii ¸ ın repetate randuri sa-i con˘ ˘ damne pentru conduita lor razvraˆ ˘ ˘ tita. Chiar si ¸ dupa ce iudeii s-au ıntors din exilul babilonian, Iehova ˘ ˘ a continuat sa-si ¸ trimita mesage˘ ˆ rii, printre acestia numarandu-se ¸ preotul Ezra si ¸ profetul Maleahi. ˆ ˆ Cand actiona ın armonie cu voin¸ ta ¸ lui Iehova, poporul se bucura mult (Neem. 12:43–47). w12 15/11 4:15

Luni, 3 februarie ˆ ˘ In vorbirea voastra, Da-ul ˘ ˆ vostru sa ınsemne Da si ¸ Nu-ul vostru, Nu. (Mat. 5:37) ˆ Cat de important este ca Da-ul ˘ ˆ nostru sa ınsemne Da? Biblia ne ˘ ˘ ˘ avertizeaza ca o persoana care ˘ ˆ este ‘neloiala ın angajamente’ „me˘ rita moartea“ (Rom. 1:31, 32). Faraonul Egiptului, regele iudeu Zedechia, precum si ¸ Anania si ¸ Safi˘ ˘ ˘ ra se numara printre cei al caror ˆ Da n-a ınsemnat Da. Ei au avut ˆ parte de un sfarsit ¸ tragic si ¸ constituie exemple-avertisment pentru noi (Ex. 9:27, 28, 34, 35; Ezec. ˆ 17:13–15, 19, 20; Fap. 5:1–10). In ˘ ˘ ˆ aceste ‘zile din urma’ traim ın mijlocul unor oameni „neloiali“, care ˘ ˆ ˘ ‘au o forma de devotiune sfanta, ¸ ˆ ˘ dar ıi neaga puterea’ (2 Tim. 3:1–5). ˘ ˘ ˆ Sa evitam pe cat posibil asocierea ˆ ˘ cu astfel de persoane! In plus, sa ne asociem cu regularitate cu cei ce se ˘ ˘ ˆ straduiesc ca Da-ul lor sa ınsemˆ ne ıntotdeauna Da (Evr. 10:24, 25). w12 15/10 4:11, 12 Marti, ¸ 4 februarie ˘ Dumnezeu nu este partinitor. (Fap. 10:34) ˆ ˘ Intr-o lume egoista, care promo˘ ˆ ˘ veaza nationalismul, este ınviora¸ ˘ ˘ tor sa gasesti ¸ persoane care pot si ¸ ˘ ˘ vor sa treaca peste barierele natio¸ nale. Fondatorul postului de televiziune CNN, Ted Turner, a vorbit despre colaborarea sa cu mai multe persoane talentate de diferite ˘ ˘ nationalit ati: ¸ ¸ „Am ajuns sa-i con˘ ˘ sider pe cei din alte t¸ ari cetateni ¸ ˘ ai planetei, nu straini“. Martorii lui Iehova sunt singurul grup din ˆ lume care a adoptat modul de ganˆ ˘ dire al lui Dumnezeu. Ei au ınvatat ¸ ˘ ˘ sa-i priveasca pe oameni asa ¸ cum

ˆ ıi priveste Iehova, reusind, la nivel ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ mental si sa ınlature ¸ emotional, ¸ barierele nationale. Martorii nu-i ¸ ˘ ˘ urasc pe oamenii de alta nationa¸ ˘ litate si ¸ nici nu-i trateaza cu sus˘ ˆ ˘ piciune. Dimpotriva, ei au ınva˘ ˘ tat sa aprecieze capacitatile si ¸ ¸ ¸ caracteristicile prin care se disting acesti ¸ oameni. Ai meditat vreoda˘ ˘ ta la aceasta realizare si ¸ la modul ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın care te-a ajutat sa-ti ¸ ımbunatate relatiile cu altii? w12 15/12 ¸ sti ¸ ¸ ¸ 4:2, 14, 15

Miercuri, 5 februarie ˘ Nu mai sunt doi, ci o singura carne. (Mat. 19:6) ˘ ˘ O crestin a a fost recunoscatoa¸ ˘ ˆ ˆ re ca a avut ıncredere ın Iehova si ¸ ˘ ˘ ca a facut eforturi pentru a-si ¸ sal˘ ˘ ˘ va casnicia. „Am vrut sa ma separ ˆ ˆ de sotul meu, spune ea, ıntrucat ¸ ˘ nu ma sustinea pe plan material ¸ ˆ si-mi punea ın pericol spiritua¸ ˘ litatea. Apoi mi-am dat seama ca ˘ si ¸ eu aveam o parte de vina. Am ˆ ˘ ˘ ˘ ınceput iar sa comunicam, sa ti¸ ˆ ˘ nem studiul ın familie si ¸ sa parti˘ ˆ cipam cu regularitate la ıntruniri. ˘ ˘ Am simtit ca relatia noastra a ¸ ¸ ˆ reınflorit. Cu timpul, sotul meu a ¸ ˆ primit din nou privilegii ın congregatie. A fost o lectie dureroa¸ ¸ ˘ sa, dar cu un final fericit.“ Indife˘ ˘ rent ca suntem celibatari sau ca˘ ˘ ˘ ˘ satoriti, ¸ sa dam mereu dovada de ˘ ˆ ˆ curaj si ¸ sa ne ıncredem ın Iehova. ˆ ˆ ˘ Cand ın casnicie apar probleme, ˘ ˘ ˆ ˘ sa facem tot ce ne sta ın putint¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa le rezolvam. Sa nu uitam ca un sot¸ si sunt doi, ¸ o sotie ¸ „nu mai ˆ ˘ ˘ ci o singura carne“. In plus, daca ˘ ˆ ˘ stam langa partenerul nostru neˆ ˘ credincios cand ne confruntam cu ˘ greutati, ¸ am putea avea bucuria ˆ ˘ de a-l castiga de partea adevaru¸ lui. w12 15/5 2:19, 20

Joi, 6 februarie

˘ Niciun om nu l-a vazut ˘ vreodata pe Dumnezeu; dum˘ ˘ nezeul unic-nascut, care se afla ˆ ˆ ˘ ın sanul Tatalui, este cel care a dat explica ¸tii despre el. (Ioan 1:18) Isus a fost persoana cea mai po˘ ˘ ˘ ˘ trivita sa-l dezvaluie pe Tatal. Ca ˘ ‘Fiu unic-nascut al lui Dumne˘ ˆ ˆ zeu’, el a trait ın ceruri ınainte de a fi create toate celelalte forme de ˘ viat¸ a (Ioan 1:14; 3:18). Fiul avea, ˘ ˘ ˆ ıntr-adevar, o pozitie ¸ privilegiata, ˆ ˘ bucurandu-se de toat a aten tia Ta¸ ˆ ˘ ˘ ˆ talui sau. Intrucat au avut posibi˘ litatea sa comunice de-a lungul a miliarde de ani, iubirea dintre ei ˘ a devenit foarte puternica (Ioan ˆ 5:20; 14:31). Cat de multe trebuie ˘ ˆ ˘ sa fi ınvatat ¸ Fiul despre personaliˆ ˘ ˘ tatea Tatalui sau! (Col. 1:15–17) In ˆ Biblie, Fiul este numit „Cuvantul ˘ lui Dumnezeu“ deoarece Tatal i-a ˆ ıncredintat ¸ responsabilitatea de a ˘ ˘ ˆ fi purtatorul sau de cuvant (Rev. ˘ 19:13). Astfel, Isus a putut sa-l ˘ ˘ ˆ dezvaluie pe Tatal ıntr-un mod unic. w12 15/4 1:4, 5

Vineri, 7 februarie ˆ ˆ Nu ıntrista ¸ti spiritul sfant al lui Dumnezeu. (Ef. 4:30) ˆ ˘ Spiritul sfant este o fort¸ a care ˘ promoveaza unitatea. De aseme˘ nea, este esential sa tinem cont de ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ urmatorul ındemn: „Orice amara˘ ˘ ˘ ˆ ciune rautacioasa, furie, manie, ˘ ˘ strigat si ¸ vorbire jignitoare sa fie ˆ ˘ ˆ ˘ ınlaturate de la voi, ımpreuna cu ˘ orice rautate. Si ¸ fiti ¸ buni unii cu ˘ altii, plini de o tandra compasiu¸ ˆ ˘ ˘ ne, iertandu-va cu marinimie unii pe altii, asa ¸ ¸ cum si ¸ Dumnezeu, ˘ prin Cristos, v-a iertat cu mari-

ˆ nimie“ (Ef. 4:31, 32). Indemnul ˘ ˘ „fiti ¸ buni“ sugereaza ca au existat, ˆ poate, situatii ¸ cand nu am dat do˘ ˘ ˘ ˘ vada de bunatate si ¸ ca trebuie sa ˆ ˘ ˘ ˆ facem ımbunatatiri. Aceasta ın¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ seamna sa ınvat¸ am sa punem sentimentele altora mai presus de ˘ ale noastre (Filip. 2:4). Poate ca ˆ ˘ uneori ne gandim sa spunem ceva ˘ hazliu sau ceva ce ar putea sa araˆ te cat suntem de inteligenti. ¸ Dar ˘ ˘ ˘ daca ceea ce vrem sa spunem tra˘ ˘ ˘ deaza lipsa de bunatate, este in˘ ˘ dicat sa ne abtinem. Daca vom ¸ ˆ ˆ gandi ınainte de a vorbi, vom ‘fi buni cu altii’. w12 15/7 4:13, 14 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 februarie ˘ Noi iubim pentru ca el ne-a iubit primul. (1 Ioan 4:19) ˆ ˘ In timp ce majoritatea cartilor ¸ ˘ religioase dezvaluie putine infor¸ matii ¸ despre Dumnezeu, Biblia ne ˘ ˘ ajuta sa cunoastem fatetele per¸ ¸ ˘ sonalitatii ¸ lui Iehova, precum si ¸ ˘ faptele sale. Ea ni-l prezinta nu numai ca pe un Dumnezeu atotˆ puternic, ıntelept si ¸ ¸ drept, ci si ¸ ca pe un Dumnezeu al iubirii (Ioan 3:16). Biblia mai spune despre Ie˘ hova: „Dumnezeu nu este partiˆ nitor, ci, ın orice natiune, omul ¸ ˘ care se teme de el si ¸ practica dreptatea este primit de el“ (Fap. ˆ 10:34, 35). Intr-un anumit sens, ˘ ˆ numarul mare de limbi ın care ˘ ˘ este tradusa Biblia confirma acest ˘ adevar. Potrivit lingvistilor, din¸ tre cele aproximativ 6 700 de limbi de pe glob, circa 100 sunt vorbite de 90% din populatia ¸ lumii. Biblia ˘ a fost tradusa partial sau integral ¸ ˆ ın peste 2 400 de limbi. Aproape oricine are acces la cel putin o ¸ parte din ea. w12 15/6 4:9

˘ Duminica, 9 februarie ˆ ˆ Cand se vor sfarsi ¸ cei o mie de ani, Satan va fi dezlegat din ˆ ınchisoarea lui. (Rev. 20:7) ˆ ˘ ˆ Pana la sfarsitul Domniei de O ¸ ˘ ˆ Mie de Ani, supusii ¸ pamantesti ¸ ai Regatului vor fi fost adusi ¸ la starea de perfectiune. Ei vor urma exem¸ plul lui Isus si cu ¸ vor recunoaste ¸ ˘ ˘ umilint¸ a si ¸ de bunavoie suveranitatea lui Iehova. Vor avea posibilita˘ ˘ ˆ tea sa demonstreze ca ısi ¸ doresc ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa faca aceasta ramanand fideli ın timpul testului final (Rev. 20:8–10). ˘ ˘ Apoi, toti oameni sau ¸ razvratitii, ¸ fiinte ¸ spirituale, vor fi distrusi ¸ pentru totdeauna. Va fi un timp de ˘ mare bucurie! Familia universala a ˆ lui Iehova ıi va aduce laude, iar el va fi „totul pentru toti“ ¸ (1 Cor. 15:28; Ps. 99:1–3). Te vor determina ˘ realitatile uimitoare ale Regatului ¸ ˘ sa-ti ¸ concentrezi eforturile si ¸ aten˘ ˆ ˘ tia ¸ divina? ¸ pentru a ınfaptui vointa Vei respinge influenta ¸ lumii lui Sa˘ tan care te poate amagi prin sperante si fals sen¸ desarte ¸ ¸ printr-un ˆ ˘ ˆ ˘ timent de sigurant¸ a? Iti ¸ vei ıntari ˘ ˆ hotararea de a sustine suveranita¸ tea lui Iehova? w12 15/9 2:19, 20

Luni, 10 februarie ˘ Prostituata este o groapa ˆ ˘ adanca. (Prov. 23:27) ˘ ˘ O relatie romantica nepotrivita ¸ s-ar putea naste la locul de mun¸ ˘ ca. Potrivit unui studiu, peste 50 ˘ la suta dintre femeile adultere si ¸ ˘ ˘ aproximativ 75 la suta dintre barˆ batii ınselat parte¸ adulteri si-au ¸ ¸ ˘ nerul de viat¸ a cu un coleg de ser˘ viciu. Presupune munca ta sa colaborezi cu persoane de sex opus? ˘ Daca da, ce fel de relatie ¸ ai cu ele? Impui anumite limite pentru ca re˘ ˘ ˆ ˘ latia dintre voi sa ramana strict ¸ ˘ ˘ profesionala? De exemplu, o sora ar

˘ putea ajunge sa-l considere pe un ˘ ˆ coleg de munca confidentul ei, ım˘ ˘ partasindu-i chiar problemele con¸ ˆ jugale. Sau, poate, un frate se ım˘ prieteneste cu o colega de serviciu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ si ¸ ıncepe sa gandeasca astfel: „Ea ˘ ˘ tine cont de parerea mea si ¸ ¸ ma as˘ ˆ ˆ ˘ ˘ culta cand ıi vorbesc. Simt ca ma ˘ ˘ apreciaza cu adevarat. Ce bine ar fi ˘ ˘ daca si ¸ acasa as¸ fi tratat la fel!“. ˆ ˘ Este lesne de ınteles ca un crestin ¸ ¸ ˆ aflat ın situatii ¸ de acest gen ar pu˘ ˆ tea cadea foarte usor ın capcana ¸ adulterului. w12 15/8 4:11, 12

Marti, ¸ 11 februarie ˘ Constiin ¸ ¸ta mea este curata ˆ ın toate privin ¸tele. Totusi, ¸ nu prin aceasta sunt dovedit drept, ˘ ˘ ˘ fiindca cel ce ma judeca este Iehova. (1 Cor. 4:4) Fiecare membru al congregatiei ¸ ˘ ˘ trebuie sa depuna eforturi pentru a ˆ ˆ ˆ avea un spirit bun, astfel ıncat ın˘ ˘ ˆ treaga congregatie ¸ sa aiba de casti¸ ˘ ˘ gat. Probabil ca, dupa ce ne ana˘ ˘ lizam sub rugaciune, vom constata ˘ ˘ ˆ ˘ ca trebuie sa facem si ¸ noi ımbuna˘ tatiri pentru a promova un spirit zi¸ ˘ ˘ ditor. Daca asa ¸ stau lucrurile, sa-i ˆ permitem Cuvantului lui Dumne˘ ˘ zeu sa ne dezvaluie cum putem face ˘ schimbari (Evr. 4:12). Asa ¸ cum se ˘ ˆ arata ın textul de azi, Pavel dorea ˘ sa fie un bun exemplu. Vom contribui la spiritul bun al congregatiei ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ daca ne straduim sa action am ın ¸ ˆ armonie cu ıntelepciunea de sus si ¸ ¸ ˘ daca nu suntem exagerat de preo˘ cupati ¸ de propria persoana si ¸ de ˘ ˘ pozitia noastra. Fiind dispusi ¸ ¸ sa ˘ ˆ iertam si ¸ concentrandu-ne asupra ˘ ˆ calitatilor celorlalti, ¸ ¸ vom fi ın relatii (Fi¸ bune cu colaboratorii nostri ¸ lip. 4:8). Dar cel mai important este ˘ ca Iehova si ti ¸ Isus vor fi multumi ¸ ¸ de ˘ ‘spiritul pe care-l manifestam’ (Filim. 25). w12 15/10 2:16, 17

Miercuri, 12 februarie ˘ ˘ Fiecare sa dovedeasca ce este lucrarea lui si ¸ atunci va avea motiv de exultare numai cu priˆ vire la sine, nu comparandu-se cu al ¸tii. (Gal. 6:4)

ˆ ˘ ˘ In loc sa comparam ceea ce facem noi cu ceea ce fac altii, ¸ ar fi mult mai ˘ ˘ bine sa ne concentram asupra lu˘ crurilor pe care putem sa le facem. O astfel de atitudine ne va ajuta ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa evitam atat mandria, cat si ¸ des˘ curajarea. De asemenea, trebuie sa ˆ ˘ ˘ avem ın vedere ca situatia noastra ¸ se poate schimba la un moment dat. ˘ ˘ ˘ ˆ Probabil ca sanatatea, varsta sau di˘ ˆ ˘ ferite responsabilitati ¸ ne ımpiedica ˘ sa facem la fel de mult ca-n trecut. ˘ ˆ Putem si ¸ sa ne gandim la responsa˘ bilitatile pe care le avem sau pe care ¸ ni le dorim. Din motive pe care, poaˆ te, nu le ıntelegem imediat, unele ¸ privilegii le-am putea primi ˆ mult ˆ ˆ ˘ mai tarziu decat ne astept am. In loc ¸ ˘ sa-i invidiem pe altii ¸ pentru privile˘ ˘ giile lor, sa ne concentram asupra ˘ ˘ responsabilitatilor noastre si ¸ ¸ sˆ a ne ˘ ˆ achitam cat mai bine de ele. In lu˘ ˆ mea noua, Dumnezeu va ındeplini toate dorintele corecte ale slujitori¸ ˘ lor sai. w12 15/12 2:18–20

Joi, 13 februarie ˆ ˘ Eu sunt bland si ¸ am o inima ˘ umila. (Mat. 11:29) Diferiti ¸ oameni s-au bucurat de ˆ ˘ ˘ ajutorul lui Isus, de ınvat¸ aturile si ¸ ˆ ˘ de ıncurajarile sale. De fapt, toti ¸ oa˘ menii ascultatori vor avea parte de ˆ ˘ ˘ binecuvantari vesnice datorita jert¸ ˘ ˘ fei de rascumparare a lui Cristos. Dar ce foloase a avut Isus pentru ˘ ca a fost umil? El le-a explicat disci˘ polilor sai: „Cine se umileste va fi ¸ ˆ ˘ ınaltat“ (Mat. 23:12). Aceste cuvin¸ ˘ ˆ te s-au dovedit adevarate si ¸ ın cazul ˘ lui Isus. Iata ce a scris Pavel: „Dum-

ˆ nezeu l-a ridicat [pe Isus] ıntr-o poˆ ˘ ˘ ˘ zitie ¸ ınaltat ¸ a si ¸ i-a dat cu bunavoin˘ t¸ a numele care este mai presus de ˆ orice alt nume, pentru ca ın nume˘ le lui Isus sa se plece orice genunchi: ˘ al celor din cer, al celor de pe paˆ ˘ ˆ mant si ¸ al celor de sub pamant, si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ orice limba sa recunoasca deschis ca Isus Cristos este Domn spre glo˘ ria lui Dumnezeu, Tatal“. Deoarece ˆ Isus a fost umil si ¸ fidel ın timpul vie˘ ˆ ˆ ˘ tii Iehova l-a ınal¸ sale pamantesti, ¸ ˆ tat, dandu-i autoritate peste toate ¸ ˘ ˆ creaturile din cer si ¸ de pe pamant (Filip. 2:9–11). w12 15/11 2:12, 14, 15

Vineri, 14 februarie ˆ Iehova este martor ıntre tine ˘ si ¸ so ¸tia tinere ¸tii tale, fa ¸ta de ˘ ˘ care te por ¸ti ca un tradator. (Mal. 2:14) ˆ ˘ La fel ca Iehova, Isus i-a ınvatat ¸ ˘ pe altii nu ¸ ca un sot¸ sau o sotie ¸ ˘ poate sa renunte ¸ pur si ¸ simplu la ˘ ˘ partenerul sau si ¸ sa se poarte ca ˆ ˆ si ¸ cum nimic nu s-ar fi ıntamplat ˘ ˘ (Mat. 19:3–6, 9). Cum pot cei casato˘ ˘ ˆ ˘ riti ¸ sa-i ramana loiali parteneruˆ ˘ lui? Cuvantul lui Dumnezeu le da ˘ ˆ sotilor urmatorul ındemn: „Bucu¸ ˘ ra-te cu sotia ¸ tineretii ¸ tale!“ si, ¸ din ˘ ˘ nou, „Bucura-te de viat¸ a cu sotia ¸ pe ˆ care o iubesti“. Bineınteles, princi¸ ¸ piul din spatele acestor cuvinte este valabil si ¸ pentru sotii ¸ (Prov. 5:18; ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Ecl. 9:9). Pe masura ce ınainteaza ın ˆ ˘ ˘ varsta, cei doi trebuie ‘sa se implice ˆ ˆ total’ ın relatia ¸ lor, atat din punct de ˆ vedere fizic, cat si ¸ afectiv. Aceasta ˆ ˘ ˘ ınseamna sa fie atenti ¸ unul cu altul, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa petreaca timp ımpreuna si ¸ sa se ˘ apropie unul de celalalt. Ei trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se straduiasca din rasputeri sa-si ¸ ˘ consolideze casnicia si ¸ prietenia cu ˆ Iehova. In acest sens, e important ˘ ˆ ˘ ˘ sa studieze Biblia ımpreuna, sa preˆ ˘ ˘ dice cu regularitate ımpreuna si ¸ sa ˆ ˘ se roage ımpreuna. w12 15/4 2:13–15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 februarie ˆ ˘ Persevera ¸ti ın rugaciune. (Rom. 12:12) ˘ Este vital sa studiem temeinic ˘ ˘ si ¸ sa meditam asupra Scripturilor ˆ ˘ ˘ ˆ pentru a ne ıntari hotararea de a ˘ ˘ evita pacate grave si ¸ de a-i placea lui Iehova (Ps. 119:11, 47, 48). De ˘ asemenea, este esential ‘sa perse¸ ˘ ˆ ˘ ˘ veram ın rugaciune’. Trebuie sa-l ˘ ˘ ˘ rugam pe Iehova sa ne ajute s a-i ˆ slujim asa el. In acest ¸ cum doreste ¸ ˆ ˆ sens, ıi putem cere spirit sfant, ˘ ˘ mai multa credint¸ a si ¸ puterea de-a rezista tentatiilor. Avem nevoie de ¸ ajutorul lui Iehova si ¸ pentru ‘a ˆ ˆ ˘ manui corect cuvantul adevarului’ (2 Tim. 2:15; Mat. 6:13; Luca 11:13; ˘ 17:5). Asa ¸ cum un copil se bazeaza ˘ ˘ pe tatal sau, si ¸ noi ne bizuim pe Ta˘ ˘ ˘ tal nostru ceresc. Daca apelam la ˘ ˘ el, suntem siguri ca ne va ajuta sa-i ˘ slujim si ¸ mai bine. Sa nu conside˘ ˘ ˘ ram ca rugaciunile noastre l-ar pu˘ ˘ tea deranja. Dimpotriva, sa-i adre˘ ˘ ˘ ˘ sam laude si si ¸ multumiri ¸ ¸ sa cautam ˆ ˆ ındrumarea sa mai ales cand treˆ ˘ ˆ cem prin ıncercari. Si, ¸ nu ın ultiˆ ˘ ˘ ˘ mul rand, sa-l rugam sa ne binecuˆ ˘ vanteze straduinta ¸ de a-i aduce glorie (Ps. 86:12; Iac. 1:5–7). w12 15/5 4:9, 10

˘ Duminica, 16 februarie ˘ A sosit ora judeca ¸tii [lui Dumnezeu]! (Rev. 14:7) ˘ Dupa distrugerea religiei false, ˘ fiara, adica sistemul politic al lui ˘ ˘ Satan, va fi instigataˆ sa atace Re˘ ˆ gatul lui Dumnezeu. Insa, neavand ˆ ˘ ˆ acces ın ceruri, regii pamantului ˆ ˘ ısi ¸ vor varsa furia asupra oamenilor care sustin acest Regat. Dez¸ ˘ ˆ nodamantul va fi inevitabil (Rev. 16:13–16; 17:12–14). Daniel face re˘ ˘ ferire la un aspect al bataliei finale (Dan. 2:44). Fiara din Revelatia ¸

13:1, imaginea ei, precum si ¸ fiara ˘ cu doua coarne vor fi distruse. Pu˘ terea anglo-americana va domina ˆ ˘ lumea cand religia falsa va fi dis˘ ˆ ˘ ˆ trusa. Pana ın prezent, profetiile ¸ ˘ ˆ facute de Daniel si ¸ de Ioan s-au ımˆ plinit ın cele mai mici detalii. Pu˘ ˆ tem fi deci siguri ca sfarsitul re¸ ligiei false si ¸ Armaghedonul sunt ˘ foarte aproape. Iehova ne-a dezvaˆ luit toate acestea cu mult timp ınaˆ inte. Vom da noi ascultare ‘cuvantului profetic’? (2 Pet. 1:19) Acum, ˆ ˘ ˘ mai mult ca oricand, sa fim hotaˆ ˘ ˘ rati ¸ sa stam de partea lui Iehova ˘ si ¸ a Regatului sau! (Rev. 14:6, 7) w12 15/6 2:18, 19

Luni, 17 februarie Totul este gol si ¸ descoperit ˆ ınaintea ochilor [lui Dumnezeu]. (Evr. 4:13) ˘ Cei care ignora avertismentele ˆ ˘ sclavului fidel ısi ¸ fac inevitabil rau ˘ ˘ si ¸ le provoaca suferint¸ a celor dragi. Unii au devenit dependenti ¸ de pornografie sau au comis imoralitate, ˘ ˆ iar apoi s-au amagit spunandu-si ¸ ˘ ca Iehova nu-i vede. Este o nebu˘ ˘ nie sa crezi ca te poti ¸ ascunde de ˘ el! (Prov. 15:3) Dumnezeu vrea sa-i ˘ ˆ ajute pe toti ¸ cei care au cazut ın ˆ ˆ ˘ aceste capcane si ¸ ıi ındeamna pe ˘ fratii sa ¸ „calificati ¸ spiritualiceste“ ¸ ˆ ˘ ıncerce sa-i redreseze (Gal. 6:1). Totusi, ¸ asa ¸ cum guvernele anulea˘ ˘ za cetatenia persoanelor care comit ¸ ˘ anumite ilegalitati, ¸ Iehova le re˘ ˆ ˆ trage cetatenia celor care ıi ıncal¸ ˘ ˘ ca normele si ¸ nu se caiesc (1 Cor. ˆ ˘ 5:11–13). Dar el este si ¸ ındurator. ˘ ˘ Cei care se caiesc si ¸ renunt¸ a la con˘ ˘ ˆ duita lor gresit ¸ a pot sa redoban˘ ˘ ˘ ˘ deasca favoarea divina si ¸ sa-si ¸ pas˘ treze statutul de cetateni ai Rega¸ tului (2 Cor. 2:5–8). Ne simtim ono¸ ˘ ˆ rati ¸ sa-i slujim unui Rege atat de iubitor! w12 15/8 2:12

Marti, ¸ 18 februarie ˘ ˘ Daca a comis pacate, ˆ ıi vor fi iertate. (Iac. 5:15) ˘ ˘ Nu uita niciodata ca Dumnezeu ˆ ˘ ˆ este ındurator. El te-a adus ın con˘ ˘ gregatie ¸ pentru ca a vazut ceva bun la tine (Ps. 103:8, 9). Poti ¸ fi convins ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ca, atata vreme cat ıti ¸ pastrezi iniˆ ˘ ˘ ma ıntreaga fat¸ a de el, Iehova nu ˆ ˘ ˘ te va parasi (1 Cron. 28:9). In ultima ˘ ˘ noapte petrecuta cu apostolii sai ˆ fideli, Isus s-a rugat pentru ei. Ca˘ ˘ ˘ ta iubire reflecta rugamintea adre˘ ˘ ˘ ˘ sata Tatalui sau: „Sa veghezi asu˘ pra lor din cauza celui rau“! (Ioan ˘ 17:15) Asa ¸ cum le-a purtat de grija ˘ ˘ apostolilor, Isus le poarta de grija ˘ si ¸ continuatorilor sai de azi. Putem ˘ ˆ ˆ fi convinsi ¸ ca Iehova ıi va ındeplini ˘ rugamintea veghind asupra noas˘ ˆ tra ın aceste timpuri critice. „El ˘ ˆ este un scut pentru cei ce umbla ın integritate . . . si ¸ va ocroti calea ce˘ lor loiali lui.“ (Prov. 2:7, 8) E adeva˘ ˆ ˆ rat, pe calea integritatii ¸ ıntalnim uneori si ¸ obstacole, dar ea este sin˘ ˘ gura care duce la viat¸ a vesnic a si ¸ ¸ la ˘ libertate autentica (Rom. 8:21). Nu ˘ ˘ ˘ permite nimanui sa te abata de la ˘ aceasta cale! w12 15/7 2:17, 18

Miercuri, 19 februarie Nu voi renun ¸ta la integritatea mea! (Iov 27:5) Iov a trecut prin suferinte ¸ cum˘ ˘ plite. Totul parea sa-i fie potrivnic ˆ ˘ (Iov 3:3, 11). Si, ¸ ca si ¸ cum ıncercari˘ le n-ar fi fost de ajuns, Iov nici maˆ car nu ıntelegea pe deplin cauza ¸ problemelor sale. Dar nu a cedat, ˘ ci si-a p astrat integritatea si ¸ ¸ credinta. ¸ Ce exemplu remarcabil este ˘ ˆ Iov! Sa ne gandim acum la apostoˆ ˆ lul Pavel. El s-a aflat ‘ın pericole ın ˆ orase, ¸ ın locuri pustii si ¸ pe mare’. A ˘ ˆ trecut prin multe greutati, ¸ „ın foa-

ˆ ˆ me si ¸ sete, . . . ın frig si ¸ ın goliciu˘ ne“. Pavel a spus ca ‘o noapte si ¸ o zi ˆ ˆ ˘ ˆ le-a petrecut ın adanc’, facand aluzie probabil la un naufragiu (2 Cor. 11:23–27). Desi ¸ s-a aflat la un pas ˘ de moarte pentru ca-i slujea lui Ieˆ ˘ ˆ hova, Pavel avea ıncredere ca el ıl ˘ va scapa (2 Cor. 1:8–10). Putini oa¸ ˆ ˆ meni au trecut atatea ıncerˆ prin ˘ ˘ cari ca Pavel. Insa multi ¸ dintre noi au avut sentimente ca ale lui si ¸ au ˆ ˘ ˘ ınvatat din exemplul sau de curaj. ¸ w12 15/10 1:6, 7

Joi, 20 februarie Ziua lui Iehova vine ˆ ıntocmai ca un ho ¸t noaptea. (1 Tes. 5:2) Expresia „ziua lui Iehova“ se re˘ ˆ fera aici la perioada care va ıncepe cu distrugerea religiei false si ¸ ˘ va culmina cu razboiul Armagheˆ donului. Totusi, chiar ınainte ca ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ aceasta zi a lui Iehova sa ınceapa, ˘ conducatorii lumii vor spune „Pace si ¸ securitate!“ (1 Tes. 5:3). De˘ claratia lor ar putea sa reprezinte ¸ un singur eveniment sau o serie de evenimente. Indiferent cine va spune „Pace si ¸ securitate!“, aceas˘ ˘ ˘ ta declaratie ¸ va arata ca ziua lui Ieˆ hova este pe punctul de a ıncepe. ˘ Iata de ce Pavel a afirmat: „Frati¸ ˆ ˆ lor, nu sunteti ¸ ın ıntuneric, pen˘ ˘ ˘ tru ca ziua aceea sa va surprinda asa ¸ cum i-ar surprinde pe hoti, ¸ fi˘ indca toti ¸ sunteti ¸ fii ai luminii“ (1 Tes. 5:4, 5). Spre deosebire de ˆ majoritatea oamenilor, noi ıntele¸ ˘ gem semnificatia biblica a eveni¸ mentelor actuale. Totusi, ¸ deocam˘ data nu stim cu exactitate cum ¸ ˆ se va ımplini profetia referitoare ¸ la declaratia „Pace si ¸ ¸ securitate!“. ˘ ˘ ˆ ˘ Prin urmare, sa fim hotarati ¸ „sa ˘ ˘ ˘ ˆ stam treji si ¸ sa ramanem lucizi“ (1 Tes. 5:6; Tef. ¸ 3:8). w12 15/9 1:3, 4

Vineri, 21 februarie ˆ ˆ In aceste lucruri ımi ˘ ˘ gasesc placerea. (Ier. 9:24) ˆ ˘ Esti ¸ si ¸ tu mandru ca Iehova este ˘ Dumnezeul tau? Cum reactionezi ¸ ˆ ˘ cand unii vecini, colegi de scoal a ¸ ˆ ori de serviciu sau unele rude ıl ˘ denigreaza pe Iehova si-i batjoco¸ ˘ resc pe Martorii sai? Iei pozitie ¸ de ˆ partea lui Dumnezeu cand nume˘ ˘ ˘ le sau este defaimat, fiind sigur ca ˘ ˘ el te va ajuta? E adevarat, exista ˘ ˘ „un timp pentru a tacea“. Dar sa ˘ nu ne fie rusine ca suntem Martori ¸ ai lui Iehova si ¸ continuatori ai lui Isus (Ecl. 3:1, 7; Mar. 8:38). Chiar ˘ ˘ ˘ ˘ daca trebuie sa dam dovada de ˘ tact si ¸ de consideratie ¸ fat¸ a de oa˘ menii care nu-l respecta pe Ieho˘ va, sa nu fim ca israelitii ¸ care ‘s-au ˆ ıngrozit si ¸ au fost cuprinsi ¸ de o ˘ mare frica’ la auzirea cuvintelor ˘ sfidatoare ale lui Goliat (1 Sam. ˘ ˘ ˆ ˘ 17:11). Sa fim hotarati ¸ sa facem totul pentru a sfinti ¸ numele lui ˘ ˘ Dumnezeu. Noi dorim sa-i ajutam ˘ ˘ pe oameni sa-l cunoasca pe Iehoˆ ˆ va asa ¸ cum este el ın realitate. In ˘ ˘ aceasta privint¸ a, ne folosim de Bi˘ ˆ ˆ blie, aratandu-le cat este de im˘ portant sa se apropie de Dumnezeu (Iac. 4:8). w12 15/11 1:5 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 februarie Greutatea aurului care sosea ˆ la Solomon ıntr-un an era de sase sute saizeci si de ¸ ¸ ¸ sase ¸ talan ¸ti de aur. (2 Cron. 9:13) ˆ Numai venitul anual ın aur al lui Solomon era de aproximativ 25 de tone! Totusi, ¸ din cuvintele ˆ consemnate de Solomon ın cartea ˘ ˘ Eclesiastul, reiese ca el nu a facut ˘ ˆ greseala de-a crede ca ımplinirile ¸ si ¸ bucuriile le sunt rezervate doar celor bogati ¸ sau influenti. ¸ Dimpo-

˘ ˆ triva, Solomon a scris: „Am ınteles ¸ ˘ ca nimic nu este mai bun pentru ˆ ˘ ˘ ˘ ei decat sa fie veseli si ¸ sa faca biˆ ˘ ˘ nele ın viat¸ a si ¸ ca orice om sa ˘ ˆ ˘ ˘ manance, sa bea si ¸ sa se bucure de truda lui. Acesta este darul ˆ lui Dumnezeu“ (Ecl. 3:12, 13). In ˘ plus, Solomon a realizat ca ast˘ fel de placeri le aduc bucurie au˘ tentica doar celor care au aprobarea lui Dumnezeu. El a spus: ˘ „Iata concluzia a tot ce-ai auzit: ˘ Teme-te de adevaratul Dumne˘ zeu si ¸ respecta poruncile lui, fi˘ indca aceasta este datoria omului“ (Ecl. 12:13). w12 15/12 1:4, 5 ˘ Duminica, 23 februarie ˆ ˘ ˘ ˘ A provocat ınvalmaseal a ¸ ˆ ˘ ın tabara egiptenilor. A scos ro ¸tile de la carele lor, astfel ˘ ca ei le conduceau cu greu. (Ex. 14:24, 25) Egiptenii i-au urmat pe israeliti ¸ ˆ ˘ ˆ si, ¸ avand care de razboi, au ınaintat foarte repede. Desi ¸ israelitii ¸ se ˆ deplasau mult mai ıncet, armata ˘ ˘ egipteana n-avea cum sa-i ajun˘ ˆ ga. Iehova ınsusi ¸ lupta pentru is˘ raeliti! ¸ Dupa ce poporul Israel a ˆ ˘ ˘ ˘ ajuns ın sigurant¸ a pe celalalt t¸ arm ˘ al Marii Roˆ sii, Iehova i-a spus ¸ ˆ lui Moise: „Intinde-ti ¸ mana peste ˘ ˆ mare, pentru ca apele sa se ın˘ toarca peste egipteni, peste care˘ ˘ ˘ le lor de razboi si ¸ peste calaretii ¸ ˆ ˘ lor“. Cand au vazut zidurile uriase ¸ ˘ ˘ de apa prabusindu-se, ¸ ˆ egiptenii ˆ ˘ ˘ ˘ au ıncercat sa fuga. Insa Iehoˆ ˆ ˆ va i-a ımpiedicat ‘aruncandu-i ın ˘ mijlocul marii’. Pentru egipteni, ˘ nu mai era scapare. Au pierit cu totii ¸ (Ex. 14:26–28). Iehova a de˘ monstrat astfel ca are puterea de a-si ¸ salva poporul din orice situatie. w12 15/4 4:11, 12 ¸

Luni, 24 februarie Eu sunt doar un sofran ¸ ˆ ˘ din campie, un crin din vai. ˆ (Cant. 2:1) La aceste cuvinte ale Sulamitei, ˘ ˘ pastorul a raspuns: „Ca un crin printre spini, asa ¸ este iubita mea ˆ ˘ ˘ ˆ printre fiice“ (Cant. 2:2). Fara ın˘ ˆ doiala, ıntre cei doi exista o iubi˘ ˘ ˘ re curata. Legatura lor conjugala ˘ ˆ ˘ avea sa fie, ın mod sigur, trainica deoarece, mai presus de toate, cei ˆ ˆ ˘ doi ıl iubeau pe Dumnezeu. Tana˘ ra i-a spus iubitului ei: „Pune-ma ca o pecete pe inima ta, ca o pece˘ ˘ te pe bratul tau! Caci iubirea este ¸ ˆ tare ca moartea, este neındupleca˘ ta ca Seolul si ex¸ ¸ cere devotiune ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ clusiva. Vapaile ei sunt ca vapaile ˘ focului, flacara lui Iah. Apele cele multe nu pot stinge iubirea, nici ˆ chiar raurile n-o pot duce cu ele. ˘ Chiar daca omul ar da pentru iubire toate lucrurile de valoare din ˘ casa lui, cu sigurant¸ a ele ar fi disˆ pretuite“ (Cant. 8:6, 7). Oare un ¸ ˘ slujitor al lui Iehova n-ar trebui sa ˘ ˘ aiba aceleasi ari de la un po¸ astept ¸ ˘ ˘ tential tovaras¸ de viat¸ a? w12 15/5 ¸ 1:4, 5

Marti, ¸ 25 februarie ˘ ˆ Voi pune dusm ¸ anie ıntre ˆ ˘ ˆ tine si ¸ femeie, ıntre saman ¸ta ˘ ˆ ta si ¸ saman ¸ta ei. (Gen. 3:15) ˘ ˘ ˘ Imediat dup a r azvr atirea din ˘ Eden, Iehova a promis ca ‘o femeˆ ˘ ˘ ie’ va aduce ın existent¸ a ‘o saˆ ˘ ˘ ˆ mant¸ a’. Samanta ¸ femeii ‘va zdrobi capul sarpelui’, Satan Diavolul. Ul¸ ˘ ˘ ˘ terior, Iehova a dezvaluit ca saˆ manta ¸ va descinde din Avraam, va fi un membru al natiunii Israel, se ¸ ˆ va naste ın tribul lui Iuda si ¸ ¸ va face ˘ parte din linia genealogica a rege-

lui David (Gen. 22:15–18; 49:10; Ps. 89:3, 4; Luca 1:30–33). Partea prin˘ cipala a semintei este Isus Cris¸ ˘ tos, iar partea secundara este al˘ ˘ catuita din membrii unsi ¸ cu spirit ai congregatiei crestine (Gal. ¸ ¸ 3:16, 26–29). Isus si unsi ¸ crestinii ¸ ¸ ˘ formeaza Regatul lui Dumnezeu, ˘ ˆ prin intermediul caruia Iehova ıl va zdrobi pe ˆ Satan (Luca 12:32; ˘ Rom. 16:20). In prima profetie, fa¸ ˘ ˆ cuta ın Eden, se vorbeste si ¸ ¸ despre ˘ ˆ ˘ ‘o samant¸ a’ a sarpelui care va ma¸ ˘ ˘ ˘ nifesta dusm ¸ anie, sau ura, fat¸ a de ˘ ˆ samanta ¸ femeii. w12 15/6 1:4, 5

Miercuri, 26 februarie ˆ ˆ [Adanceste¸ ¸ti] privirea ın legea ˘ ˘ perfecta a liberta ¸tii. (Iac. 1:25) ˘ ˘ „Legea perfecta a libertatii“ nu ¸ ˘ ˆ ˆ este Legea mozaica, ıntrucat aceasˆ ˘ ˘ ˘ ta ‘a scos ın evident¸ a faradelegiˆ ˘ le’ israelitilor si ¸ ¸ a fost ımplinita de Cristos (Mat. 5:17; Gal. 3:19). Atunci la ce lege s-a referit Iacov? La „legea ˘ lui Cristos“, numita si ¸ „legea credintei“ sau „legea unui popor liber“ ¸ (Gal. 6:2; Rom. 3:27; Iac. 2:12). Prin ˘ urmare, „legea perfecta“ cuprinde toate cerintele stabilite de Iehova ¸ ˆ ˆ pentru noi. Atat crestinii unsi, ¸ ¸ cat si ¸ „alte oi“ au parte de multe binecuˆ ˘ ˘ ˘ vantari pentru ca o respecta (Ioan 10:16). Spre deosebire de legile mul˘ ˘ ˘ tor t¸ ari, „legea perfecta a libertatii“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ nu este complicata sau ımpovara˘ ˆ toare. Ea consta ın porunci si ¸ prinˆ de ınteles si cipii usor ¸ ¸ de respectat ¸ ˘ (1 Ioan 5:3). „Jugul meu este pla˘ cut si a“, a spus ¸ sarcina mea, usoar ¸ˆ Isus (Mat. 11:29, 30). In plus, „legea ˘ ˘ ˘ perfecta“ nu contine o lista lunga ¸ ˘ de sanctiuni, sau pedepse. Aceasta ¸ ˘ lege are la baza iubirea si ¸ este scri˘ ˆ ˆ ˘ sa ın mintea si ¸ ın inima noastra (Evr. 8:6, 10). w12 15/7 1:4, 5

Joi, 27 februarie ˘ ˘ Adevarata cunostin ¸ ¸ta va creste. ¸ (Dan. 12:4) Asa apostazia, ¸ cum a fost profetit, ¸ ˆ ˘ ˘ sau ındepartarea de la adevaratul ˘ ˘ crestinism, a aparut dupa moartea ¸ ˘ ˆ apostolilor si ¸ s-a raspandit cu repeziciune (Fap. 20:28–30; 2 Tes. 2:1–3). ˆ ˘ ˘ In secolele urmatoare, „adevarata ˘ cuno stin t a“ nu a crescut prea mult. ¸ ¸ ˆ In anii ’70 ai secolului al XIX-lea, un mic grup de crestini din Pennsylva¸ ˆ nia (SUA) s-a ıntrunit pentru a stu˘ ˘ dia Biblia si ¸ pentru a cauta „adeva˘ rata cunostin t¸ a“. Acesti sin¸ ¸ crestini ¸ ˆ ˆ ceri ısi ¸ spuneau Studenti ¸ ın Biblie. ˆ ˆ ˘ Ei nu erau ‘ıntelep tii de ¸ ¸ si ¸ ınvata ¸ tii’ ¸ ˘ care, asa ¸ cum a zis Isus, aceasta cu˘ ˘ ˘ nostin t¸ a avea sa fie ascunsa (Mat. ¸ 11:25). Erau oameni cu o atitudine ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ umila, dornici sa ınfaptuiasca vointa ¸ lui Dumnezeu. Citeau cu atentie ¸ Scripturile, discutau pe marginea lor, meditau la cele citite si ¸ se rugau ˆ pentru ındrumarea lui Dumnezeu. ˆ De asemenea, Studentii ¸ ın Biblie analizau prin comparatie anumite ¸ versete si ¸ examinau ce au scris si ¸ altii ¸ cu privire la subiectele respecti˘ ˆ ve. Treptat, ei au ajuns sa ıntelea¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 martie Fi ¸ti . . . imitatori ai lui Dumnezeu. (Ef. 5:1) ˆ ˘ A-l imita pe Iehova ınseamna, ˆ ˘ printre altele, a ne ınsusi ¸ modul sau ˆ ˆ ˘ de gandire. Noi uram pacatul pen˘ ˆ ˘ tru ca Iehova ıl uraste. De aceea, ¸ ˆ vom sta cat mai departe de tot ce ˘ ˘ ne-ar putea face sa adoptam o con˘ ˘ ˆ ˘ duita gresit ¸ a. Nu vom ıncerca sa veˆ ˘ ˘ ˘ dem pana unde putem merge fara ˘ ˘ sa comitem un pacat. De exemplu, ne vom feri de apostazie deoarece, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ daca am cadea ın aceasta capcana, ˘ ˘ n-am mai fi demni sa-l glorificam pe

˘ ˘ ˘ ga adevaruri care fusesera ascunse ˆ veacuri la rand. w12 15/8 1:3, 4

Vineri, 28 februarie ˘ Zilele lui vor fi de o suta ˘ douazeci de ani. (Gen. 6:3) ˘ Iehova nu a asteptat ca arca sa fie ¸ gata pentru a fixa data Potopului. El ˘ ˘ nu avea nevoie sa-si ¸ ia o marja de si˘ ˆ ˘ ˘ gurant¸ a ın eventualitatea ca lucraˆ rile n-ar fi fost ıncheiate la timp. De ˆ fapt, Dumnezeu stabilise cand va ˆ ˆ ˘ ıncepe Potopul cu mult ınainte sa-i dea lui Noe instructiuni cu privire la ¸ ˘ arca. De unde stim acest lucru? Din ¸ ˆ cuvintele lui Iehova mentionate ın ¸ textul de azi. Prin aceste cuvinte, Iehova nu se referea la durata medie ˘ ˆ de viat¸ a a oamenilor, ci anunta ¸ cand ˘ ˘ ˆ ˘ urma sa curete ¸ pamantul de rautaˆ ˆ te. Potopul a avut loc ın 2370 ı.e.n. ˘ ˘ Deducem, asadar, ca Iehova a facut ¸ ˘ ˆ declaratia consemnata ın Geneza ¸ ˆ ˆ 6:3 ın 2490 ı.e.n. Pe atunci, Noe avea ˘ ˘ 480 de ani (Gen. 7:6). Dupa douazeci ˆ ˆ ˘ de ani, ın 2470 ı.e.n., s-a nascut pri˘ ˘ mul fiu al lui Noe (Gen. 5:32). Rama˘ ˆ ˘ sesera aproximativ 100 de ani pana la Potop. w12 15/4 4:4, 5 ˘ Dumnezeu (Deut. 13:6–9). Sa evi˘ ˘ ˘ tam deci orice legatura cu apostatii ¸ ˘ sau cu cei care pretind ca sunt frati, ¸ ˆ ˘ dar care ıl dezonoreaza pe Dumne˘ zeu. Trebuie sa avem aceeasi ¸ atituˆ dine chiar si ¸ atunci cand este vorba despre un membru al familiei ˘ ˆ ˘ (1 Cor. 5:11). Daca am ıncerca sa le aducem contraargumente apostati¸ ˘ lor sau celor care critica organizatia ¸ lui Iehova, ne-am expune unui pericol de ordin spiritual. De fapt, nici ˘ ˘ macar n-ar trebui sa fim curiosi ¸ cu ˆ privire la ce au ei de spus ın publicatiile lor sau pe internet (Is. 5:20; ¸ Mat. 7:6). w12 15/5 4:12, 13

˘ Duminica, 2 martie ˆ ˘ Eram langa el ca mester iscusit ¸ ˆ ˘ si ¸ zi de zi ımi arata afec ¸tiune. (Prov. 8:30) ˆ ˆ ˘ Lucrand ımpreuna cu Iehova ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ ınvat¸ and sa-i imite calitatile, ¸ Fiul s-a apropiat si ¸ mai mult de ˘ el (Prov. 8:22, 23, 31). Dupa ce au fost create celelalte fiinte ¸ in˘ teligente, Fiul a putut sa observe cum se purta Dumnezeu cu ˆ ˘ fiecare dintre ele, ajungand sa-l ˆ aprecieze tot mai mult. Cand Saˆ ˘ tan a pus la ındoiala legitimita˘ tea suveranitatii ¸ lui Iehova, Fiul ˘ a avut ocazia sa observe cum a ˘ ˘ manifestat Tatal calitati ¸ precum ˆ iubirea, dreptatea, ıntelepciunea ¸ ˆ ˘ si dificila. ¸ puterea ıntr-o situatie ¸ ˘ Aceasta l-a pregatit pentru greu˘ ˘ tatile cu care avea sa se confrun¸ ˘ ˆ te pe pamant (Ioan 5:19). Datori˘ ta relatiei lor apropiate, Fiul a ¸ ˘ putut da detalii cu privire la Tatal ˘ pe care nimeni nu avea cum sa le ˘ cunoasca. w12 15/4 1:6–8 Luni, 3 martie ˘ Sunt sapte regi: cinci au cazut, ¸ ˘ unul este, celalalt n-a venit ˆ ˘ ınca. (Rev. 17:10) Primul cap al fiarei despre care ˆ se vorbeste ın Revelatia 17:3 re¸ ¸ ˘ prezinta Egiptul. De unde deducem acest lucru? Egiptul a fost ˆ cea dintai putere care a manifes˘ ˘ tat ura fat¸ a de poporul lui Dumnezeu. Urmasii ¸ lui Avraam, prin ˘ ˘ ˘ ˆ care avea sa vina samanta fe¸ meii, au devenit foarte numerosi ¸ ˆ ˘ ın Egipt si ¸ au ajuns sa fie asuˆ priti ¸ de egipteni. Satan a ıncercat ˘ ˘ sa distruga poporul lui Dumnezeu ˆ ınainte de venirea semintei ¸ deterˆ ˘ minandu-l pe faraon sa porun˘ ceasca uciderea tuturor copilasi¸

˘ ˘ lor israeliti ¸ de sex barbatesc. Ie˘ ˘ hova a zadarnicit planul lui Satan ˆ ˘ si, ¸ ın cele din urma, i-a eliberat pe israeliti ¸ din sclavia egiptea˘ na (Ex. 1:15–20; 14:13). Al doilea ˘ cap al fiarei simbolizeaza Asiria. ˘ ˘ ˆ Si ¸ aceasta putere a ıncercat sa extermine poporul lui Dumnezeu ˆ ˘ atacand Ierusalimul. Probabil ca ˘ ˘ ˘ Satan dorea sa puna capat liniei de succesiune a regelui David prin ˘ ˘ care avea sa apara Cristos. Dar Ieˆ hova si-a eliberat ın mod mira¸ culos slujitorii, nimicindu-i pe cotropitori (2 Regi 19:32–35; Is. 10:5, 6, 12–15). w12 15/6 1:6–8

Marti, ¸ 4 martie ˆ ˘ Ura ¸ti raul si ¸ iubi ¸ti binele! (Am. 5:15) Limitele stabilite de Iehova creaturilor sale inteligente sunt numai spre binele lor, ocrotindu-le. ˘ ˆ Sa ne gandim la legile fizice ca˘ re guverneaza energia si ¸ materia. ˆ ˘ Oamenii nu se simt ıngraditi ¸ din ˘ cauza lor. Dimpotriva, recunosc ˘ ca de respectarea acestora depinˆ ˆ ˘ de ınsasi ¸ viata ¸ lor. In mod similar, ˆ normele divine, reflectate ın „le˘ gea perfecta“ a lui Cristos, sunt spre binele omului (Iac. 1:25). Le˘ ˘ gea libertatii ¸ ne ofera posibilita˘ tea de-a ne satisface orice dorint¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ legitima fara sa ne facem rau si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara sa ıncalcam drepturile semenilor. Prin urmare, putem fi cu ˘ ˘ ˘ adevarat liberi — adica putem sa ˘ facem ceea ce vrem — doar daca dorintele noastre sunt corecte si ¸ ¸ ˆ ın armonie cu personalitatea si ¸ cu normele lui Iehova. Trebuie deci ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ınvat¸ am sa iubim ce iubeste Ie¸ ˘ ˆ ˘ ˆ hova si el; ın ¸ sa uram ce uraste ¸ ˘ acest sens, legea libertatii ¸ ne este de mare folos. w12 15/7 1:6, 7

Miercuri, 5 martie Aceste cuvinte sunt ¸tinute ˆ ˘ ascunse si ¸ sigilate pana la ˆ timpul sfarsitului. (Dan. 12:9) ¸

ˆ ˆ In prezent putem ıntelege sem¸ nificatia unor profetii ¸ ¸ care au fost ˆ „ascunse“ mii de ani, dar care se ımˆ ˆ plinesc ın timpul sfarsitului. Prin¸ ˘ ˘ tre aceste profetii ¸ se numara cele din evanghelii si ¸ din cartea Revela˘ ˆ tia. Iehova ne-a ajutat sa ıntelegem ¸ ¸ chiar si ¸ evenimente pe care nu le ˆ putem vedea, cum ar fi ıntronarea ˘ lui Isus, razboiul din cer si ¸ arun˘ ˆ carea lui Satan pe pamant (Rev. ˘ 12:7–12). Totodata, el ne-a dat perspicacitate pentru a discerne semnificatia unor lucruri pe care ¸ ˆ le putem vedea. Astfel, ıntelegem ¸ ˘ ˘ de ce exista razboaie, cutremure, epidemii, lipsuri de alimente, preˆ ˘ ˘ cum si ¸ atata rautate, din cauza ca˘ reia traim „timpuri critice“ (2 Tim. ˆ 3:1–5; Luca 21:10, 11). Cat de recu˘ ˆ noscatori ıi suntem lui Iehova pen˘ tru ca ne-a dat „ajutorul“, sau spiriˆ ˘ ˘ ˆ tul sfant, care ‘ne calauzeste ın tot ¸ ˘ ˘ adevarul’ (Ioan 16:7, 13). Sa pre˘ ˘ ˘ tuim „adevarata cunostin t¸ a“ si ¸ ¸ ¸ sa ˆ ˘ ˘ le-o ımpartasim semenilor nostri! ¸ ¸ (Dan. 12:4) w12 15/8 1:7, 8

Joi, 6 martie ˆ Cand vor zice: „Pace si ¸ securitate!“, atunci o distrugere ˘ neasteptat a va veni brusc ¸ peste ei. (1 Tes. 5:3) ˘ Prima faza a acestei ‘distrugeri ˆ neasteptate’ este atacul ımpotri¸ va ‘Babilonului cel Mare’, imperiul mondial al religiei false, nuˆ mit ın Biblie si ¸ „prostituata“ (Rev. ˆ 17:5, 6, 15). Acest atac ındrepˆ tat ımpotriva tuturor religiilor falˆ ˘ ˘ se, inclusiv ımpotriva crestin ata¸ ˆ tii, constituie ınceputul ‘marelui ¸

necaz’ (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8). ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu dezvaluie ˘ ˘ ca prostituata va fi atacata de ‘o ˘ fiara cu zece coarne’. Din studiul ˘ ˆ ˘ cartii ca fiara ¸ Revelatia ¸ ıntelegem ¸ ˘ reprezinta Organizatia Natiunilor ¸ ¸ Unite (ONU). „Cele zece coarne“ ˘ simbolizeaza toate puterile politi˘ ce actuale care sustin ¸ aceasta ‘fia˘ ra de culoare stacojie’ (Rev. 17:3, 5, 11, 12). Ce consecinte ¸ va avea atacul asupra prostituatei? Statele membre ale ONU o vor jefui, vor ˘ ˆ dezvalui cine este ea ın realitate, o vor devora si ¸ „o vor arde complet“. Distrugerea ei va fi definiti˘ va (Rev. 17:16). w12 15/9 1:3, 5, 6

Vineri, 7 martie ˆ Te-ai descurajat ın ziua ˘ ˆ necazului? Mica ı ¸ti va fi puterea. (Prov. 24:10) ˘ ˆ ˘ Suferinta ¸ pe care o lasa ın urma ˆ dezastrele si ¸ alte necazuri ıi coplese pe multi ¸ ste ¸ ¸ oameni, inclusiv pe unii crestini. Lani, care slujea cu ¸ ˆ ˘ timp integral ın Australia, martu˘ ˘ riseste ca universul ei s-a prabusit ¸ ¸ ˆ ˘ cand a aflat ca are cancer mamar. „Pe parcursul tratamentului m-am ˘ ˘ simtit ¸ foarte rau. Am ajuns sa cred ˘ ca nu mai am nicio valoare“, spune ˆ ˘ ˆ ea. In plus, a trebuit sa-l ıngrijeas˘ ca pe sotul ei, care suferise o ope¸ ˘ ratie ¸ pe coloana vertebrala. Ce-am ˘ ˆ face daca am fi ıntr-o asemenea ˘ situatie? Trebuie sa ne aducem ¸ ˘ ˘ aminte ca Satan profita de neca˘ zurile care se abat asupra noastra ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa ne slabeasca credinta ¸ si ¸ sa ne ˘ ˘ ˘ rapeasca bucuria. Sa nu-i permi˘ ˘ ˘ tem sa faca aceasta! Daca vom medita la exemplul slujitorilor lui Ie˘ ˆ hova din trecut, vom reusi ¸ sa ın˘ fruntam cu mult curaj toate greu˘ tatile. w12 15/10 1:8, 9 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 martie ˆ Judecand din punctul de vedere al lui Iehova, departe de mine ˆ ˘ gandul sa-i fac asa ¸ ceva domnului meu, unsul lui Iehova. (1 Sam. 24:6) ˘ Dupa ce David a fugit de Saul, regele a luat din tot Israelul 3 000 ˘ ˆ ˘ de b arbati ¸ alesi ¸ si ¸ a plecat ın cauˆ tarea lui David ın pustiu (1 Sam. ˆ ˘ ˘ 24:2). Intr-o zi, Saul a intrat fara ˘ ˆ sa-si ¸ dea seama chiar ın pestera ¸ ˘ unde se aflau David si ¸ oamenii sai. David ar fi putut profita de ocazie pentru a-l ucide ˆ pe rege, care-i doˆ rea moartea. In fond, Dumnezeu ıi ˘ ˘ ˘ spusese ca el urma sa-i succeada lui Saul la tronul Israelului (1 Sam. ˆ ˘ ˘ 16:1, 13). Intr-adevar, daca David ˆ ar fi dat ascultare ındemnului pri˘ mit de la oamenii sai, regele ar fi ˆ fost ucis (1 Sam. 24:4–7). Dar, ınˆ trucat Saul era regele uns, iar Ieˆ ˘ ˆ ˘ hova nu-l ınlaturase ınca, David ˘ ˘ nu a vrut sa uzurpe tronul. Taind poala mantiei lui Saul, el a dovedit ˘ ˘ ˘ ca nu intentiona sa-i faca vreun ¸ ˘ rau (1 Sam. 24:11). w12 15/11 1:8 ˘ Duminica, 9 martie ˘ Daca ve ¸ti suferi pentru dreptate, ve ¸ti fi ferici ¸ti. (1 Pet. 3:14) ˘ ˘ ˆ ˘ Ca sa facem fat¸ a ıncercarilor, ˘ avem nevoie de credint¸ a si ¸ de curaj. Dar ce este credinta? Apos¸ tolul Pavel a scris: „Credinta ¸ este actul de proprietate asupra lucru˘ ˆ rilor la care speram. Credinta ¸ ın˘ seamna a fi siguri de lucrurile pe care nu le putem vedea“ (Evr. 11:1, ˘ The Simple English Bible). Sa pre˘ ˘ supunem ca avem o casa. Suntem ˘ siguri ca aceasta ne apartine pen¸ ˘ tru c a avem actul de proprietate. ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, convingerea

˘ ˆ de nezdruncinat ca Dumnezeu ısi ¸ ˆ ˆ ˆ ımplineste ıntotdeauna cuvantul ¸ este un „act de proprietate“ deo˘ sebit de pretios. Datorita credin¸ ˘ tei, suntem convinsi ¸ ¸ ca vom veˆ dea ımplinirea promisiunilor Bibliei si ¸ suntem siguri cu privire la ˘ realitatile spirituale, desi ¸ ¸ nu le putem vedea. Curajul a fost definit ˘ drept „forta ¸ spirituala, emotiona¸ ˘ ˘ ˘ la si ¸ morala care motiveaza pe ci˘ ˘ ˘ neva sa vorbeasca si ¸ sa actioneze ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ fara teama ın fata ¸ obstacolelor si ¸ a pericolelor“ (The New Interpreter’s Dictionary of the Bible). A avea cuˆ ˘ raj ınseamna a fi puternic, cute˘ ˆ zator sau chiar neınfricat (Mar. 6:49, 50; 2 Tim. 1:7). w13 15/1 1:1–3

Luni, 10 martie ˆ ˘ ˘ Solomon a ınceput sa faca ce ˘ ˆ este rau ın ochii lui Iehova. (1 Regi 11:6) ˆ ˆ ˘ ˆ Cand a ımb atranit, Solomon nu ˘ a mai dat dovada de ascultare. ˘ Biblia consemneaza: „Sotiile i-au ¸ ˘ ˘ ab atut inima ca sa urmeze alti ¸ ˆ dumnezei, iar inima lui n-a fost ın˘ treaga pentru Iehova, Dumnezeul ˘ ˘ ˘ sau, ca inima tatalui sau, David“ (1 Regi 11:4). Dumnezeu a fost ˆ mahnit din cauza conduitei lui So˘ lomon si ¸ i-a spus: „Pentru ca . . . ˘ ˆ n-ai respectat legamantul meu si ¸ legile pe care ti ¸ le-am poruncit, voi smulge regatul de la tine si ¸ i-l voi ˘ da slujitorului tau“ (1 Regi 11:11). Ce trist! Desi ¸ s-a bucurat de succes ˆ ın multe privinte, ¸ Solomon a ajuns ˘ ˘ ˘ sa-l dezamageasca pe Iehova. El a ˆ dat gres¸ ın cel mai important as˘ pect al vietii: fidelitatea fat¸ a de ¸ Dumnezeu. Prin urmare, ar tre˘ ˆ ˘ ˘ bui sa ne ıntreb am: Sunt hotaˆ ˘ ˆ ˘ rat sa ınvat¸ din greselile lui Solo¸ ˆ ˘ mon pentru a avea succes ın viat¸ a? w12 15/12 1:7, 8

Marti, ¸ 11 martie ˘ Mustra-i cu asprime, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca sa fie sanatosi ¸ ın credin ¸ta. (Tit 1:13) Din cauza conduitei lor, unii din˘ tre cei care au comis pacate grave ˘ au trebuit sa fie exclusi. ¸ Dar cei ˘ care s-au lasat ‘instruiti ¸ prin disciplinare’ s-au restabilit pe plan spi˘ ritual (Evr. 12:11). Ai o ruda sau un prieten apropiat care nu mai fa˘ ce parte din congregatia crestin a? ¸ ¸ ˆ ˘ Loialitatea ıti ¸ este pusa acum la ˆ ˆ ˘ ˘ ıncercare, ınsa nu loialitatea fat¸ a ˘ ˘ de o persoana, ci fat¸ a de Dumne˘ ˘ zeu. Iehova vede daca noi ascultam porunca sa de a evita ul ˘ ˘ cu orice persoana exclusa (1 Cor. ˘ ˆ ˆ 5:11–13). Traim ıntr-o lume ın care ˘ tradarea este la ordinea zilei. Cu ˆ toate acestea, ın congregatie ¸ avem ˘ nenumarate exemple de loialitate. ˘ Prin modul lor de viat¸ a, acesti ¸ frati ¸ si ¸ surori ne spun indirect: „Voi sunteti ¸ martori, si ¸ Dumnezeu de aseˆ menea, cat de loiali, de drepti ¸ de ¸ si ˘ ireprosabili ne-am dovedit fat¸ a de ¸ ˘ voi, credinciosii“ (1 Tes. 2:10). Sa ¸ ˘ ˘ ˆ facem deci tot posibilul sa le ramanem loiali lui Iehova si ¸ semenilor nostri! w12 15/4 2:16, 18 ¸

Miercuri, 12 martie ˘ El schimba timpurile ˆ ˘ ˆ si ¸ perioadele, ındepartand ˆ regi si pun and regi. ¸ (Dan. 2:21) ˘ ˘ ˘ Iehova a facut posibila masurarea ˆ ˘ timpuluiˆ cu mult ınainte sa-l creeze pe om. In cea de-a patra zi de crea˘ re, Dumnezeu a spus: „Sa fie lumi˘ ˆ ˘ natori pe ıntinderea cerurilor ca sa ˘ ˘ separe ziua de noapte, sa serveasca ˘ drept semne si ¸ sa arate anotimpurile, zilele si ¸ anii!“ (Gen. 1:14, 19, 26). ˆ ˆ Si ¸ asa ¸ s-a ıntamplat. Oamenii de sti¸ ˘ int¸ a au emis diferite ipoteze cu pri-

vire la natura timpului. De exemˆ ˘ plu, ıntr-o enciclopedie se afirma: „Timpul este unul dintre cele mai mari mistere. Nimeni nu-l poate deˆ fini ın mod exact“. Nimeni,ˆ cu exceptia lui Iehova, fireste. In fond, ¸ ¸ el este „Creatorul cerurilor, . . . Cel ˆ ˘ ˆ ˘ ce a ıntocmit pamantul, Fauritorul lui“. Tot Iehova este „Cel ce spune ˆ ˆ de la ınceput sfarsitul si ¸ ¸ din tim˘ puri stravechi lucrurile care n-au ˆ ˘ ˘ fost ınca facute“ (Is. 45:18; 46:10). w12 15/5 3:1, 2

Joi, 13 martie ˆ ˘ N-au dat aten ¸tie pana a venit ˘ potopul si ¸ i-a maturat pe to ¸ti. (Mat. 24:39) Majoritatea oamenilor din pre˘ zent ignora avertismentele proclamate de slujitorii lui Iehova. La fel ˆ ˆ ca ın vremea lui Noe, multi ¸ iau ın ˆ ˘ deradere ideea ca Dumnezeu va inˆ terveni ın treburile omenirii (2 Pet. 3:3–7). Dar cum si-a folosit Noe ¸ ˆ timpul ın mijlocul acelei lumi os˘ tile? Dupa ce i-a spus lui Noe ce ˘ ˆ ˆ ˆ urma sa se ıntample, Iehova i-a ıncredintat misiunea de a construi o ¸ ˘ ˘ arca pentru a salva specia umana si ¸ regnul animal (Gen. 6:13, 14, 22). ˆ ˘ Pana la venirea Potopului, Noe a ˘ proclamat ziua de judecata a lui Ieˆ hova. Apostolul Petru ıl numeste ¸ ˘ ˘ „un predicator al dreptatii“, ara¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tand ca acest barbat fidel s-a stra˘ ˘ ˆ duit sa-si ¸ ajute semenii sa ıntelea¸ ˘ ga gravitatea situatiei lor (2 Pet. ¸ 2:5). Noe si fi pu¸ familia lui si-ar ¸ ˆ tut folosi timpul pentru a ıncepe o ˆ afacere, pentru a castiga o pozitie ¸ ¸ ˘ ˘ sociala buna sau pentru a-si ¸ face ˆ traiul cat mai confortabil. Dar arˆ fi ˘ ˆ dat ei dovada de ıntelepciune? In¸ ˆ ˘ ˆ ˆ trucat stiau ce urma sa se ıntam¸ ple, Noe si ¸ membrii familiei lui au evitat distragerile. w12 15/6 3:3, 4

Vineri, 14 martie ˘ ˘ Chiar daca un razboi ar izbucni ˆ ımpotriva mea, tot plin de ˆ ıncredere as¸ fi. (Ps. 27:3) De ce ia amploare lucrarea de ˘ predicare cu toate ca situatia ¸ mon˘ ˆ ˘ ˘ diala se ınrautate De ce sun¸ ste? ¸ ˘ ˘ tem dispusi ¸ sa daruim din timpul ˘ ˆ si ¸ din energia noastra ın pofida problemelor economice cu care se ˘ ˘ ˘ confrunta lumea? Ce ne ajuta sa ˘ fim curajosi ¸ chiar daca majoritatea oamenilor privesc viitorul cu tea˘ ma? Psalmul 27, compus de regele ˘ ˆ David, raspunde la aceste ıntre˘ ˆ ˆ bari. David ısi ¸ ıncepe psalmul astfel: „Iehova este lumina si ¸ salvarea ˘ mea. De cine ma voi teme? Iehova ˘ este fortareata ¸ vietii ¸ mele. De cine ˘ ˘ sa-mi fie frica?“ (Ps. 27:1). Teama, ˆ sau frica, pe oaˆ ıi˘ poate paraliza ˆ ˆ meni. Insa cei care se ıncred ın ˆ Dumnezeu sunt neınfricati ¸ (1 Pet. ˘ ˆ 3:14). Daca ıl facem pe Iehova for˘ ˘ ˆ tareata ¸ noastra, ‘vom locui ın sigu˘ rant¸ a si ¸ fricade nenorocire nu ne va tulbura’ (Prov. 1:33; 3:25). w12 15/7 3:1, 2 ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 martie ˘ Duce ¸ti-va deci si ¸ face ¸ti discipoli din oamenii tuturor na ¸tiunilor. (Mat. 28:19) ˘ Multi iau parte la cam¸ cetateni ¸ panii de promovare a unui partid ˆ ˘ ˆ politic, chiar mergand din casa ın ˘ ˆ casa. Slujitorii lui Iehova din ıntreaga lume sustin Regatul pre¸ ˆ ˘ dicandu-le oamenilor pe strada si ¸ ˘ ˆ ˘ din casa ın casa. De fapt, Turnul ˘ de veghe, care anunt¸ a Regatul lui ˘ ˆ ˘ Iehova, este cea mai raspandita ˘ revista din lume. E o mare onoa˘ re sa le vorbim altora despre Regat! Participi si ¸ tu cu zel la lucra-

ˆ ˆ rea de predicare? In curand, Regatul lui Dumnezeu va fi singurul guvern care va conduce omenirea. Legile Regatului vor reglementa toate aspectele vietii, nu ¸ doar cele spirituale. Vei fi un bun ˘ cetatean al Regatului? Acum este ¸ ˘ ˘ timpul sa arati ¸ acest lucru. Prin ˆ deciziile pe care le iei ın fiecare zi, ˘ fa totul spre gloria lui Iehova si ¸ ˘ ˘ dovedeste ca esti un bun ceta¸ ¸ tean al Regatului lui Dumnezeu! ¸ (1 Cor. 10:31) w12 15/8 2:15, 16 ˘ Duminica, 16 martie ˘ Iata! Eu fac toate lucrurile noi! (Rev. 21:5) ˘ ˘ Ne dorim cu ardoare sa vina ˆ ziua cand Dumnezeu va face toaˆ ˘ ˆ te lucrurile noi, ınlaturand pro˘ blemele cu care ne confruntam ˆ ˆ ın prezent. Desi ¸ avem motive ın˘ ˘ ˆ temeiate sa credem ca sfarsitul ¸ sistemului lui Satan este foarte ˘ aproape, poate ca ne este greu ˘ ˘ ˘ sa-l astept am cu rabdare. Biblia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ arata ca trebuie sa avem rabdare. Asemenea slujitorilor lui Dumˆ nezeu din trecut, vom vedea ım˘ plinirea promisiunilor sale daca ˘ ˘ ˘ avem o credint¸ a puternica si ¸ daca ˘ ˘ ˆ astept am cu rabdare timpul cand ¸ acestea vor deveni realitate (Evr. ˆ ˘ 6:11, 12). Iehova ınsusi ¸ are rabda˘ ˘ re. El ar fi putut pune capat rau˘ ˘ tatii a mo¸ de mult, dar asteapt ¸ mentul potrivit (Rom. 9:20–24). ˘ ˘ Iehova manifesta rabdare deoa˘ rece stie ca este nevoie de timp ¸ ˘ ˆ pentru a se raspunde la ıntre˘ ˘ ˘ barile ridicate de razvratirea lui ˆ Adam si ¸ a Evei. Cunoscand fapteˆ le si ¸ gandurile creaturilor sale din ˘ ˆ cer si ¸ de pe pamant, el actionea¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ za, fara ındoiala, ın folosul nostru (Evr. 4:13). w12 15/9 3:1–3

Luni, 17 martie Dovedi ¸ti mereu ce sunte ¸ti ˆ ˘ voi ınsiv ¸ a. (2 Cor. 13:5) ˘ Indiferent ca esti recent bote¸ ˘ ˆ zat sau ca ıi slujesti lui Dumne¸ ˘ zeu de zeci de ani, trebuie sa te autoexaminezi periodic. Pentru a ˘ ˘ ˘ ˆ dovedi ca respectam juramantul ˘ ˆ facut lui Dumnezeu cand ne-am ˘ ˆ dedicat, trebuie sa fim loiali ın toate aspectele vietii. De exemplu: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Esti ¸ casatorit? Continua sa-ti ¸ res˘ ˆ pecti ¸ juramantul de a-ti ¸ iubi si ¸ de ˘ ˘ a-ti ¸ onora partenerul de casatorie. Ai semnat un contract de afaceri sau ai completat o cerere pentru un privilegiu teocratic? Res˘ ˘ pecta-ti ¸ angajamentul luat si ¸ fa ce ai promis. Ai acceptat o invitatie ¸ la ˘ masa din partea unei persoane cu ˘ ˆ mijloace modeste? Nu te razgandi ˘ ˆ doar fiindca altcineva ıti ¸ face o invitatie care ti ¸ ¸ se pare mai atracti˘ ˆ va. Sau ai promis unei persoane ın ˘ ˆ ˘ ˘ lucrarea din casa ın casa ca vei reveni pentru a-i oferi ajutor spiri˘ ˘ tual? Fa tot posibilul ca ‘Da-ul tau ˘ ˆ ˆ sa ınsemne Da’, iar Iehova ıti va ¸ ˆ binecuvanta serviciul (Mat. 5:37; Luca 16:10). w12 15/10 4:14, 15

Marti, ¸ 18 martie ˘ ˆ Va ındemn ca pe niste ¸ ˘ straini si ¸ locuitori temporari. (1 Pet. 2:11) Petru a vorbit despre crestinii ca¸ ˘ re, asemenea lui, fusesera unsi ¸ cu ˆ ˘ spirit sfant si ¸ ‘nascuti ¸ din nou la o ˘ sperant¸ a vie’ pentru a domni cu ˆ Cristos ın ceruri (1 Pet. 1:3, 4). Expresia „locuitori temporari“ era ˘ potrivita pentru crestinii unsi ¸ ¸ din ˆ ˆ ˆ ˘ secolul ıntai. La fel ca ın cazul ra˘ ˘ ˆ masi ¸ tei ¸ de azi, existenta ¸ pe pamant a celor unsi ¸ de atunci nu a fost per˘ ˆ manenta. Apostolul Pavel, el ınsusi ¸ membru al ‘turmei mici’, a ex-

ˆ ˘ plicat: „Cat despre noi, cetatenia ¸ ˘ ˆ noastra este ın ceruri, de unde si ¸ ˘ ˘ astept am cu nerabdare un salva¸ tor, pe Domnul Isus Cristos“ (Luca ˆ ˆ 12:32; Filip. 3:20). Avand ın vedere ˘ ˘ ˆ ca ‘cetatenia lor este ın ceruri’, ¸ ˘ ˘ cei unsi ¸ parasesc la moarte scena ˘ ˆ ˘ pamanteasca pentru a primi ceva ˘ mult mai valoros: viat¸ a nemuritoaˆ ˆ re ın cer (Filip. 1:21–23). Astfel, ın sens literal, ei pot fi numiti ¸ „locui˘ ˆ tori temporari“ ai pamantului aflat sub controlul lui Satan. w12 15/12 3:1, 2

Miercuri, 19 martie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic printre voi to ¸ti, acela este mare. (Luca 9:48) Era anul 32 e.n. Isus si ¸ apostolii ˆ se aflau ın tinutul Galileii. Aposto¸ ˆ ˘ lii au ınceput sa se certe cu privire la cine era cel mai mare dintre ei ˘ (Luca 9:46–48). Cu rabdare, dar si ¸ cu fermitate, Isus si-a ajutat apos¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tolii sa ınteleag a cat de impor¸ ˘ ˘ tant era ca ei sa cultive umilint¸ a. ˆ Cuvantul grecesc tradus prin „unul ˘ ˘ mic“ se refera la o persoana modes˘ ˘ ˆ ˘ ta, umila, neınsemnata sau care nu ˘ se bucura de mult respect din par˘ tea celorlalti ¸ si ¸ a influenˆ¸ are puˆ tin ˘ t¸ a asupra lor. Indreptandu-le atenˆ tia ¸ asupra unui copilas, ¸ Isus i-a ın˘ ˘ vatat ¸ pe apostoli sa fie umili si ¸ modesti. Sfatul lui este la fel de util si ¸ ¸ ˘ pentruˆ crestinii adevarati ¸ ¸ din prezent. In unele situatii, ne-ar putea ¸ ˘ ˘ fi greu sa ne purtam ca unii mici. Din cauza imperfectiunii, oamenii ¸ ˘ ˆ ˘ tind sa fie mandri si ¸ sa-si ¸ doreas˘ ˆ ca pozitii ¸ ınalte. Mediul competiˆ ˘ tiv ın care traim si ¸ spiritul lumii ˘ ne-ar putea determina sa devenim ˘ ˘ ˆ ˘ egoisti ¸ si ¸ certareti ¸ sau sa ıncercam ˘ ˘ sa-i manipulam pe altii. w12 15/11 ¸ 3:1, 3

Joi, 20 martie ˆ Binecuvantarea lui Iehova ˆ ˘ ˘ ımboga ¸teste si ¸ ¸ el nu-i adauga nicio durere. (Prov. 10:22) ˆ ˘ ˆ ˘ Esti ¸ tanar si ¸ te gandesti ¸ sa-ti ¸ alegi o profesie sau o meserie? ˘ Cum poti ¸ lua o decizie corecta? Te vor ajuta instruirea si ¸ locul de ˘ ˘ munca sa te concentrezi asupra ˆ serviciului sacru sau te vor ındeˆ ˘ parta de Iehova? (2 Tim. 4:10) Iti ¸ ˘ ˘ doresti sa ai stilul de viat¸ a al ¸ oamenilor pentru care fericirea depinde de contul bancar sau ˘ de actiunile la bursa? Sau vei ¸ ˆ ˆ avea ıncredere ın Iehova la fel ca ˆ ˘ David? El a spus: „Am fost tanar ˆ ˘ ˆ si ¸ am ımbatranit, dar nu l-am ˘ ˘ ˘ vazut pe cel drept parasit, nici ˆ pe urmasii si ¸ lui cersindu¸ ¸ painea“ (Ps. 37:25). Nu uita: o cale te va apropia de Iehova si ¸ te va ˘ ˘ duce spre cea mai buna viat¸ a, ˆ ˘ ˘ dar cealalta te va ındeparta de el (Mal. 3:10). Pe care o vei alege? w13 15/1 2:10 Vineri, 21 martie ˆ Cand ve ¸ti vedea lucrul ˘ ˘ dezgustator care cauzeaza ˘ pustiire, . . . sa [fugi ¸ti] la mun ¸ti. (Mat. 24:15, 16) ˘ Crestinii care fugisera la munti, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ urmand ındemnul lui Isus, au sca˘ ˘ pat cu viat¸ a. Ei au vazut cu ochii ˘ ˘ lor ca Iehova stie sa-si ¸ ¸ elibereze ˆ ˘ ˘ ˘ poporul. Ce ˆ ınvat¸ am din aceasta relatare? In timpul marelui ne˘ caz, crestinii vor trebui sa ascul¸ te instructiunile pe care le vor ¸ ˆ primi din Cuvantul lui Dumnezeu si sa. De exem¸ de la organizatia ¸ plu, porunca lui Isus ‘de-a fugi la munti’ ¸ are o aplicare moder˘ na. Nu stim ce va presupune fuga ¸

˘ ˆ ˘ ˘ noastra. Insa putem fi siguri ca, la momentul potrivit, Iehova ne va ˘ ˆ ajuta sa ıntelegem ¸ ˆ mai ˆbine instructiunile sale. Intrucat salva¸ rea va depinde de ascultare, fie˘ ˆ care dintre noi trebuie sa se ıntrebe: Urmez instructiunile pe care ¸ ˘ ˘ ˆ Iehova le da poporului sau ın preˆ zent? Le pun ın aplicare imediat sau ezit? (Iac. 3:17) w12 15/4 4:13, 15, 16 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 martie ˘ ˘ Ea este libera sa se ˘ ˘ ˘ casatoreasca cu cine vrea, ˆ ˘ ˆ ınsa numai ın Domnul. (1 Cor. 7:39) ˆ ˘ Pe Iehova ıl intereseaza ce par˘ ˘ ˆ tener de casatorie ıti ¸ alegi. Referitor la natiunile canaanite, el ¸ ˘ le-a poruncit israelitilor: „Sa nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınchei casatorii cu ele. Sa n-o dai ˘ pe fiica ta fiului lor si ¸ sa n-o iei ˘ ˘ ˆ pe fiica lor pentru fiul tau. Caci ıl ˘ ˘ ˘ vor face pe fiul tau sa nu ma mai urmeze si ¸ el va sluji altor dumnezei, iar Iehova se va aprinde de ˆ ˆ ˘ ˘ manie ımpotriva voastra si ¸ va va nimici repede“ (Deut. 7:3, 4). Seˆ cole mai tarziu, preotul Ezra a declarat: „Ati ¸ fost infideli, fiind˘ vostru ca ati ¸ luat sub acoperisul ¸ ˘ ˘ ˘ sotii ¸ straine si ¸ ati ¸ marit vinova˘ tia lui Israel“ (Ezra 10:10). Daca ¸ ˘ un slujitor al lui Iehova s-ar ca˘ ˘ satori cu o persoana care nu este ˘ ˘ Martora, s-ar dovedi neascult aˆ ˘ tor fat¸ a de Dumnezeu. In plus, ˘ n-ar avea niciun rost sa astepte ¸ ˆ ˘ binecuvantari din partea lui Ie˘ hova si ¸ sa se roage astfel: „Iehova, ti-am nesocotit porunca cu ¸ ˘ ˘ ˆ buna stiin t¸ a. Totusi, ¸ ¸ binecuvan˘ ˘ teaza-ma, te rog“. w12 15/5 1:6, 7

˘ Duminica, 23 martie ˆ Gandurile oamenilor . . . sunt ca un abur. (Ps. 94:11) ˆ ˘ Intelepciunea profunda a lui ¸ ˘ ˆ Dumnezeu, reflectata ın Scrip˘ ˘ turi, confirma ca Autorul lor este mult superior omului. Apostoˆ lul Pavel a ıntrebat: „Cine a ajuns ˘ ˘ sa cunoasca mintea lui Iehova, ca ˆ ˘ ˆ sa-l ınvete?“ (1 Cor. 2:16). Intre¸ ˘ ˘ barea sa are la baza urmatoarele cuvinte ale lui Isaia: „Cine a ˘ masurat spiritul lui Iehova? Cine ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ poate sa-l sfatuiasca si ¸ sa-l ınve˘ te ¸ ceva?“ (Is. 40:13). Evident, rasˆ ˘ punsul la ambele ıntrebari este ˘ „nimeni“. Iata de ce, vom avea ˆ ˘ ˆ doar de castigat daca vom pune ın ¸ aplicare sfaturile biblice privitoa˘ ˘ re la casatorie, cresterea copiilor, ¸ ˘ divertismente, prietenie, harnicie, cinste si ¸ moralitate. Biblia nu ˘ ˘ ˆ ˘ da niciodata gres. ¸ Oamenii ınsa ˆ ˆ nu sunt ındeajuns de ıntelep ti ¸ ¸ ca ˘ ˆ sa dea ıntotdeauna sfaturi viabile ˆ ˘ ˘ (Ier. 10:23). Cand realizeaza ca au gresit, ei revin asupra recoman¸ ˘ ˘ darilor facute. w12 15/6 4:11 Luni, 24 martie ˘ ˘ Fiecare dintre voi sa-si ¸ iubeasca ˆ so ¸tia ca pe sine ınsusi, ¸ iar so ¸tia, ˆ ˘ ˘ la randul ei, sa aiba respect ˘ profund fa ¸ta de so ¸tul ei. (Ef. 5:33) ˘ ˘ Biblia compara legatura dintre Cristos si cu relatia ¸ congregatie ¸ ¸ dintre sot¸ si Din exemplul ¸ sotie. ¸ ˆ ˘ lui Isus, sotul ıntelege ca trebuie ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ sa-si s-o iubeasca ¸ ındrume sotia, ¸ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa-i poarte de grija. La randul ˆ ˘ ˘ ˘ ei, sotia ¸ ınvat¸ a ca trebuie sa fie su˘ pusa sotului (Ef. 5:22–32). Pavel a ¸ ˘ scris: „Tot asa, sotii ¸ ¸ trebuie sa-si ¸ ˘ iubeasca sotiile ca pe corpul lor“. ¸

La ce s-a referit el prin cuvintele „tot asa“? (Ef. 5:28) Contextul ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne ajuta sa gasim raspunsul. Referitor la Cristos si ¸ la congregatie, ¸ Pavel a spus: „Cristos a iubit congregatia si ¸ ¸ s-a dat pe sine pentru ˘ ˘ ea, . . . curatind-o cu baia de apa ¸ ˆ prin cuvant“. Asadar, pentru a aç ˆ tiona ın armonie cu scopul lui Ie¸ hova de a uni din nou toate lucruˆ ˘ rile ın Cristos, sotul trebuie sa ¸ se achite de responsabilitatea de ˘ a-si ¸ hrani familia din punct de vedere spiritual. w12 15/7 4:15

Marti, ¸ 25 martie ˆ Ce a pus Dumnezeu ın acelasi ¸ ˘ ˘ jug omul sa nu desparta. (Mat. 19:6) ˘ ˆ Pentru a nu cadea ın capcana ˘ adulterului, mediteaza la semni˘ ficatia angajamentului luat fat¸ a ¸ de partenerul conjugal. Nu consi˘ ˘ dera niciodata ca privilegiile teocratice sunt mai importante deˆ ˆ ˘ ˘ cat tovarasul de viat¸ a. In plus, ¸ ˘ ˆ daca te implici deseori ın activi˘ ˘ ˆ tati ¸ neimportante lasandu-ti ¸ parˆ ˘ ˘ ˘ tenerul singur ınseamna ca lega˘ ˘ ˘ tura voastra conjugala a slabit si ¸ ˘ ˘ ca va expuneti ¸ pericolului de a co˘ ˘ ˘ mite un pacat grav. Daca esti ¸ baˆ ˘ tran de congregatie, trebuie sa ai ¸ ˘ ˘ grija de turma. Apostolul Petru a ˘ spus: „Pastoriti ¸ turma lui Dumneˆ ˘ zeu, care este ın grija voastra, nu ˆ ˘ din constrangere, ci de bunavoie; ˆ nici din iubire de castig necinstit, ¸ ˆ ˘ ˘ ci cu ınflacarare“ (1 Pet. 5:2). Desi ¸ ˘ congregatia nu trebuie neglijata, ¸ ˆ ˘ ˆ nu este deloc ıntelept sa-ti ¸ ¸ ınde˘ ˆ plinesti rolul de pastor ın detri¸ mentul celui de sot. ¸ Ar fi lipsit de ˘ ˘ sens, ba chiar periculos, sa te stra˘ ˘ ˆ duiesti ¸ sa hranesti ¸ congregatia ¸ ın ˘ timp ce acasa sotia ta „moare de ¸ foame“. w12 15/8 4:14, 15

Miercuri, 26 martie ˆ ˘ ˘ ˘ [Spiritul sfant] va va calauzi ˆ ˘ ın tot adevarul. (Ioan 16:13) Dumnezeu a ales sclavul fidel si ¸ ˘ ˘ ˘ prevazator pentru a le furniza hrana ˘ ˘ spirituala slujitorilor sai. Asemenea crestinilor unsi, ¸ ¸ membrii vigilenti ¸ ai ˘ marii multimi asculta de acest sclav, ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ lasandu-se ındrumati ¸ de Cuvantul ˆ lui Dumnezeu si ¸ de spiritul sfant (Ps. 119:130). Prin urmare, si ¸ ei sunt ˆ gata pentru timpul cand Cristos se ˆ ˘ ˆ ˆ va ıntoarce, ramanand fideli chiar ˆ si ¸ ın situatii ¸ extrem de dificile. De ˆ ˘ exemplu, ıntr-un lagar de concen˘ trare nazist, fratii ¸ aveau o singura ˘ Biblie. De aceea, ei s-au rugat sa pri˘ ˘ ˘ ˘ measc a mai multa hrana spirituala. ˆ ˆ In scurt timp, un frate care a sosit ın ˘ ˆ lagar a adus cateva numere noi ale ˆ revistei Turnul de veghe, ascunzanˆ ˘ du-le ın piciorul sau de lemn. Unul dintre supravietuitori, fratele Ernst ¸ ˘ Wauer, care facea parte dintre cei unsi, ¸ a spus ulterior: „Iehova ne-a ˆ ˘ ajutat ıntr-un mod uimitor sa reti¸ ˆ nem ideile ıncurajatoare din aces˘ ˘ te articole“. Apoi a adaugat: „Astazi ˘ ˘ este foarte usor sa obtinem hrana ¸ ¸ ˘ ˆ spirituala, dar o apreciem ıntotdeauna?“. w12 15/9 4:14

Joi, 27 martie To ¸ti ne poticnim de multe ori. (Iac. 3:2) ˘ ˆ ˘ Ce ar trebui sa facem cand ne dam ˘ ˘ seama ca am comis un p acat asemeˆ nea celui mentionat ın Leviticul 5:4? ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Daca ıi marturisim lui Iehova ın mod ˘ concret p acatul, el ne va ierta plin de ˆ ındurare prin Isus Cristos, care mijloceste pentru ˆ noi ca Mare Preot ¸ ˘ ˘ ˆ (1 Ioan 2:1, 2). Insa, pentru a ramaˆ ne ın favoarea lui Dumnezeu, trebu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa aratam ca ne caim cu adevarat. ˆ ˘ ˘ Aceasta ınseamna sa nu facem un ˆ ˘ obicei din a ne ıncalca promisiunile ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ sa ne straduim sa ındreptam orice

˘ rau pricinuit prin nerespectarea cuˆ vantului dat (Prov. 6:2, 3). Desigur, ˆ ınainte de a face o promisiune, tre˘ ˆ ˘ buie sa ne gandim bine daca o putem ˆ ˘ respecta (Ecl. 5:2). Cei ce vor ramaˆ ˆ ne fideli ın testul final de la sfarsi¸ tul Domniei Milenare a lui Isus nu ˘ ˘ vor mai avea niciodata motive sa se ˆ ˘ ˆ ındoiasca de cuvantul altora (Rev. ˆ 20:7–10). Orice ‘Da va ınsemna Da si ¸ orice Nu, Nu’, si ¸ aceasta deoarece ˘ ˆ toti ¸ cei care vor trai atunci ıl vor imiˆ ˘ ta ın mod perfect pe Tatal nostru ce˘ resc, Iehova, „Dumnezeul adevarului“ (Mat. 5:37; Ps. 31:5). w12 15/10 4:16, 18

Vineri, 28 martie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iata! Casa va este parasita ˘ ˘ ˘ si ¸ lasata voua. (Mat. 23:38) ˘ ˘ Dupa ce si-a trimis Fiul pe pa¸ ˆ ˘ mant pentru a oferi jertfa perfecta ˘ ˘ de rascumparare, Iehova nu a mai acceptat jertfele de animale pe care ˘ ˘ trebuiau sa le aduca israelitii ¸ (1 Ioan ˘ 4:9, 10). Urmatoarele cuvinte ale lui ˘ Isus dovedesc ca el privea lucrurile ˘ ˘ la fel ca Tatal sau: „Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeti ¸ si-i ¸ ucizi cu pietre pe cei trimisi ¸ la tine, ˆ ˘ de cate ori am vrut sa-i adun pe co˘ ˆ ˘ piii tai, cum ısi puii ¸ aduna closca ¸ sub aripi! Dar voi n-ati ¸ vrut!“ (Mat. ˘ 23:37). Astfel, aceasta natiune care ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ a pacatuit si ¸ nu s-a cait a fost ın˘ locuita de Israelul spiritual (Mat. 21:43; Gal. 6:16). Dar ce putem spune despre membrii natiunii Israel, ¸ ˘ luati ¸ individual? Iehova le acorda si ¸ ˆ ˘ lor iertare si ¸ ındurare daca exerci˘ ˘ ˆ ˆ ta credint¸ a ın el si ¸ ın jertfa lui Isus Cristos. Printre cei care vor avea ˘ ˘ aceasta posibilitate se vor numara si ¸ ˘ ˘ ˘ oameni care au murit fara sa se ˘ ˘ ˘ ˆ caiasca de pacate, dar care vor fi ın˘ ˆ ˘ viati ¸ pe un pamant curatat ¸ de tot ce ˘ este rau (Ioan 5:28, 29; Fap. 24:15). w12 15/11 4:16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 29 martie ˘ [Moise] a ramas neclintit, ca si ¸ ˘ ˘ cum l-ar fi vazut pe Cel nevazut. (Evr. 11:27) ˘ Munca laica si ¸ banii ne pot ajuta ˘ ˘ sa ne satisfacem necesitatile mate¸ riale. Destinderea ne poate revigo˘ ra ¸ tehnologia ne poate fi utila. ˆ si ˘ ˘ Insa, daca ne-am concentra asupra ˘ oricaruia dintre aceste aspecte la ˆ ˘ momentul nepotrivit, ıntr-o masu˘ ˘ ˆ ra exagerata si ¸ ıntr-un mod gresit, ¸ ˆ ˘ ne-am putea ındeparta de Iehova. Si ¸ chiar asta vrea Satan! Totusi, ¸ ˘ ˘ aceasta ‘nenorocire’ nu trebuie sa ˘ ˘ se abata asupra voastra sau asupra familiei voastre (Prov. 22:3). Apro˘ ˘ ˆ ˆ piati-v a de Iehova si ¸ ¸ ramaneti ¸ lan˘ ga el! Biblia contine multe exem¸ ˘ ple de oameni care au facut acest lucru. Enoh si ¸ Noe ‘au umblat cu ˘ adevaratul Dumnezeu’ (Gen. 5:22; ˘ ˆ 6:9). Isus a facut ıntotdeauna vointa ¸ lui Iehova, iar el l-a binecuˆ exemvantat (Ioan 8:29). Imitati-le ¸ ˘ ˆ plul! „Bucurati-v a ıntotdeauna! Ru¸ ˘ ˆ gati-v a neıncetat! Aduceti ¸ ¸ multu¸ miri pentru orice lucru!“ (1 Tes. ˘ ˘ 5:16–18) Si a ca nimic nu ¸ asigurati-v ¸ ˘ ˆ ˘ va va ındeparta de Iehova! w13 15/1 3:19, 20

˘ Duminica, 30 martie ˘ ˘ Dumnezeu a vazut tot ce facuse ˘ ˘ si ¸ iata ca totul era foarte bun. (Gen. 1:31) ˆ Iehova a anuntat ınceputul unei ¸ a saptea zile. Aceasta nu este o zi ¸ ˘ ˘ de 24 de ore, ci o perioada lunga de ˘ timp, pe parcursul careia Dumnezeu se odihneste cu privire la crea¸ ˘ ˆ rea altor lucruri pe pamant (Gen. ˘ 2:2). Ziua de odihna a lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ nu s-a sfarsit ¸ ınca (Evr. 4:9, 10). Biˆ ˆ blia nu spune exact cand a ınceput ˘ ˘ ˆ aceasta zi. Dar stim ca a ınceput la ¸ ˘ un anumit timp dupa ce a fost crea-

˘ ˆ ta Eva,ˆ cu circa 6 000 de ani ın ˘ ˘ ˘ urma. In fat¸ a ne sta Domnia de O ˆ Mie de Ani a lui Isus Cristos, cand ˆ se va ımplini scopul lui Dumnezeu ˘ ˆ cu privire la pamant, si ¸ anume ca ˘ ˆ ˘ pamantul sa fie un paradis locuit de oameni perfecti ¸ (Gen. 1:27, 28; ˘ Rev. 20:6). N-avem niciun motiv sa ˆ ˘ ne ındoim ca vom avea un asemeˆ ˆ nea viitor fericit, ıntrucat „Dumˆ nezeu a binecuvantat ziua a sap¸ tea si Sfintirea zilei a ¸ a sfintit-o“. ¸ ¸ ˘ saptea este o garantie ca, indife¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rent ce probleme ar aparea, pana la ˆ ˘ sfarsitul zilei de odihna scopul lui ¸ ˆ Dumnezeu se va ımplini (Gen. 2:3). w12 15/10 3:1, 2

Luni, 31 martie Suntem colaboratori spre ˘ bucuria voastra. (2 Cor. 1:24) ˘ Prin aceste cuvinte, Pavel facea referire la el si ¸ la colaboratorii ˘ sai apropia ti. acest ¸ De unde stim ¸ ˆ lucru? In aceeasi ¸ scrisoare, el i-a amintit pe doi dintre acesti frati: ¸ ¸ ˆ „Isus . . . a fost predicat ın mij˘ locul vostru prin noi, adica prin mine, prin Silvan si ¸ prin Timotei“ (2 Cor. 1:19). De asemenea, ori de ˆ cate ori folosea termenul „colaboraˆ tori“ ın scrisorile sale, Pavel se reˆ ferea la cei cu care colabora strans, de exemplu la Apolo, Aquila, Prisca, Timotei si ¸ Tit (Rom. 16:3, 21; 1 Cor. 3:6–9; 2 Cor. 8:23). Astfel, prin cuvintele „suntem colaboratori ˘ spre bucuria voastra“, Pavel i-a asi˘ ˆ gurat pe corinteni ca el si ¸ ınsotitorii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sai doreau sa faca tot ce le statea ın ˘ putint¸ a pentru a-i ajuta pe membrii ˘ ˘ congregatiei sa-si ¸ ¸ pastreze bucu˘ ˘ ˆ ria. Aceeasi ¸ dorint¸ a o au si ¸ batranii ˘ ˘ din prezent. Ei vor sa faca tot ce pot ˘ pentru a-si ¸ ajuta fratii ¸ ‘sa-i slujeas˘ ca lui Iehova cu bucurie’ (Ps. 100:2; Filip. 1:25). w13 15/1 5:4

Marti, ¸ 1 aprilie ˘ ˆ Faceam ın iudaism progrese mai ˆ mari decat mul ¸ti dintre cei de o ˆ ˘ varsta cu mine. (Gal. 1:14) Saul vorbea fluent ebraica si ¸ grea˘ ˘ ˘ ca si romana, datorita ¸ avea cetatenie ¸ ˘ careia beneficia de privilegii si ¸ drepˆ ˘ turi ravnite de multi. ¸ Daca ar fi con˘ ˘ ˘ ˘ tinuat sa urmareasca o cariera de ˘ ˘ succes, probabil ca ar fi ajuns sa ob˘ ˘ ˘ tin a si materiala ¸ a faim ¸ o situatie ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ buna. Insa el a ales un mod de viat¸ a ˆ care, ın ochii altora, poate chiar al ˘ unor rude, era o nebunie. De ce a fa˘ ˆ cut el aceasta alegere? Pavel ıl iubea pe Iehova si ¸ considera aprobarea sa ˘ ˆ ˘ mai importanta decat faima si ¸ bogaˆ ˘ tiile. Dobandind o cunostin t¸ a exaç ¸ ˘ ˘ ˘ ta a adevarului, el a ajuns sa pre˘ ˘ ˘ tuiasc a jertfa de rascumparare, pre¸ dicarea vestii bune si ¸ ¸ speranta ¸ vietii ¸ ˘ ceresti ¸ — lucruri carora majoritatea oamenilor nu le dau atentie. Indife¸ ˆ ˘ rent de ıncercarile prin care a tre˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cut, Pavel a fost hotarat sa-i ramana ˘ ˆ ˘ fidel lui Iehova, sa persevereze pana ˘ ˘ la capat. Acest obiectiv nu se regaˆ seste printre „ingredientele“ care, ın ¸ ˘ viziunea lumii, alcatuiesc reteta suç ˘ ˆ cesului. Ai si ¸ tu aceeasi ¸ hotarare ca Pavel? w12 15/12 1:10–12

Miercuri, 2 aprilie Fiul meu . . . , cunoaste-l ¸ ˘ ˘ pe Dumnezeul tatalui tau si ¸ ˘ ˆ ˘ slujeste-i cu o inima ıntreaga. ¸ (1 Cron. 28:9)

ˆ ˆ In Cuvantul lui Dumnezeu, denu˘ mirile unor parti ¸ ale corpului uman sunt folosite deseori cu sensul figurat. Deˆ exemplu, patriarhul Iov a ˘ ˆ spus: „In mainile mele nu exista vio˘ ˘ lent¸ a“. Regele Solomon a facut ur˘ ˘ ˘ ˆ matoarea remarca: „O veste buna ın˘ gras¸ a oasele“. Iehova i-a dat lui Eze˘ chiel asigurarea: „Ti-am ¸ facut frunˆ tea . . . mai tare decat cremenea“. ˘ Iar unii barbati ¸ din Atena i-au spus

apostolului Pavel: „Tu vii cu niste lu¸ cruri ciudate pentru urechile noastre“ (Iov 16:17; 15:30; Ezec. 3:9; ˆ Prov. ˘ Fap. 17:20). Insa o parte a corpului ˘ ˆ este mentionat a ın Scripturi cu sen¸ ˆ sul figurat mult mai des decat alte˘ le. Este vorba despre inima. Ana, o ˘ femeie fidela din vechime, a spus ˆ ˘ ˘ ıntr-o rugaciune: „Inima mea exulta ˆ ın Iehova“ (1 Sam. 2:1). De fapt, scriiˆ torii Bibliei folosesc cuvantul „ini˘ ma“ de aproximativ o mie de ori, cu ˘ ˆ precadere ın sens figurat. Este foar˘ ˆ te important sa ıntelegem semni¸ ˘ ˆ ficatia simbolica a acestui cuvant ¸ ˘ ˘ deoarece Biblia spune ca trebuie sa ˘ ne pazim inima (Prov. 4:23). w12 15/4 3:1, 2

Joi, 3 aprilie Cine a creat aceste lucruri? (Is. 40:26) ˘ Factorul timp joaca un rol esenˆ ˆ ˆ tial ın universul fizic, atat ın cel ¸ ˆ ˆ microscopic, cat si ¸ ın cel macroscoˆ ˆ pic. De exemplu, ıntrucat atomii vi˘ ˘ ˘ breaza cu o frecvent¸ a constanta, ceasurile atomice au o eroare de nu˘ mai o secunda la 80 de milioane de ani. De asemenea, miscarea planete¸ ˘ lor si ¸ a stelelor poate fi anticipata cu o precizie uluitoare. Pozitia ¸ acestor corpuri ceresti ¸ i-a ajutat mereu ˆ ˘ ˘ ˆ pe oameni ın calatoriile lor si ¸ ın delimitarea anotimpurilor. Iehova, Cel care a creat aceste „instrumente“ ˘ foarte precise de masurare a timpu˘ ˘ lui, are ‘o putere nemarginita’. El ˘ ˘ ˘ merita toata lauda noastra! Timpul ˆ are un rol fundamental si ¸ ın lumea ˘ vie. Ciclul de viat¸ a al multor plan˘ ˘ te si a dupa un ¸ animale functioneaz ¸ ˘ ˘ asa-numit ceas intern. Multe pasari ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ stiu din instinct cand sa-si ¸ ¸ ınceapa migratia ¸ (Ier. 8:7). Si ¸ oamenii au cea˘ suri interne, care functioneaz a pe ¸ baza unui ciclu zi-noapte de 24 de ˆ ˘ ore (Ps. 104:24). Intr-adevar, Marele ˘ ˆ ˆ Stapan al Timpului este atotıntelept ¸ si ¸ atotputernic. w12 15/5 3:3, 4

Vineri, 4 aprilie Regele Babilonului a venit la Ierusalim si ¸ a pornit asediul ˆ ımpotriva lui. (Dan. 1:1) Iehova le-a permis babilonienilor ˘ ˘ ˘ sa cucereasca Ierusalimul si ¸ sa-i ˘ ˆ duca pe iudei ın captivitate (2 Regi ˘ 20:16–18). Iehova a prezis ca, la un ˘ moment dat, pe ‘tronul sau’ din Ie˘ rusalim nu avea sa mai stea niciun rege uman (1 Cron. 29:23). Totusi, ¸ ˘ el a promis ca un descendent al regelui David, care avea „dreptul le˘ ˘ ˘ gal“ la tron, urma sa vina si ¸ ˆ sa-l revendice (Ezec. 21:25–27). Intr-o ˘ ˘ ˘ alta profetie ¸ se arata ca, la venirea ˘ promisului Mesia, evreii aveau sa ˆ se ınchine tot la templul din Ierusalim (Dan. 9:24–27). O profetie ¸ ˘ ˘ ˆ anterioara, consemnata ınainte ca ˘ ˆ Israelul sa fie dus captiv ın Babilon, ˘ ˘ mentiona ca Mesia urma sa se nas¸ ˘ ˆ ca ın Betleem (Mica 5:2). Pentru ca ˘ ˆ ˘ profetiile sa se ımplineasca, evreii ¸ ˘ trebuiau sa fie eliberati ¸ din captiviˆ ˘ ˆ ˘ ˘ natala si tate, sa se ıntoarca ın tara ¸ ¸ ˘ ˘ sa reconstruiasca templul. w12 15/6 1:9–11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 aprilie ˆ Cel care-si privirea ¸ adanceste ¸ ˆ ˘ ˘ ın legea perfecta a liberta ¸tii ˘ ˆ si ¸ staruie ın ea . . . va fi fericit ˆ ˘ ınfaptuind-o. (Iac. 1:25) Termenul din original tradus „a-ti ¸ ˆ ˆ ˘ adanci privirea“ ınseamna „a te ˆ apleca pentru a privi ındeaproape“. ˘ ˆ Aceasta actiune pretinde, bineın¸ ˘ teles, efort si ¸ ¸ concentrare. Daca ˘ ˘ vrem deci ca legea libertatii ¸ sa ne ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ patrunda ın minte si ¸ ın inima, tre˘ ˆ buie sa studiem Biblia cu sarguin˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a si ¸ sa meditam sub rugaciune la cele studiate (1 Tim. 4:15). De ase˘ ˘ ˆ menea, e nevoie ‘sa staruim’ ın le˘ ˆ ˘ ˘ gea libertatii. Aceasta ınseamna sa ¸ ˆ punem ın aplicare principiile din

ˆ ˘ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu, facand din ˘ ˘ adevar un mod de viat¸ a. Isus le-a ˆ ˘ spus celor care credeau ın el: „Daca ˆ ˆ ˘ ˆ ramane ¸ti ın cuvantul meu, sunteti ¸ ˆ ˘ ıntr-adevar discipolii mei. Veti ¸ cu˘ ˘ ˘ noaste adevarul si ¸ ¸ adevarul va va elibera“ (Ioan 8:31, 32). ‘Cunoastem’ ¸ ˘ ˆ adevarul cand facem din el modul ˘ nostru de viat¸ a. Abia atunci putem ˘ ˆ ˘ ˆ spune ca ‘ın noi lucreaza cuvantul ˘ lui Dumnezeu’ si ¸ ne modeleaza personalitatea pentru a reflecta mai ˘ ˘ bine calitatile Tatalui nostru ceresc ¸ (1 Tes. 2:13). w12 15/7 1:10, 11

˘ Duminica, 6 aprilie ˘ Ferici ¸ti sunt ochii care vad lucrurile pe care le vede ¸ti voi! (Luca 10:23)

ˆ ˘ In numarul din aprilie 1881 al revistei Turnul de veghe, s-a anuntat ¸ ˘ ca era nevoie de 1 000 de proclamaˆ tori. Studentii ¸ ın Biblie au lansat ˆ acea invitatie deoarece au ınteles ¸ ¸ ˘ ca predicarea vestii bune este o aç ˘ ˘ tivitate specifica adevaratilor cres¸ ¸ ˆ tini. Dar ei au fost prea optimisti ¸ ın ˆ privinta ¸ obiectivului propus, ıntruˆ ˆ cat la ıntrunirile lor participau doar ˆ cateva sute de persoane. Totusi, ¸ ˘ dupa ce au citit un pliant sau o re˘ ˆ vista publicate de Studentii ¸ ın Biblie, multi dat sea¸ oameni si-au ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ma ca gasisera adevarul si ¸ au dat ˆ curs acelei invitatii. ¸ De exemplu, ın ˘ 1882, un barbat din Londra, care a ˘ citit un numar al Turnului de veghe ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ o brosur ¸ a, a scris: „Va rog sa ma ˆ ˘ ˘ ınvata ¸ ti ¸ cum si ¸ ce sa predic pentru a putea lua parte la lucrarea pe care ˆ ˆ ˘ Dumnezeu vrea s-o ınfaptuim“. In 1885, aproximativ 300 de Studenti ¸ ˆ ın Biblie erau colportori, sau slujitori cu timp integral. Ei aveau ace˘ lasi ¸ obiectiv ca noi: sa-i ajute pe al˘ ˘ tii ¸ sa devina discipoli ai lui Isus Cristos. w12 15/8 1:8–11

Luni, 7 aprilie ˆ ˆ Vei urca ın mod sigur ımpotriva poporului meu. (Ezec. 38:16) ˘ Desi ti ¸ suntem constien ¸ ¸ ca poporul lui Dumnezeu va fi atacat, ˆ ˘ ˘ ˘ noi nu ne ıngrijoram peste masura. ˘ ˆ ˆ Ceea ce ne preocupa ın primul rand este sfintirea numelui lui Dumne¸ ˘ zeu si ¸ justificarea suveranitatii ¸ sale, ˆ nu propria salvare. De fapt, ın car˘ tea Ezechiel este consemnata de ˘ peste 60 de ori urmatoarea declaratie ¸ a lui Dumnezeu: „Veti ¸ sti ¸ cu sigu˘ ˘ rant¸ a ca eu sunt Iehova“ (Ezec. 6:7; ˘ vezi nota de subsol). Astept am cu ¸ ˆ viu interes ımplinirea acestui aspect extraordinar al profetiei lui ¸ ˆ ˆ ˘ Ezechiel, avand ıncredere ca „Ieho˘ ˆ va stie sa-i elibereze din ıncerca¸ ˆ ˘ re pe oamenii ˆ cu devotiune sfanta“ ¸ ˘ (2 Pet. 2:9). Intre timp, vrem sa ne folosim de orice ocazie pentru a ˆ ˘ ne ıntari credinta. Doar asa ¸ ¸ ne pu˘ ˆ tem pastra integritatea cand treˆ ˘ ˘ cem prin ıncercari. Asadar, sa ne ru¸ ˘ ˘ ˆ gam, sa studiem Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu, sa meditam la cele citite si ¸ sa ˆ ˘ ˘ le ımpartasim altora mesajul despre ¸ Regat. Astfel, speranta ¸ vietii ¸ vesni¸ ˘ ce va fi „ca o ancora pentru suflet, ˘ ˘ sigura si ¸ totodata de neclintit“ (Evr. 6:19; Ps. 25:21). w12 15/9 1:8, 9

Marti, ¸ 8 aprilie ˆ Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si ¸ ¸ a sfin ¸tit-o, pentru ˘ ˆ ˘ ca ın ea se odihneste de toata ¸ lucrarea sa. Dumnezeu a creat toate lucrurile pe care si-a ¸ ˘ ˘ propus sa le faca. (Gen. 2:3) ˘ ˆ ˘ Dup a ınceperea zilei de odihna a ˆ ˆ lui Iehova s-a ıntamplat un lucru ˆ dezastruos. Satan, care era un ınger ˆ ˆ ın cer, s-a ridicat ımpotriva lui Iehova ca dumnezeu rival. El a spus pri˘ ˘ ma minciuna si ¸ a amagit-o pe Eva, ˘ astfel ca ea n-a mai ascultat de Ieho-

ˆ va (1 Tim. 2:14). La randul ei, Eva l-a ˘ ˘ ˘ ˘ convins pe Adam sa se razvrateasca ˆ (Gen. 3:1–6). Nici chiar ın acest moment dramatic din istoria universuˆ ˆ ˘ lui, cand cuvantul sau a fost pus la ˆ ˘ ındoiala, Iehova nu a considerat ne˘ ˘ ˘ ˆ cesar sa faca un juramant pentru a ˘ ˆ garanta ca scopul lui se va ımplini. ˘ ˆ Prin cuvinte ce aveau sa fie ıntelese ¸ la timpul stabilit de el, Dumnezeu a ˘ ˘ ˘ ˘ aratat cum va pune cap at razvratirii: ˘ ˆ „Voi pune dusm ¸ anie ıntre tine [Saˆ ˘ ˆ ˘ tan] si ¸ femeie, ıntre samanta ¸ ta si ¸ saˆ ˆ manta ¸ ei. El ıti ¸ va zdrobi capul si ¸ tu ˆ ˘ ˆ ıi vei zdrobi calcaiul“ (Gen. 3:15; Rev. 12:9). w12 15/10 3:2, 3

Miercuri, 9 aprilie ˘ ˘ ˘ Fa-ma sa cunosc calea pe care ˘ trebuie sa umblu. (Ps. 143:8)

ˆ ˘ Intr-o anumita situatie, unii ar ¸ ˆ ˘ ˘ putea ıncerca sa ne determine sa ˘ ˘ facem ceea ce considera ei ca este ˆ ˘ ˆ ˘ bine, ın loc sa ne ıncurajeze sa ˆ ˘ ınfaptuim vointa ¸ lui Iehova. Altii ¸ ˆ ˘ ˘ chiar ne-ar putea ındemna sa luam ˆ o decizie ınainte de a analiza cum ˘ priveste Iehova situatia respectiva ¸ ¸ (1 Sam. 26:8–11). Pentru a nu ceda ˘ unor astfel de influente, ¸ trebuie sa ˆ avem clar ın minte punctul de vede˘ ˘ ˆ re al lui Iehova si ¸ sa fim hotarati ¸ ˘ sa facem ceea ce doreste el. David ¸ ˆ ˘ i-a spus lui Iehova ıntr-o rugaciuˆ ˘ ˘ ˘ a sa fac voia ta“ (Ps. ne: „Invat¸ a-m ˆ ˘ 143:5, 10). In loc sa se bazeze pe pro˘ ˆ priile idei sau sa urmeze ındemnuri˘ le altora, David a fost dispus sa se ˆ ˘ lase ınvatat de Dumnezeu. „M-am ¸ ˆ gandit la toate faptele tale, am meˆ ditat profund la lucrarea mainilor ˆ tale“, a zis el. Si ¸ noi vom ıntelege ¸ ˘ vointa ¸ lui Dumnezeu daca ne vom ˆ ˆ adanci ın studiul Scripturilor si ¸ vom ˘ medita la numeroasele relatari biˆ blice din care reiese cum i-a ındruˆ mat Iehova pe oameni ın trecut. w12 15/11 1:10, 11

Joi, 10 aprilie

˘ Nimeni nu stie cine este Tatal ¸ ˆ ˘ decat Fiul si ¸ cel caruia Fiul vrea ˘ ˘ sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22) ˘ Isus l-a dezvaluit pe Iehova prin ˘ ˆ ˘ conduita. Cand Filip i-a cerut ‘sa i-l ˘ arate pe Tatal’, Isus a spus pe drept ˆ ˘ cuvant: „Cine m-a vazut pe mine l-a ˘ ˘ vazut si ¸ pe Tatal“ (Ioan 14:8, 9). ˆ ˘ Cand „un om plin de lepra“ l-a im˘ plorat sa-l vindece, Isus l-a atins si ¸ ˘ ˘ ˘ i-a spus: „Vreau. Fii curatat!“. Fara ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ındoiala, dupa ınsanatosire, omul ¸ ˆ ˘ respectiv a ınteles ca Dumnezeu era ¸ ˆ ˘ cel care ıi daduse lui Isus puterea de ˘ a face vindecari (Luca 5:12, 13). La ˘ moartea lui Lazar, discipolii trebu˘ ˘ ie sa fi simtit ¸ compasiunea Tatalui ˆ ˆ cand „Isus a gemut ın spirit si ¸ s-a ˆ tulburat“ si ¸ cand „i-au dat lacrimi˘ ˘ ˆ le“. Cu toate ca urma sa-l ınvieze pe ˘ ˆ ˘ Lazar, Isus a suferit ımpreuna cu familia si ¸ cu prietenii acestuia (Ioan 11:32–35, 40–43). w12 15/4 1:10 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Ioan 12:12–19; Marcu 11:1–11

Vineri, 11 aprilie ˘ ˘ Sa va iubi ¸ti . . . unii pe al ¸tii. (Ioan 13:34) ˘ ˘ Iubirea ne impulsioneaza sa facem lucruri bune pentru altii ¸ (Rom. ˘ 13:8–10). De exemplu, daca ne iubim ˘ ˘ ˆ partenerul de viat¸ a vom p astra neıntinat patul conjugal. Iubirea pentru ˘ ˆ batranii de congregatie si ¸ ¸ respec˘ ˆ ˘ ˘ tul fat¸ a de munca lor ne ındeamna sa ˘ ˘ fim ascultatori si ¸ sa ne supunem ˆ ˘ ındrumarii lor. Tot din iubire, copiii ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ısi ıi respecta si ¸ asculta p arintii, ¸ ¸ ˘ vorbesc frumos despre ei. Daca ne ˘ iubim semenii, nu-i consideram inˆ feriori si ¸ nu le vorbim ıntr-un mod lipsit de respect (Iac. 3:9). De ase˘ ˆ menea, batranii de congregatie iu¸ besc turma lui Dumnezeu si ¸ o tra-

˘ teaza cu tandrete ¸ (Fap. 20:28, 29). ˘ ˘ Iubirea noastra trebuie sa fie eviˆ ˘ ˆ denta si ¸ ın lucrarea de predicare. In pofida indiferentei sau a reactiilor ¸ ¸ negative ale unor oameni, noi con˘ ˘ ˘ ˘ tinuam sa predicam vestea buna. ˘ ˆ Daca ıi iubim pe Dumnezeu si ¸ pe semeni, vom considera lucrarea de predicare un mare privilegiu si ¸ o ˆ vom ındeplini cu bucurie (Mat. 10:7). w12 15/5 4:14 –16 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 10 nisan) Ioan 12:20–50

ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 aprilie ˘ ˘ Aceasta veste buna despre regat ˘ va fi predicata. (Mat. 24:14) Scopul lui Iehova a fost ca urmasii ¸ ˘ ˘ lui Adam si ¸ ai Evei sa populeze p aˆ mantul. El nu a renuntat la scopul ¸ ˘ ˆ ˘ sau cand Satan a amagit-o pe Eva, ˘ iar Adam a ales calea neascultarii. ˆ ˘ Dumnezeu nu a intrat ın panica, nu a luat decizii pripite si ¸ nici nu a reacˆ ˆ tionat ın mod exagerat, consideran¸ ˘ ˘ du-i pe oameni o cauza pierduta. El ˘ a gasit modalitatea de a realiza ceea ce si-a propus privitor la om si ¸ ¸ la pla˘ ˆ neta Pamant (Is. 55:11). Dumnezeu a ˘ ˘ ˆ dovedit multa stap anire de sine si ¸ ˘ ˆ rabdare, chiar astept and mii de ani ¸ ˘ ˘ ca unele aspecte ale scopului sau sa ˆ se realizeze ın cel mai bun mod. De ˘ ˘ asemenea, Iehova asteapt a cu rab¸ ˘ dare fiindca doreste ca tot mai multi ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ a. oameni sa primeasca viat¸ a vesnic ¸ ˆ ˘ In prezent, el face pregatiri pentru a salva „o mare multime“ (Rev. 7:9, 14; ¸ ˘ 14:6). Prin lucrarea noastra de preˆ ˘ ˆ dicare, Iehova ıi ajuta pe cat mai multi ¸ oameni. Mesajul despre Regat ˘ este o „veste buna“ pentru oameni, ˘ da, cea mai buna veste! w12 15/9 3:4, 5 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 11 nisan) Luca 21:1–36

˘ Duminica, 13 aprilie

ˆ Niciun om care a pus mana pe plug si la lucrurile ¸ priveste ¸ ˘ din urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62) Ne apropiem cu pasi ¸ repezi de ziua ˘ de judecata a lui Dumnezeu. Niciu˘ ˘ nul dintre noi nu vrea sa-l dezama˘ geasca pe Iehova sau pe Isus. Ei ˆ ne-au ıncredintat un serviciu pretios ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ın aceste zile din urma. Cat de recu˘ ˆ noscatori suntem pentru ıncrederea ˘ pe care ne-au aratat-o! (1 Tim. 1:12) ˘ ˘ Indiferent ca avem speranta ¸ de a trai ˆ ˘ ˆ ın cer sau pe pamant, vom continua ˘ ˘ sa dam ascultare poruncii lui Dumnezeu de a predica si ¸ de a face disciˆ poli. Nu stim ziua sau ora cand va ¸ ˆ ˆ veni sfarsitul si, ¸ ¸ ın realitate, nici nu ˘ avem nevoie de aceasta informatie. ¸ Putem fi gata pentru ziua lui Iehova ˘ si ¸ cu sigurant¸ a vom fi! (Mat. 24:36, 44) ˆ ˆ ˆ ˆ Atat timp cat ne vom ıncrede ın Iehova si ¸ vom pune Regatul pe primul ˘ plan, nu vom fi dezamagiti ¸ (Rom. 10:11). w12 15/9 4:17–19 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 12 nisan) Matei 26:1–5, 14–16; Luca 22:1–6 ˘ Data ˘ Comemorarii, dupa apusul soarelui

Luni, 14 aprilie ˘ ˘ ˘ To ¸ti cei care doresc sa traiasca ˆ ˘ ˆ cu devo ¸tiune sfanta ın Cristos Isus vor fi si ¸ ei persecuta ¸ti. (2 Tim. 3:12) ˘ ˆ ˘ Este important sa ıntelegem ca nu ¸ ˆ ˘ putem ınlatura toateˆ problemele cu ˘ care ne confrunt am. In Faptele 14:22 ˆ ˘ se afirma: „In regatul lui Dumnezeu ˘ ˘ trebuieˆ sa intram prin multe neca˘ ˘ zuri“. In loc sa ne descurajam peste ˘ ˘ ˘ masura, sa privim situatiile dificile ¸ ˆ drept ocazii de-a ne demonstra ıncreˆ derea ın capacitatea lui Dumnezeu ˆ de-a ne ajuta. Chiar si ¸ cand asupra

˘ noastra se abat nenorociri, Iehova ne ˘ ofera un ajutor real prin intermediul ˆ Bibliei, al fratilor si ¸ ¸ al spiritului sfant. ˆ Concentrandu-ne asupra acestor exˆ presii ale iubirii sale, ne vom simti ¸ ın˘ ˘ curajati. sa nu insistam asu¸ Asadar, ¸ ˘ pra situatiilor negative. Sa facem tot ¸ ˘ ce tine de noi pentru a depasi ¸ ¸ fiecare ˘ ˘ ˘ problema si ¸ sa ne concentram asupra ˘ aspectelor pozitive din viata ¸ noastra (Prov. 17:22). w12 15/10 1:10, 11 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 13 nisan) Matei 26:17–19; Marcu 14:12–16; Luca 22:7–13 ˘ (Evenimente de dupa apusul soarelui: 14 nisan) Ioan 13:1–5; 14:1–3

Marti, ¸ 15 aprilie ˆ ˘ Cel care va persevera pana ˆ la sfarsit, acela va fi salvat. ¸ (Mat. 24:13) Vom supravietui distrugerii lumii ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ lui Satan doar daca ıi ramanem inˆ ˘ ˘ tegri lui Iehova pana la capat. Dar ˆ ˘ ˘ aceasta nu ınseamna ca Iehova se as¸ ˘ ˘ ˘ teapta sa perseveram bizuindu-ne pe ˆ ıntelepciunea sau pe puterea noas¸ ˘ ˘ ˘ tra. Biblia ne da urmatoarea asigura˘ re: „Dumnezeu este fidel si ¸ nu va lasa ˘ ˆ sa fiti ¸ ispititi ¸ peste ceea ce puteti ¸ ınˆ ˘ dura, ci, ımpreuna cu ispita, va pre˘ gati si ca s-o puteti ¸ calea de iesire, ¸ ¸ ˆ a“ (1 Cor. 10:13). Ce ıntelegem ¸ ˘ de aici? Pentru a nu permite sa fim ˆ ispititi ¸ peste ceea ce putem ındura, ˘ ˘ ˆ Iehova trebuie sa ne cunoasca ındea˘ ˘ proape: sa stie cu ce greutati ¸ ne con¸ ˘ fruntam, ce fel de persoane suntem ˆ si ¸ cat putem a. Dar ne cuˆ noaste el atat de bine? Cu siguran¸ ˘ ˘ ˘ t¸ a. Scripturile dezvaluie ca Iehova stie totul despre noi (Ps. 139:1–6). ¸ w12 15/4 5:1, 2 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 14 nisan) Ioan 19:1–42

Miercuri, 16 aprilie ˘ ˘ ˘ Stim ca toata crea ¸tia continua ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa geama ımpreuna si ¸ sa sufere ˆ ˘ ˆ ˘ ımpreuna, pana acum. (Rom. 8:22)

ˆ ˆ Incepand din 1914, milioane de ˘ ˘ oameni au ales sa devina supusi ¸ ai ˆ Regelui ıntronat de Dumnezeu, Isus ˘ ˘ ˘ Cristos. Ei refuz a sa sustin ¸ a lumea ˆ ˆ lui Satan. In schimb, ısi ¸ folosesc viata, aptitudinile si ¸ ¸ bunurile pentru a promova interesele Regatului ˆ ˆ (Rom. 14:7, 8). In curand, Cristos va distruge sistemul lui Satan. Guvernul perfect al lui Cristos va elimina ˘ pacatul si va distruge ¸ suferinta ¸ si-i ¸ ˘ ˘ ˆ pe toti ¸ cei care se razvratesc ımpo˘ triva suveranitatii ¸ lui Iehova. Slujitorii loiali ai lui Dumnezeu vor pu˘ ˘ tea sa devina atunci locuitori per˘ ˆ manen ¸ti ai Paradisului pamantesc ˘ (Rev. 21:1–5). Creatia ¸ va fi eliberata ˆ ˘ ın mod deplin „din sclavia stricaciunii si ¸ va avea glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/12 3:4, 5, 7 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 15 nisan) Matei 27:62–66 ˘ (Evenimente de dupa apusul soarelui: 16 nisan) Ioan 20:1

Joi, 17 aprilie ˘ ˘ ˘ El judeca si ¸ poarta razboi cu dreptate. (Rev. 19:11)

ˆ ˆ In curand, toate natiunile se vor ¸ ˆ ˘ ridica ımpotriva guvernarii lui Dumnezeu. Ele vor lupta cu Isus Cristos ˆ ˘ ˘ si ¸ cu armatele sale ceresti ¸ ın bata˘ ˆ ˘ lia finala, „care ın ebraica se numes¸ te Har-Maghedon“ (Rev. 16:14, 16; ˆ 19:12–16). Cu peste 2 500 de ani ın ˘ ˘ ˘ urma, Daniel a fost inspirat sa faca o ˆ profetie despre sfarsitul ¸ ¸ ˆ guvernelor omenesti. El a scris: „In zilele aces¸ tor regi, Dumnezeul cerului va ridica

un regat care nu va fi nimicit nicio˘ ˆ data. Regatul acesta nu va trece ın ˘ ˆ stap anirea altui popor. El va zdrobi ˘ si ¸ va pune cap at tuturor acestor reˆ ˘ gate si ¸ el ınsusi ¸ va dainui pe timp indefinit“ (Dan. 2:44). Barierele nationale nu vor mai exista. O perspeç ˘ ˆ ˘ ˘ tiva atat de frumoasa ar trebui sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ motiveze sa-l onoram si s a-l l aud am ¸ ˘ din toata inima pe Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu. w12 15/12 4:16, 17 Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 16 nisan) Ioan 20:2–18

Vineri, 18 aprilie ˆ Fii curajos si ¸ tare, . . . tu ıi vei ˆ ˘ duce pe fiii lui Israel ın [ ¸tara]. (Deut. 31:23) Israelitii ¸ erau pe punctul de a lua ˆ ˘ ˆ ın stapanire Canaanul. Pentru a fi ˘ un bun conducator, Iosua avea neˆ voie de ıntelepciunea pe care nu¸ ˘ mai Dumnezeu putea sa i-o dea. De ˘ asemenea, el trebuia sa manifeste ˘ ˘ credin t a si s a fie curajos si ¸ ¸ ¸ tare. ˆ Intelepciunea, curajul si ¸ ¸ credinta ¸ ˆ ˆ manifestate de Iosua ın timpul ındelungatei campanii de cucerire a ˘ ˆ ˘ Canaanului trebuie sa-i fi ıntarit ˆ ˘ mult pe israeliti. ¸ Totusi, ¸ pe langa vitejie, ei aveau nevoie de un alt fel de ˘ ˆ curaj ca sa urmeze ındemnul lui Ioˆ ˘ ˘ sua. Chiar ınainte sa moara, el le-a ˘ spus: „Fiti ¸ foarte curajosi ¸ ca sa res˘ pectati ¸ si ¸ sa faceti ¸ tot ce este scris ˆ ˘ ın cartea legii lui Moise si ¸ sa nu ˘ ˘ va abateti ¸ niciodata de la ea“ (Ios. 23:6). Si ¸ noi avem nevoie de curaj pentru a asculta de Iehova, chiar si ¸ ˆ ˘ atunci cand oamenii ne cer sa facem ceva ce contravine normelor divine ˘ (Fap. 4:18–20; 5:29). Daca ne bizuim ˆ ˆ pe Iehova si ¸ ıi cerem ajutorul ın ru˘ gaciune, el ne va da curajul de care avem nevoie. w13 15/1 1:5, 6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 aprilie Priceperea lui [Iehova] ˘ ˘ nu poate fi patrunsa. (Is. 40:28) ˘ O modalitate prin care putem sa ˘ ˘ cultivam umilint¸ a este aceea de ˘ a medita la maretia lui Iehova. ¸ Vorbind despre grandoarea lui Iehova, apostolul Pavel a scris: „O, ˆ ˘ ˆ adancul bogatiei, ıntelepciunii si ¸ ¸ ¸ ˆ cunostin tei lui Dumnezeu! Cat de ¸ ¸ ˘ ˘ nepatrunse sunt judecatile sale si ¸ ¸ ˆ ˘ cat de necuprinse caile sale!“ (Rom. 11:33). Desi te ¸ oamenii au cunostin ¸ ¸ ˆ ˆ mult mai vaste ın prezent decat pe timpul lui Pavel, cuvintele sale ˘ sunt la fel de adevarate si ¸ acum. ˆ Indiferent cate lucruri am cunoas¸ ˘ ˘ ˆ te, avem toate motivele sa ramaˆ ˆ ˘ nem umili cand ne gandim ca puˆ ˘ ˆ tem ınvata ¸ la nesfarsit ¸ despre Ie˘ ˘ hova, lucrarile si ¸ caile sale. Demn ˘ ˆ de remarcat este ca ˆ Iehova ınsusi ¸ ˘ ˘ manifesta umilint¸ a. In 1 Corinteni 3:9 se spune: „Noi suntem colaboratori ai lui Dumnezeu“. Imagi˘ ˘ ˘ neaza-ti: ¸ Iehova, a carui maretie ¸ ˘ ˆ nu are egal, ne onoreaza dandu-ne ˆ posibilitatea de-a folosi Cuvantul ˘ ˘ ˘ sau, Biblia, ca sa predicam vestea ˘ buna. w12 15/11 3:4, 6

˘ Duminica, 20 aprilie Iehova este lumina si ¸ salvarea mea. (Ps. 27:1) Metafora ‘Iehova este lumina mea’ ˘ ˘ ne reaminteste ca Tatal nostru ce¸ ˘ ˆ resc ne elibereaza din ıntunericul ˘ ˘ spiritual, dezvaluindu-ne adevarul. ˘ ˘ Lumina ne ajuta sa vedem un posibil ˆ pericol sau un obstacol aflat ın calea ˘ ˆ ˘ ˘ noastra, dar nu-l ınlatura. Noi sunˆ ˘ tem cei care trebuie sa-l evite. In ˘ ˘ ˘ ˘ mod asemanator, Iehova ne ajuta sa ˆ ıntelegem semnificatia evenimen¸ ¸ telor mondiale si ¸ ne atrage atentia ¸ asupra pericolelor din acest sistem.

˘ El ne ofera principii biblice universal ˆ ˘ ˘ valabile, ınsa noi trebuie sa le apli˘ ˆ ˆ cam. Astfel, vom dobandi ıntelep¸ ciune, asemenea psalmistului care a ˆ ˆ devenit ‘mai ıntelept decat dusma¸ ¸ ˘ nii lui si ¸ a avut mai multa perspicaˆ ˆ ˘ ˘ citate decat toti ¸ ınvat¸ atorii lui’ (Ps. 119:98, 99, 130). Cuvintele lui David ˘ din Psalmul 27:1 dovedesc ca el si-a ¸ ˆ ˆ amintit cum ıl salvase Iehova ın anumite situatii ¸ (1 Sam. 17:37, 49, 50; ˆ 18:11, 12; 19:10). Dumnezeu ıi va sal˘ va si ¸ pe slujitorii sai de azi. Cum? ˘ ˆ Scapandu-i din „necazul cel mare“, ˆ care este atat de aproape (Rev. 7:14; 2 Pet. 2:9). w12 15/7 3:3, 4

Luni, 21 aprilie ˆ ˘ Moise a fost instruit ın toata ˆ ın ¸telepciunea egiptenilor. (Fap. 7:22) Moise ar fi putut avea o carie˘ ˘ ˘ ra stralucita la curtea faraonului. Ar fi putut face parte din elita ˘ ˘ politica a celei mai puternice t¸ ari ˘ ˆ din epoca sa. Ar fi putut trai ın ˆ ˘ lux, bucurandu-se de nenumarate privilegii. Dar era aceasta viata ¸ ˘ pe care si-o dorea Moise? Datorita ¸ ˆ ˘ educatiei primite ın copilarie de ¸ ˘ ˘ la parintii ¸ sai naturali, Moise cu˘ ˘ nostea promisiunea facuta de Ieho¸ ˘ ˘ va stramosilor sai, Avraam, Isaac si ¸ ¸ ˘ Iacob. Moise era convins ca acele ˘ ˆ promisiuni aveau sa se ımplineas˘ ˘ ca. El trebuie sa fi meditat cu toa˘ ˘ ta seriozitatea la viitorul sau si ¸ la ˆ ˘ ce ınsemna s a-i fie loial lui Iehova. ˆ ˘ ˘ ˘ In cele din urma a trebuit sa faca o ˆ ˘ alegere: sa fie print¸ ın Egipt sau ˘ ˘ sa devina sclav, asemenea celorlalti ¸ ˘ israeliti. ¸ Moise a preferat „sa fie maltratat cu poporul lui Dumneˆ ˘ ˘ zeu decat sa se bucure de place˘ ˘ rea trecatoare a pacatului“ (Evr. 11:24–26). El a urmat de fiecare da˘ ˆ ta ındrumarea lui Iehova (Ex. 3:2, 6–10). w12 15/6 3:5, 6

Marti, ¸ 22 aprilie ˘ Sa iesim din cursa Diavolului. ¸ (2 Tim. 2:26) ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Diavolul ıncearca sa-i atraga ın ˘ cursa pe slujitorii lui Iehova. Spre ˆ ˘ ˆ deosebire de un vanator care ısi ¸ ucide prada, Satan nu vrea nea˘ ˘ ˘ ˘ parat sa-i distruga. El urmareste ¸ ˘ ˘ ˘ sa-i prinda de vii si ¸ sa-i determi˘ ˘ ne apoi sa faca ce vrea el (2 Tim. ˘ 2:24–26). Cei care captureaza ani˘ male salbatice folosesc diverse tipuri de capcane. De exemplu, ˆ uneori atrag animalul ıntr-un spatiu deschis si-l prind cu un lat. ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Alteori camufleaza o capcana, ın ˘ ˘ ˘ ˘ care animalul intra fara sa-si ¸ dea seama. Diavolul foloseste curse ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ asemanatoare ca sa-i prinda pe slujitorii lui Dumnezeu. Pentru a ˘ ˆ nu cadea ın capcanele lui Satan, ˘ cont de „indicatrebuie sa tinem ¸ toarele“ care ne atrag atentia ¸ asupra lor. Trei dintre capcanele folosite de Diavol sunt: vorbirea ne˘ cugetata, frica de oameni si ¸ sen˘ timentul exagerat de vinovatie. ¸ w12 15/8 3:1, 2 Miercuri, 23 aprilie Exerci ¸tiul fizic este de pu ¸tin folos. (1 Tim. 4:8) ˘ Biblia nu condamna distractia ¸ si ¸ ˘ ˘ ˘ nici nu afirma ca activitatile re¸ creative sau divertismentele ar fi o ˘ pierdere de timp. Ea chiar afirma ˘ ˘ ˆ ca exista „un timp pentru a rade“ ˆ si ¸ „un timp pentru a juca“ si ¸ ne ın˘ ˘ curajeaza sa neˆ odihnim suficient ˘ ˘ (Ecl. 3:4; 4:6). Insa, daca nu suntem atenti, ¸ destinderea si ¸ diverˆ ˘ tismentele ne-ar putea ındeparta de Iehova. Asadar, ce tip de dis¸ ˆ tractii ¸ ˆ alegem si ¸ cat timp le acor˘ dam? In general, industria diver˘ tismentelor promoveaza lucruri pe

˘ care Dumnezeu le uraste, precum ¸ violenta, se¸ spiritismul si ¸ relatiile ¸ xuale imorale. Prin urmare, trebu˘ ˘ ie sa fii atent la activitatile re¸ creative si ¸ la divertismentele pe care le alegi, precum si ¸ la efectul ˆ ˆ pe care ıl au asupra ta. Gandes¸ ˆ te-te, de asemenea, cat timp dedici destinderii si ¸ divertismenteˆ ˘ ˆ lor. Intreab a-te: „Petrec atat de ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ mult timp distrandu-ma, ıncat ımi ˘ ˆ ramane foarte putin ¸ pentru activi˘ tatile spirituale?“ (Filip. 1:10, 11). ¸ w13 15/1 2:11–13

Joi, 24 aprilie ˘ ˘ ˆ ˘ Nu este bine ca omul sa ramana ˘ singur. Am sa-i fac un ajutor ˘ ˘ care sa i se potriveasca. (Gen. 2:18) Iehova stie totul despre oameni ¸ ˘ ˘ si ¸ despre casatorie. Pentru ca oa˘ ˘ ˆ menii ‘sa fie roditori si ¸ sa se ınmul˘ ˘ teasc a’, el i-a creat cu necesitati ¸ ¸ ˆ sexuale (Gen. 1:28). Dumnezeu ın˘ telege sentimentele de singurata¸ ˆ te, deoarece, ınainte s-o creeze pe Eva, a spus cuvintele din textul de azi. De asemenea, Iehova ˘ ˘ ˘ stie ca un cuplu casatorit poate ¸ avea parte de multe bucurii (Prov. ˘ 5:15–18). Din cauza pacatului si ¸ a ˘ imperfectiunii, nicio casnicie nu ¸ ˘ ˆ este perfecta. Totusi, ¸ ın poporul lui Iehova, cuplurile pot fi fericite ˘ ˘ ˆ daca urmeaza ındrumarea Bibliei. ˘ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, la sfatul lui Pavel cu privire la relatiile ¸ intime (1 Cor. 7:1–5). Scripturile ˘ ˘ nu sugereaza ca relatiile sexua¸ le au drept scop doar procrearea; ˘ ele satisfac si ¸ anumite necesitati ¸ ˘ emotionale si ¸ ¸ fizice. Pe de alta parte, practicile perverse nu sunt nicidecum aprobate de Dumnezeu si ¸ trebuie evitate. w12 15/5 1:9, 10

Vineri, 25 aprilie ˆ ˘ ˘ Cuvantul tau este o lampa ˘ pentru piciorul meu si ¸ o lumina pe calea mea. (Ps. 119:105) Biblia este un dar minunat pe care Iehova ni l-a oferit prin intermediul ˆ ˘ spiritului sfant. Daca o vei citi cu ˘ ˆ placere ın fiecare zi, aprecierea ta ˘ ˘ ˘ fat¸ a de aceasta carte si ¸ fat¸ aˆ de Autorul ei va creste (Ps. 1:1, 2). Inainte de ¸ ˆ a te cufunda ın studiul Bibliei, ceˆ ˘ re-i lui Iehova spirit sfant ca sa poti ¸ ˆ ıntelege cele citite (Luca 11:13). Bi¸ ˆ blia contine gandurile lui Dumne¸ ˆ zeu. Cand meditezi la ceea ce spuˆ ne ea, dobandesti, de fapt, modul ¸ ˆ ˘ ˘ de gandire al lui Iehova. Pe masura ˆ ˘ ce-ti tele bibli¸ vei ımbogati ¸ cunostin ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ce, va trebui sa traiesti ¸ la ınaltimea ¸ ˆ ˘ ˆ principiilor ınvatate. Cand citesti ¸ ¸ Biˆ blia este ca si ¸ cum te-ai privi ın ˘ ˘ ˘ ˘ oglinda. Daca observi ca trebuie sa ˘ faci schimbari, treci la actiune (Iac. ¸ ˆ 1:23–25). Foloseste-te de Cuvantul ¸ lui Dumnezeu ca de o sabie pentru ˘ a-ti ¸ apara convingerile si ¸ pentru a ˆ ˘ ˘ smulge ınvat¸ aturile false din inimile ˆ celor umili (Ef. 6:17). Cat de recunos˘ ˆ ˘ catori ıi suntem lui Iehova ca profe˘ tii ¸ si ¸ barbatii ¸ care au contribuit la scrierea Bibliei au fost „purtati ¸ de ˆ spiritul sfant“! (2 Pet. 1:21) w12 15/6 4:17, 18

ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 aprilie Nu-i irita ¸ti pe copiii vostri, ¸ ˆ ˆ ci creste ¸ ¸ti-i ın disciplina si ¸ ın ˆ modul de gandire al lui Iehova. (Ef. 6:4) ˘ ˘ ˘ ˆ Parintii ¸ ar trebui sa aiba ın vedere ˘ ca Iehova este cel care le-a dat resˆ ponsabilitatea de a se ıngriji de copii. Din nefericire, numerosi ¸ oameni ˘ nu au „afectiune naturala“ (2 Tim. ¸ ˘ 3:1, 3). Multi ¸ tati ¸ nu se achita de obligatiile lor. Rezultatul? Copiii su¸ ˘ ˘ ˆ fera si ¸ nu se mai dezvolta ın mod ar˘ monios. Familia trebuie sa fie cadrul

ˆ ˆ ˘ ın care copiii ınvat¸ a pentru prima ˘ ˆ ˘ data ce ınseamna iubirea si ¸ autorita˘ ˘ tea. Parintii ¸ care le asigura copiilor un astfel de mediu contribuie la realizarea scopului lui Iehova de a uni toate creaturile inteligente. ˆ ˘ ˘ Cand fac din caminul lor o oaza de ˆ ˘ ˆ ˘ pace, ındep artand manifestarile de ˆ ˘ manie si ¸ vorbirea jignitoare, p arintii ¸ le dau copiilor lectii ¸ foarte importante despre iubire si ¸ despre respec˘ ˆ tul fat¸ a de autoritate. Astfel, ei ısi ¸ ˘ ˆ pregatesc copiii pentru viata ¸ ın lu˘ mea noua a lui Dumnezeu. Trebuie, ˘ ˘ totusi, ti ¸ sa fim constien ¸ ¸ ca Diavolul, ˘ cel care a tulburat pacea universala, ˆ se va opune cu ınversunare eforturi¸ ˆ lor noastre de a ındeplini vointa ¸ lui Dumnezeu. w12 15/7 4:16, 17

˘ Duminica, 27 aprilie Cei ce iubesc legea [lui Dumnezeu] au belsug de ¸ ˘ pace si ¸ pentru ei nu este piatra de poticnire. (Ps. 119:165) ˘ ˘ ˆ Daca esti tentat sa te implici ın¸ ˘ ˘ tr-o relatie romantica nepotrivita, ¸ ˆ gandeste-te la consecintele dureroa¸ ¸ se ale fornicatiei si ¸ ¸ ale adulterului (Prov. 7:22, 23; Gal. 6:7). Cei care coˆ ˘ ˘ mit imoralitate ıl supara pe Iehova, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıi provoaca multa suferint¸ a tovarasu¸ ˘ ˆ ˘ ˆ lui de viat¸ a, dar ısi ¸ fac rau si ¸ lor ınsi ¸ si ¸ (Mal. 2:13, 14). De asemenea, medi˘ ˆ ˘ teaza la binecuvantarile de care au ˆ ˘ ˘ parte cei ce ısi ¸ pastreaza castitatea. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Ei spera sa traiasca vesnic, iar ın pre¸ ˘ ˘ zent au o viat¸ a plina de satisfactii ¸ si ¸ o ˘ ˘ constiin t¸ a curata (Prov. 3:1, 2). Asa¸ ¸ ˆ ˘ dar, ın aceste timpuri rele, sa pre˘ ˘ tuim adevarul si ¸ ¸ ‘sa veghem cu aten˘ tie cum umblam: nu ca niste ne¸ ¸ ˆ ˆ ıntelep ti, ıntelep ti’ ¸ ¸ ci ca niste ¸ ¸ ¸ (Ef. ˆ ˘ 5:15, 16). Satan pune ın calea noastra ˆ ˘ multe capcane. Insa Iehova ne-a dat ˘ ˘ ˆ tot ce avem nevoie ‘ca sa ramanem ˘ neclintiti’ ¸ si ¸ ‘ca sa putem stinge toa˘ ˘ te sagetile aprinse ale celui rau’ (Ef. ¸ 6:11, 16). w12 15/8 4:18, 19

Luni, 28 aprilie ˘ ˆ ˘ „Veni ¸ti sa ındreptam lucrurile ˆ ıntre noi“, spune Iehova. (Is. 1:18) ˘ ˘ Este bine sa recunoastem ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ suntem pacatosi, ¸ sa ne caim, sa-l ˘ ˘ imploram pe Iehova sa ne ierte si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-l rugam sa creeze ın noi o inima ˘ curata (Ps. 51:10). De asemenea, ˘ ˘ ˘ daca am comis un pacat grav, sa le ˘ ˆ cerem b atranilor ajutor spiritual (Iac. 5:14, 15). Indiferent de gravi˘ tatea pacatelor noastre, ne simˆ ˘ tim ıncurajati ca Iehova este ¸ ¸ stiind ¸ ˆ asa ¸ cum s-a descris el ınsusi: ¸ „Un ˆ ˘ Dumnezeu ındurator si ¸ binevoitor, ˆ ˆ ˆ ˘ ıncet la manie si ¸ bogat ın bunata˘ ˘ te iubitoare si ¸ adevar, care pas˘ ˘ treaza bunatatea iubitoare pentru ˘ ˘ ˘ mii, care iarta nelegiuirea, farade˘ legile si ¸ pacatul“. Iehova nu s-a schimbat! (Ex. 34:6, 7) Folosind o ˘ comparatie ¸ sugestiva, Iehova le-a ˘ ˘ promis israelitilor care se caiau ca ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ urma sa ınlature complet pata la˘ ˘ ˘ ˆ sata de pacatele lor, facandu-le ˘ ˘ „albe ca zapada“, chiar daca au fost „ca stacojiul“. Asadar, cum ne iar¸ ˘ ta Iehova? El ne sterge complet ¸ ˘ ˘ pacatele si daca apreciem ¸ greselile ¸ ˘ dispozitia sa de a ne ierta si ¸ ¸ daca ˘ ne caim. w12 15/11 4:17, 18 Marti, ¸ 29 aprilie Regatul [lui Dumnezeu] . . . va ˘ zdrobi si ¸ va pune capat tuturor ˆ acestor regate si ¸ el ınsusi ¸ va ˘ dainui pe timp indefinit. (Dan. 2:44) ˘ ˆ Imagineaza-ti ¸ ce va ınsemna ˆ pentru tine ımplinirea acestei profetii. Barierele nationale, care, ¸ ¸ ˆ ıntr-un anumit sens, fac din fieca˘ re om un strain, nu vor mai exista. Pentru Martorii lui Iehova, natio¸ ˘ nalitatea fratilor lor de credint¸ a ¸

˘ ˘ ˆ nu este importanta. De pilda, ın ˆ ultima vreme, cateva dintre filialele mai mici s-au unit pentru ca ˘ activitatea de supraveghere sa se simplifice, iar lucrarea de predica˘ ˘ re sa se desfaˆsoare mai eficient ¸ ˘ ˆ (Mat. 24:14). In masura ın care au permis-o legile locale, nu s-a tinut cont de barierele nationale ¸ ¸ ˆ ˘ cand s-au facut astfel de schim˘ ˘ ˆ b ari. Aceasta este o dovada ın plus ˘ ˆ ca Isus Cristos, ın calitate de Rege ˆ ˆ ˘ ˘ ıntronat de Iehova, ınlatura barieˆ ˆ rele dintre oameni. Da, ın curand, ˆ ˘ ˆ va des av el ‘ısi ar si victoria’ (Rev. ¸ ¸ 6:2). w12 15/12 4:16–18

Miercuri, 30 aprilie ˘ Pacatul meu este tot timpul ˆ ınaintea mea. (Ps. 51:3) ˘ „Niciodata n-au iesit din gura ¸ omului sau de sub condeiul lui cuˆ vinte mai triste decat acestea: «Ce ˘ ˆ ar fi fost daca. . .».“ Afirmatia ıi ¸ apartine poetului John Greenleaf ¸ Whittier. El se referea la lucruri˘ le pe care le regretam, pe care ˘ le-am face altfel daca am putea da ˆ ˆ ˘ timpul ınapoi. A regreta ınseamna ˘ ˘ a fi cuprins de parere de rau din ˘ cauza a ceea ce am facut sau, poa˘ te, nu am facut. Cu totii ¸ am avut astfel de sentimente la un moment dat. Tu ce regrete ai? De-a lungul vietii, unii au comis mari greseli ¸ ¸ ˘ sau chiar pacate grave. Altii se ¸ ˆ ˘ ˘ ıntreab a daca anumite decizii pe ˆ ˘ care le-au luat au fost, ıntr-adevar, ˘ cele mai bune. Unii oameni pot sa ˘ ˘ ˆ uite trecutul si ¸ sa mearga ınainte. ˆ ˘ ˆ Altii si ¸ ınsa nu reusesc ¸ ¸ ısi ¸ spun me˘ ˘ reu „ce bine ar fi fost daca nu faceam asta“. Tu din ce categorie ˘ ˘ faci parte? Ti-ar ¸ placea sa-i slu˘ ˘ jesti lui Iehova fara regrete, cel ¸ ˆ putin de acum ınainte? w13 15/1 ¸ 4:1, 2

Joi, 1 mai Lua ¸ti de aici lucrurile acestea! Si ¸ nu mai face ¸ti din casa ˘ ˘ Tatalui meu o casa de nego ¸t! (Ioan 2:16) ˘ Sa ne aducem aminte de episodul ˆ ˘ ın care Isus a curatat templul. Ima¸ ˘ gineaza-ti ¸ scena: Isus face un bici ˆ din franghii si-i izgoneste din tem¸ ¸ ˆ ˆ plu pe cei care vand oi si ¸ vite. Im˘ ˘ prastie monedele schimbatorilor de ¸ ˘ ˘ bani si ¸ le rastoarna mesele (Ioan ˘ ˆ ˘ 2:13–15, 17). Actiunea lui hotarata ¸ le aminteste ¸ discipolilor de cuvintele profetice ale regelui David: „Zelul pentru casa ta m-a mistuit“ (Ps. 69:9). Prin atitudinea sa, Isus a de˘ ˘ ˆ monstrat ca voia sa apere ınchina˘ ˘ rea adevarata. Recunosti ¸ personali˘ ˆ tatea Tatalui ın actiunile lui Isus? ¸ ˘ ˘ ˘ Aceasta relatare subliniaza ca Dumnezeu are nu numai puterea, ci si ¸ ˘ dorinta raul de pe fata ¸ de a sterge ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ pamantului. Daca Isus a respins cu ˆ ˘ atata vehement¸ a nelegiuirea, ima˘ ˘ ˘ ˘ ginati-v a ce trebuie sa simta Tatal ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ vazand rautatea din lume! Cat de ˆ ˆ ˘ mangaietor este sa stim acest lucru ¸ ˆ ˘ ˆ cand ne confruntam noi ınsine cu ¸ ˘ nedreptati! ¸ w12 15/4 1:11

Vineri, 2 mai ˘ ˘ So ¸tia . . . sa aiba respect ˘ profund fa ¸ta de so ¸tul ei. (Ef. 5:33) ˘ ˘ ˘ ˘ O sotie care se lasa calauzita de ¸ ˆ Cuvantul lui Iehova si ¸ de spiritul ˆ ˆ ˘ sfant ısi ¸ poate transforma caminul ˆ ˘ ıntr-o oaza de liniste si ¸ ¸ de fericire. ˘ ˆ Un sot¸ temator de Dumnezeu ısi ¸ iubeste sotia din punct ¸ ¸ si ¸ o ocroteste ¸ de vedere fizic si ¸ spiritual. Iar so˘ ˘ tia, dorind sa pastreze iubirea so¸ ˘ ˘ tului ei, cultiva calitati ¸ ¸ care o fac ˘ ˘ ˆ si ¸ mai placuta ın ochii lui. „Femeia ˘ ˆ ˘ ˆ cu adevarat ınteleapt a ısi ¸ ¸ zideste ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ casa, dar cea nebuna o darama cu

ˆ ˆ se spune ın Propropriile ei maini“, ˆ ˘ verbele 14:1. Intr-adevar, o sotie ¸ ˆ ˘ ınteleapt a si ¸ ¸ iubitoare contribuie ˘ mult la fericirea casniciei si ¸ dove˘ ˘ ˘ deste ¸ ca apreciaza darul divin al ca˘ ˆ satoriei. Sotul si ısi ¸ ¸ sotia ¸ ¸ demon˘ ˘ streaza recunostin ta ¸ ¸ fat¸ a de darul ˘ ˘ ˆ ˆ casatoriei imitand modul ın care s-a purtat Isus cu congregatia (Ef. ¸ ˘ ˘ 5:22–25). Daca se iubesc cu adevarat, ei nu vor permite ca maria˘ ˆ jul lor sa fie tulburat de mandrie sau de alte sentimente negative si ¸ nici nu vor recurge la tratamentul ˘ ˘ ˘ tacerii, care tradeaza imaturitate. ˆ Procedand astfel, vor avea parte de ˆ ˘ multe binecuvantari. w12 15/5 1:12, 14, 15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 3 mai ˘ ˘ ˆ ˘ Ridica-te si ¸ mananca ˘ multa carne! (Dan. 7:5) ˆ Cu peste un secol ınainte de ˆ ˘ timpul ın care a trait Daniel, Iehova a oferit prin profetul Isaia deta˘ lii privitoare la puterea mondiala ˘ ˆ ˆ ˘ care avea sa ınfranga Babilonul. Ie˘ hova a dezvaluit nu numai modul ˆ ˘ ın care urma sa fie cucerit orasul ¸ Babilon, ci si ¸ numele cuceritorului: Cirus, persanul (Is. 44:28—45:2). Referitor la Medo-Persia, Daniel a ˆ ˘ primit doua viziuni. In una dintre ˘ ˘ ˘ ele, aceasta dubla putere mondiala ˘ este reprezentata printr-un urs caˆ ˘ re s-a ridicat pe o parte. In cealalta viziune, Medo-Persia este simboli˘ ˘ zata de un berbec cu doua coarne ˆ (Dan. 8:3, 20). In armonie cu profetia ¸ sa, Iehova s-a folosit de Imperiul ˘ Medo-Persan pentru a pune capat dominatiei Babilonului si ¸ ¸ pentru a-i ˆ ˆ aduce ınapoi pe israeli ti lor ¸ ın tara ¸ ˆ ˘ ˆ (2 Cron. 36:22, 23). Insa mai tarziu, Medo-Persia a fost la un pas de a nimici poporul lui Dumnezeu (Est. 1:1–3; 3:8, 9; 8:3, 9–14). w12 15/6 1:12, 13

˘ Duminica, 4 mai Unde este spiritul lui Iehova, acolo este libertate. (2 Cor. 3:17) ˘ ˆ ˘ Cum ne ajuta spiritul sfant sa devenim liberi? De exemplu, el proˆ ˘ duce ın noi calitati ¸ precum „iubirea, ˆ ˘ bucuria, pacea, ındelunga rabda˘ ˘ re, bunavointa, bunatatea, credin¸ ˆ ˘ ˆ ta, blandetea, stapanirea de sine“ ¸ ¸ ˘ ˘ (Gal. 5:22, 23). Fara aceste cali˘ ˆ ˘ ˘ tati, ¸ ındeosebi fara iubire, societa˘ tea umana nu se poate bucura de o ˘ ˆ libertate autentica, fapt evident ın zilele noastre. Este interesant ce a ˘ afirmat apostolul Pavel dupaˆ ce a mentionat rodul spiritului: „Impo¸ ˘ triva acestor lucruri nu exista le˘ ˘ ge“. Ce a vrut el sa spuna? Nu exis˘ ˘ ta si ¸ nici nu va exista vreodata o ˘ lege care sa restrictioneze cultiva¸ ˆ rea rodului spiritului sfant (Gal. 5:18). O asemenea lege n-ar avea ˘ ˘ niciun rost. Iehova vrea sa cultivam ˘ pentru eternitate calitati ¸ ca ale lui ˘ ˘ ˆ Cristos si ¸ sa le manifestam ıntr-o ˘ ˘ masura tot mai mare. Cei care se ˘ ˘ ˆ ˆ lasa stapaniti ¸ de spiritul lumii si ¸ ısi ¸ ˘ satisfac dorintele carnii au impre¸ ˘ sia ca sunt liberi (2 Pet. 2:18, 19). ˆ ˘ Insa realitatea e cu totul alta. w12 15/7 1:13, 14

Luni, 5 mai Fii curajos si ¸ tare! . . . Iehova, ˘ Dumnezeul tau, va fi cu tine. (Ios. 1:9) ˆ Pentru a avea curajul de a ın˘ faptui vointa ¸ lui Dumnezeu, tre˘ ˆ ˘ buie sa studiem Cuvantul sau si ¸ ˘ ˆ sa-l punem ın aplicare. Acelasi ¸ luˆ cru l-a ındemnat Iehova pe Iosua ˆ cand l-a numit succesorul lui Moise: „Fii curajos si ¸ foarte tare si ¸ ai ˘ ˘ ˆ grija sa faci potrivit ıntregii legi pe care ti-a poruncit-o Moise, slujito¸ rul meu! . . . Cartea aceasta a legii

˘ ˘ ˘ sa nu se departeze de gura ta; sa ciˆ ˘ testi a zi si ¸ din ea ın soapt ¸ ¸ noapte si ¸ ˘ ˘ ˘ sa ai grija sa faci potrivit cu tot ce ˆ ˘ este scris ın ea, caci atunci vei proˆ ˘ spera ın caile tale si ¸ atunci vei acˆ tiona cu ıntelepciune“ (Ios. 1:7, 8). ¸ ¸ Iosua a urmat acest sfat si ¸ ‘a proˆ ˘ ˘ sperat ın caile sale’. Daca vom imi˘ ta exemplul sau, vom dovedi mai ˆ mult curaj si ¸ vom avea succes ın ˘ serviciul lui Iehova. Cu sigurant¸ a, ˆ Iosua s-a simtit foarte ıncurajat ¸ ˆ cand a auzit cuvintele lui Iehova, ˆ consemnate ın textul de azi. Ieho˘ va este si ¸ cu noi. Prin urmare, ‘sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ nu ne ınspaimantam si ¸ sa nu ne ınˆ ˘ grozim’, indiferent de ıncercarile prin care trecem. w13 15/1 1:7, 8

Marti, ¸ 6 mai ˘ ˘ Aceasta veste buna despre regat ˘ ˘ ˆ va fi predicata pe tot pamantul locuit. (Mat. 24:14)

ˆ ˆ In prezent, pe ıntregul glob exis˘ ta aproximativ 109 400 de congregatii, ¸ iar circa 895 800 de frati ¸ si ¸ surori slujesc ca pionieri. Aproape opt mi˘ lioane de oameni detin „adevarata ¸ ˘ ˘ ˆ cunostin t¸ a“ si ¸ ¸ o aplica ın viata ¸ lor ˘ (Dan. 12:4; Is. 60:22). Aceasta cres¸ ˆ ˆ tere este uimitoare avand ın vedere profetia lui Isus. El a prezis ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca discipolii sai ‘aveau sa fie urati ¸ de toti ¸ oamenii din cauza nume˘ lui sau’, fiind persecutati, ¸ aruncati ¸ ˆ ˆ ın ınchisoare sau chiar ucisi ¸ (Luca 21:12–17). Slujitorii lui Iehova au ˆ un succes extraordinar ın lucrarea de facere de discipoli, desi ¸ Satan, ˆ demonii si ¸ multi ¸ oameni li se ımpo˘ ˘ ˆ trivesc. Ei predica „pe tot pamanˆ ˘ tul locuit“: ın jungla tropicala si ¸ ˆ ˆ ˆ ın tundra rece, ın munti ¸ si ¸ ın deˆ ˆ ˆ serturi, ın orase ¸ ¸ si ¸ ın cele mai ınde˘ partate zone rurale. O astfel de lu˘ ˘ ˘ crare nu ar putea fi realizata fara ajutor divin. w12 15/8 1:13

Miercuri, 7 mai ˆ „Voi chema sabia ımpotriva ˆ ˘ lui [Gog] ın toata regiunea ˘ mea muntoasa“, zice Domnul ˘ Suveran Iehova. „Sabia fiecaˆ ˘ ˆ ruia va fi ındreptata ımpotriva ˘ fratelui sau.“ (Ezec. 38:21) Cei care vor fi de partea lui Satan ˆ vor ajunge ıntr-o stare de confuzie ˘ ˆ ˆ si ¸ de panica, luptand unii ımpotriˆ va altora. De fapt, ıntreg sistemul ˆ lui Satan se va cufunda ın haos. ˘ ˘ Iehova spune: „Voi face sa cada o ˘ ˘ ˘ ploaie naprasnica, grindina, foc si ¸ sulf peste el [Gog], peste trupele lui si ¸ peste popoarele cele multe care vor fi cu el“ (Ezec. 38:22). Care va fi rezultatul interventiei divine? ¸ ˘ Natiunile vor fi nevoite sa accepte ¸ ˘ ˘ ca distrugerea lor a fost poruncita ˆ ˘ de ınsusi ¸ Iehova. Sustin ¸ atorii lui Satan vor striga, probabil, la fel ca ˘ egiptenii care i-au urmarit pe israeliti „Iehova lup¸ la Marea Rosie: ¸ ˘ ta pentru ei!“ (Ex. 14:25). Da, natiu¸ nile vor sti ¸ atunci cine este Iehova (Ezec. 38:23). w12 15/9 1:11, 12

Joi, 8 mai ˆ ˘ ˆ Strange ¸ti-va comori ın cer, unde nici molia, nici rugina nu rod si ¸ unde ho ¸tii nu sparg ˘ si ¸ nu fura. (Mat. 6:20)

ˆ ˘ In ultimii ani, unele t¸ ari au fost lovite de mari dezastre. Multi ¸ frati ¸ ˘ din aceste locuri au dat dovada de ˘ ˘ perseverent¸ a, chiar daca nu le-a ˆ fost usor. Totusi, ¸ ¸ ın fiecare situa˘ ˆ tie, ei nu s-au lasat doborati ¸ ¸ din cauza dezastrului, ci au continuat ˘ ˘ sˆ a-i slujeasca lui Iehova cu zel. In septembrie 2009, ploile toren˘ tiale au inundat peste 80 la suta ¸ din suprafata Manila (Fi¸ orasului ¸ ˘ lipine). Un barbat bogat, care si-a ¸ ˘ pierdut o buna parte din avere, a

afirmat: „Inundatia ¸ a echilibrat baˆ lanta, ¸ aducandu-le suferinte ¸ si ¸ ne˘ cazuri bogatilor si ¸ ¸ saracilor deo˘ ˘ potriva“. Daca lucrurile materiale, ˘ ˆ ˘ care pot disparea ıntr-o clipa, sunt cele mai importante pentru noi, ˆ ˘ vom fi deseori dezamagiti. ¸ Intelept ¸ ˘ ˘ este sa ne concentram asupra relatiei cu Iehova, care nu poate fi afeç ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ tata de ceea ce se ıntampla ın jurul nostru (Evr. 13:5, 6). w12 15/10 1:12, 13

Vineri, 9 mai ˘ ˘ ˘ Lui Iehova i-a parut rau ca-i ˘ ˘ ˆ facuse pe oameni pe pamant ˆ ˆ si ¸ s-a mahnit ın inima lui. (Gen. 6:6) ˘ „A fost o grea lovitura pentru mi˘ ˘ ˘ ne“, spune o sora a carei fiica a fost ˘ exclusa. Cei care n-au trecut prin ˘ ˘ ˆ aceasta experient¸ a nu pot ıntelege ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cat de dureroasa poate fi ea. Insa ˆ ˘ ˆ ˘ n-ar fi deloc ıntelept sa te ındepar¸ ˘ ˘ tezi de Iehova pentru ca o ruda ˘ de-a ta a adoptat o conduita gresi¸ ˘ ˘ ta si ¸ a fost exclusa. Totusi, ¸ cum ˘ ˘ poti ¸ sa faci fat¸ a durerii cumplite pe ˆ care o simti ¸ cand un membru al ˆ ˘ ˘ familiei ıl paraseste pe Iehova? Nu ¸ ˆ ˘ ˆ te ınvinovati ¸ pentru ceea ce s-a ınˆ tamplat. Iehova le-a dat oamenilor libertatea de a alege. Fiecare membru dedicat si ¸ botezat al fa˘ miliei trebuie ‘sa-si ¸ poarte propria ˘ ˆ ˘ ˆ sarcina’, alegand daca ıi va sluji sau nu lui Iehova (Gal. 6:5). La urˆ ma urmei, Dumnezeu ıi cere so˘ ˘ ˘ coteala celui care a pacatuit, nu ˘ tie, pentru alegerile facute (Ezec. ¸ ˘ 18:20). De asemenea, nu trebuie sa ˘ ˘ dai vina pe altii. Respecta masuri¸ ˆ le stabilite deˆ Iehova ın vederea ˘ disciplinarii. Impotriveste-te Dia¸ ˘ volului, nu p astorilor crestini care ¸ au rolul de a ocroti congregatia ¸ (1 Pet. 5:8, 9). w13 15/1 2:16–18

ˆ ˘ ˘ Sambata, 10 mai ˘ ˘ ˘ Adevarat va spun ca unul ˘ ˘ dintre voi ma va trada. (Mat. 26:21)

ˆ ˆ In noaptea ın care a celebrat ul˘ ˆ tima oara Pastele, cand se afla ¸ ˆ ˘ ımpreuna cu Petru, Iacov si ¸ Ioan ˆ ˘ ın gradina Ghetsimani, Isus le-a ˘ ˘ ˘ ˘ spus: „Iata ca tradatorul meu s-a ˆ apropiat!“. Imediat, Iuda a intrat ın ˘ ˘ ˆ gradina ınsotit ¸ de ceilalti ¸ conspiraˆ tori si, ¸ „ducandu-se direct la Isus, ˘ a spus: «Salutare, Rabi!» si ¸ l-a sarutat foarte tandru“ (Mat. 26:46–50; ˘ Luca 22:47, 52). Iuda ‘a tradat un ˆ ˆ ˆ om drept’ dandu-l ın mainile dus¸ ˘ ˘ manilor. Care a fost pretul trada¸ rii? Acest om avid a primit doar 30 ˘ de arginti, ¸ o suma derizorie (Mat. 27:3–5). De atunci, numele „Iuda“ ˘ ˘ este sinonim cu „tradator“, referindu-se mai ales la cineva care ˆ ˘ ˘ ısi ¸ tradeaza prietenul. Iuda a avut ˆ ˘ un sfarsit deoarece l-a tra¸ rusinos ¸ dat pe un uns al lui Iehova (Fap. ˘ ˘ 1:18–20). Asadar, sa evitam orice ¸ ˆ ˘ ınclinatie ¸ spre ambitie ¸ sau spre la˘ ˘ comie ca sa nu ajungem sa pierdem aprobarea lui Iehova! w12 15/4 2:6, 7

˘ Duminica, 11 mai ˆ ˆ ˘ Increde-te ın Iehova din toata inima ta si ¸ nu te bizui pe priceˆ perea ta. Tine ¸ seama de el ın ˘ ˆ toate caile tale, si ¸ el ı ¸ti va ˘ ˘ netezi cararile. (Prov. 3:5, 6) ˘ Multe casnicii care erau pe puncˆ tul de-a esua s-au consolidat ın ¸ timp. Deseori, crestinii care nu ce¸ ˘ ˆ deaza usor ın fata ¸ ¸ problemelor conˆ ˘ jugale au parte de binecuvantari. ˘ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, ce se ˆ ˆ ˆ ˘ poate ıntampla ıntr-un camin divizat pe plan religios. Apostolul Petru a spus: „Sotiilor, fiti ¸ ¸ supuse so-

˘ tilor vostri, pentru ca, daca unii nu ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ asculta de cuvant, sa fie castiga ti ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ fara cuvant, prin purtarea sotiilor ¸ ˘ ˘ lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voastre caste, pline de un respect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). Purta˘ ˆ rea frumoasa a celui care este ın ˘ ˆ adevar ıl poate atrage pe partene˘ ˆ ˘ rul sau la ınchinarea curata. Cres¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tinii care ısi ¸ salveaza casnicia ıi aduc onoare lui Dumnezeu, iar familia lor va avea parte de mari biˆ ˘ necuvantari. w12 15/5 2:8, 9

Luni, 12 mai A zdrobit fierul, arama, argila ˘ modelata, argintul si ¸ aurul. (Dan. 2:45) ˘ Puterea anglo-americana nu va ˘ ˘ fi succedata de nicio alta putere ˘ ˘ mondiala. Chiar daca este mai sla˘ ˆ ˘ ba decat cea reprezentata de pi˘ ˘ cioarele de fier, aceasta ultima pu˘ tere nu se va prabusi ¸ din cauza unor factori interni (Dan. 2:33, 34). ˆ ˘ ˘ Ce putem spune ınsa despre numarul degetelor de la picioare? Are el ˆ vreo semnificatie? In alte viziuni, ¸ ˘ Daniel mentioneaz a anumite nu¸ ˘ mere, de exemplu, numarul coarnelor de pe capetele unora dintre ˆ ˘ fiare. Acele numere au ıntr-adevar ˆ o semnificatie. Dar, cand descrie ¸ ˘ chipul urias, ¸ Daniel nu specifica ˘ numarul degetelor de la picioare. ˘ ˆ Asadar, acesta nu pare sa ınsemne ¸ ˘ ceva special, asa ¸ cum nici numarul ˆ bratelor, al degetelor de la maini ¸ ˆ ˘ sau al picioarelor nu are o ınsemn aˆ ˘ ˘ tate aparte. Insa Daniel precizeaza ˘ materialul din care sunt facute: ˘ fier amestecat cu argila. Din cuˆ ˘ vintele lui ıntelegem ca puterea ¸ ˘ anglo-americana va domina lumea ˆ ˆ cand ‘piatra’, reprezentand Regatul lui Dumnezeu, va lovi labele picioarelor. w12 15/6 2:10, 11

Marti, ¸ 13 mai ˆ ˘ I ¸ti voi da o inima ˆ ˘ ˘ ın ¸teleapta si ¸ priceputa. (1 Regi 3:12)

ˆ In tinerete, Solomon s-a rugat ¸ ˘ ˆ plin de umilint¸ a: „Eu nu sunt decat ˘ ˘ un copil. Nu stiu sa ies si ¸ ¸ sa intru“. ˘ Apoi i-a cerut lui Iehova o inima ˆ ˘ ˘ ınteleapt a si ¸ ¸ ascultatoare (1 Regi ˆ 3:7–9). Iehova i-a ındeplinit aceas˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta rugaminte sincera. El ıti ¸ va ras˘ punde si ¸ tie ¸ la rugaciuni, indiferent ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca esti tanar sau batran. Evident, ¸ ˆ Iehova nu-ti ¸ va da ın mod miraculos ˆ perspicacitate si Dar ¸ ıntelepciune. ¸ ˘ ˆ ˘ te va ajuta sa devii ıntelept daca vei ¸ ˆ ˆ ˘ studia sarguincios Cuvantul sau, te ˆ vei ruga pentru spirit sfant si ¸ vei ˆ respecta ındrumarea pe care ti-o ¸ ˘ ofera prin intermediul congregatiei ¸ ˆ ˘ crestine (Iac. 1:5). Intr-adevar, Ie¸ ˆ ˆ ˘ ˘ hova ıi face pana si ¸ pe slujitorii sai ˆ ˆ tineri mai ıntelep ti ¸ ¸ decat cei care ˘ ˆ nu asculta de el; nici chiar ‘ıntelep¸ ˆ ˘ tii ¸ si ¸ ınvata ¸ tii’ ¸ lumii nu au mai mul˘ ta perspicacitate (Luca 10:21; Ps. 119:98–100). w12 15/7 2:10

Miercuri, 14 mai ˘ Iehova este Judecatorul nostru, Iehova este Legislatorul nostru, Iehova este Regele nostru. (Is. 33:22) ˘ ˆ ˘ Pentru a ramane cetateni ai Re¸ ˘ gatului, nu e suficient sa cunoas¸ ˘ tem normele divine, trebuie sa le ˘ ˘ si ¸ iubim. Multi ¸ oameni afirma ca ˘ ˆ sunt de acord cu legile t¸ arii ın care ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ traiesc. Insa, cand o anumita lege li ˆ se pare greu de respectat si ¸ cand ˘ ˆ ˘ cred ca nu-i vede nimeni, o ıncalca. ˘ Deseori, ei respecta legile doar ‘ca ˆ ˘ ˘ sa le placa oamenilor’ (Col. 3:22). In ˘ calitate de cetateni ai Regatului, ¸ noi ne supunem legilor divine chiar ˆ ˘ si ¸ cand nu suntem vazuti ¸ deoareˆ ce ıl iubim pe Iehova, Legislatorul

nostru (Luca 10:27). Conform unei legi fundamentale a Regatului, toti ¸ ˘ ˘ cetatenii acestuia trebuie sa-l imi¸ te pe Cristos (1 Pet. 2:21). Apostolul Pavel a scris referitor la exemplul lui Isus: „Fiecare dintre noi ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i placa aproapelui sau ın ceea ce este bine pentru zidirea acestuia. ˘ ˘ Caci nici Cristos nu si-a placut lui ¸ ˆ ˘ ınsusi“ ¸ (Rom. 15:2, 3). Pentru a pasˆ tra pacea ın congregatie, un crestin ¸ ¸ ˘ matur va face tot posibilul sa nu lezeze constiin ta ¸ ¸ altora prin faptele sale (Rom. 14:19–21). w12 15/8 2:7, 8

Joi, 15 mai Ultimul dusman care va fi redus ¸ la nimic este moartea. (1 Cor. 15:26) ˘ ˆ De aceasta binecuvantare vor ˘ avea parte doua categorii de oameni. Membrii ‘marii multimi’ care ¸ ˘ ˆ ˆ traiesc ın prezent vor putea intra ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lumea noua fara sa cunoasca moartea (Rev. 7:9). Iar miliarde de oaˆ ˆ meni care zac ın ınchisoarea rece a mortii vor fi eliberati, ¸ ¸ revenind ˘ ˆ ˘ ˘ la viat¸ a. Iti ¸ imaginezi fericirea fara margini pe care o vor simti ¸ supraˆ ˆ vietuitorii marelui necaz cand ıi vor ¸ ˆ ˆ ˆ ıntampina pe cei ınviati? ¸ Citind cu atentie pasajele biblice care des¸ ˆ ˆ criu anumite ınvieri, putem ınte¸ ˆ ˘ ˘ lege, ıntr-o oarecare masura, ce va ˆ ınsemna acel eveniment emotio¸ nant (Mar. 5:38–42; Luca 7:11–17). ˆ ˆ Cand ıi vom vedea revenind la via˘ ˆ t¸ a pe cei dragi, vom ıncerca un sentiment unic de fericire. Isus a spus: ˆ „Vine ceasul cand toti ¸ cei din mormintele de amintire vor auzi glasul ˘ ˘ sau si ¸ vor iesi ¸ afara“ (Ioan 5:28, 29). Niciunul dintre noi nu aˆ asistat la un astfel de eveniment. Invierea va ˘ fi, cu sigurant¸ a, unul dintre cele mai ˆ ˘ uluitoare lucruri care ınca „nu se ˘ vad“ (2 Cor. 4:18). w12 15/9 2:14, 15

Vineri, 16 mai ˆ ˘ ˘ In a va arata onoare unii altora, fi ¸ti primii. (Rom. 12:10) ˘ ˘ Nu este gresit ¸ sa ne spunem pa˘ ˘ rerea daca observam ceva ce con˘ ˘ ˆ sideram ca trebuie schimbat ın ˆ congregatie. In primul secol s-a ¸ ˘ ivit o problema care a generat mul˘ te discutii ¸ aprinse. Fratii ¸ au hotaˆ ˆ rat ca „Pavel, Barnaba si ¸ alti ¸ cati¸ ˘ va dintre ei sa urce la apostolii si ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ b atranii din Ierusalim, ın legatu˘ ˘ ˘ ra cu aceasta disputa“ (Fap. 15:2).

˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, fiecare frate avea o ˘ parere cu privire la acea chestiune ˘ si Dar, odata ce si-au ex¸ o solutie. ¸ ¸ primat punctul de vedere si ¸ a fost ˘ ˆ luata o decizie sub ındrumarea spiˆ ritului sfant, fratii ¸ nu au mai in˘ ˘ sistat asupra propriei p areri. Dupa ce scrisoarea referitoare la decizia ˘ luata a ajuns la congregatii, fratii ¸ ¸ ˘ ˆ „s-au bucurat de aceasta ıncuraˆ ˘ ˆ ˘ jare“ si ¸ „se ıntareau ın credint¸ a“ ˘ ˘ (Fap. 15:31; 16:4, 5). Si ¸ astazi, dupa ˘ ˆ ce aducem o problema ın atentia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ fratilor cu raspundere, sa-i lasam ¸ ˘ pe ei s-o analizeze sub rugaciune. w12 15/10 2:12, 13

ˆ ˘ ˘ Sambata, 17 mai ˘ ˆ Sa beau eu sangele acestor ˘ barba ¸ti, care si-au pus sufletul ¸ ˆ ın pericol? (1 Cron. 11:19) ˘ ˘ Odata, David si-a dorit ‘sa bea ¸ ˘ apa din rezervorul care era la poarta Betleemului’. Trei dintre ˆ ˘ oamenii lui si-au croit drum pana ¸ ˆ ın oras, filiste¸ aflat sub ocupatia ¸ ˘ nilor, si ¸ i-au adus apa. „Dar Da˘ vid n-a vrut s-o bea, ci a varˆ sat-o ınaintea lui Iehova.“ (1 Cron. 11:15–18) David cunostea din Lege ¸ ˘ ˆ ˆ ca sangele nu trebuia mancat, ci ˘ ˆ ˆ varsat ınaintea lui Iehova. El a ın-

teles si ¸ ¸ motivul pentru care a fost ˘ ˘ ˘ data aceasta lege. David stia ca ¸ ˘ ˆ ˆ „sufletul carnii este ın sange“. Toˆ ˘ tusi, ¸ ın situatia ¸ de fat¸ a nu era vorˆ ˘ ba despre sange, ci despre apa. Atunci de ce a refuzat David s-o ˆ bea? El a ınteles principiul care se ¸ ˘ ˘ desprindea din aceasta cerint¸ a a Legii. Pentru David, apa respecti˘ ˘ ˆ va era la fel de pretioas a ca sange¸ ˘ le celor trei b arbati si era de ne¸ ¸ conceput s-o bea. Prin urmare, a ˘ ˘ ˆ varsat-o pe pamant (Lev. 17:11; Deut. 12:23, 24). w12 15/11 1:12, 13 ˘ Duminica, 18 mai

Unde este comoara ta, acolo va fi si ¸ inima ta. (Mat. 6:21) ˆ Comoara pe care si-o strange un ¸ ˘ ˆ om pe pamant ar putea include succesul, faima sau puterea. Isus a ˘ ˘ evidentiat o idee asemanatoare cu ¸ ˘ ˆ cea prezentata de Solomon ın car˘ tea Eclesiastul, si ¸ anume ca toate comorile lumesti ¸ sunt efemere si Profesorul ¸ pot fi pierdute usor. ¸ Dale Bruner a scris cu privire la astfel de comori: „Faima este tre˘ ˘ ˘ ˆ catoare. Astazi esti ¸ vedeta, maine

˘ ˆ esti ¸ dat uitarii. Anul acesta esti ¸ ın topul oamenilor de afaceri, anul viˆ itor dai faliment. . . . [Isus] ıi iuˆ ˆ ˘ ˘ beste pe oameni. El ıi ındeamna sa ¸ ˘ faca tot posibilul pentru a nu simti ¸ disperarea pe care o aduce inevi˘ tabil faima efemera. . . . Isus nu ˘ doreste ca discipolii lui sa fie deza¸ ˆ ˘ ˆ magiti. ¸ In fiecare zi, lumea ıntoarˆ ˘ ce spatele cuiva care, pana nu de ˆ mult, era ın culmea gloriei“. Majoritatea oamenilor arˆ fi de acord ˘ ˆ cu aceste cuvinte. Insa cati ¸ dinˆ tre ei tin seama de ındemnul lui ¸ Isus? Dar tu? Permiti ¸ ca sfatul lui ˘ sa-ti viata? w12 15/12 ¸ influenteze ¸ ¸ 1:13, 14

Luni, 19 mai ˆ ˘ Uitand lucrurile din urma ˆ ˆ ˘ si ¸ ıntinzandu-ma spre cele dinainte. (Filip. 3:13)

ˆ ˆ In tinerete, cand era cunoscut ¸ sub numele Saul, Pavel a fost fari˘ seu. El a facut lucruri pe care, mai ˆ tarziu, le-a regretat. De exemplu, i-a persecutat crunt pe discipolii ˘ lui Cristos. Relatarea biblica men˘ ˘ ˘ tioneaz a ca, imediat dup a uciderea ¸ ˆ ˘ ˘ lui Stefan, „Saul a ınceput sa faca ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ prapad ın congregatie si, ¸ ¸ intrand ˘ ˆ ˆ cu forta ¸ dintr-o casa ın alta si ¸ taˆ ˘ ˘ ˆ rand afara barbati ¸ si ¸ femei, ıi arunˆ ˆ ca ın ınchisoare“ (Fap. 8:3). Fiind un adept zelos al iudaismului, el ˘ ˘ considera ca avea fat¸ a de Dumnezeu datoria de a sterge din existen¸ ˘ ˘ t¸ a congregatia crestin a. De aceea, ¸ ¸ plin de cruzime, ‘a suflat ameninˆ tare si ¸ ¸ ucidere ımpotriva discipoˆ ˘ ˆ lilor Domnului, atat barbati, cat ¸ si ¸ femei’ (Fap. 9:1, 2; 22:4). Valorile lui Pavel s-au schimbat radi˘ ˘ cal dupa ce a devenit crestin. Daca ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ınainte ıi persecuta cu ındarjire pe continuatorii lui Cristos, acum el ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ era un aparator ınflacarat al cres¸ tinismului (Fap. 9:3–22). w13 15/1 4:4–6

Marti, ¸ 20 mai ˘ Pazeste¸ ¸ti inima mai mult ˆ ˘ decat orice trebuie pazit. (Prov. 4:23) ˆ Scriitorii Bibliei folosesc cuvan˘ tul „inima“ cu referire la persoana ˘ ˘ launtrica. Aceasta include dorinˆ tele, gandurile, caracterul, atitu¸ ˘ dinile, capacitatile, motivatiile si ¸ ¸ ¸ obiectivele cuiva (Deut. 15:7; Prov. 16:9; Fap. 2:26). Potrivit unei lu˘ ˘ ˆ crari de referint¸ a, inima este „ın˘ ˆ sasi ¸ esenta ¸ eului“. Uneori, cuvan˘ tul „inima“ are un sens mai res-

ˆ trans. De exemplu, Isus a spus: ˘ „Sa-l iubesti pe Iehova, Dumne¸ ˘ ˘ zeul tau, cu toata inima ta, cu tot ˘ ˘ sufletul tau si ¸ ˆ cu toata mintea ta“ (Mat. 22:37). In acest context, „ini˘ ma“ se refera la emotiile, dorinte¸ ¸ le si ¸ sentimentele unui om. Menˆ tion and separat inima, sufletul si ¸ ¸ ˘ mintea, Isus a subliniat ca iubirea ˘ pentru Dumnezeu trebuie sa se reˆ ˆ flecte ın sentimentele noastre, ın ˆ ˘ felul ın care ne traim viata, pre¸ ˆ ˆ cum si ¸ ın modul ın care ne folosim ratiunea (Ioan 17:3; Ef. 6:6). ¸ ˆ ˘ ˆ Insa, cand apare singur, termenul ˘ ˘ ˘ „inima“ se refera la persoana laun˘ ˘ ˆ trica luata ın ansamblu. w12 15/4 3:2, 4

Miercuri, 21 mai ˘ ˘ Calita ¸tile sale nevazute . . . ˘ se vad clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin ˘ lucrurile facute. (Rom. 1:20) ˘ „Cartea“ creatiei ne dezvaluie ¸ ˘ multe despre calitatile lui Iehova, ¸ dar nu ne spune nimic despre viitor. Pentru a afla ce perspecti˘ ve are omenirea, trebuie sa ne ˆ ˘ ˆ ındreptam atentia spre Cuvantul ¸ ˘ lui Dumnezeu, Biblia. Aici gasim ˆ multe profetii ¸ care s-au ımplinit ˆ exact la momentul stabilit. Intruˆ cat cunoaste viitorul, Iehova ne ¸ ˘ poate dezvalui evenimente care ˆ ˘ n-au avut ınca loc. Profetiile Bi¸ ˆ ˆ bliei se ımplinesc ıntotdeauna la timp deoarece Dumnezeu poate ˆ dirija evenimentele ın functie de ¸ ˘ scopul si ¸ de calendarul sau. Ieho˘ ˆ va doreste ca slujitorii lui sa ınte¸ ¸ ˘ leaga profetiile Bibliei. Desi ¸ ¸ noi percepem timpul diferit de El, puˆ tem ıntelege usor termenii pe care ¸ ¸ ˆ ˆ ıi foloseste ın profetii ¸ ¸ (Ps. 90:4). w12 15/5 3:5, 6

Joi, 22 mai ˘ Tu continui sa cau ¸ti lucruri mari pentru tine. ˘ Nu mai cauta! (Ier. 45:5) Nu stim cu exactitate ce „lucruri ¸ ˘ ˘ mari“ cauta Baruc. Stim doar ca ¸ ele n-aveau niciun viitor deoarece ˘ Ierusalimul urma sa fie cucerit de ˆ ˆ ˆ ˘ babilonieni ın 607 ı.e.n. Ce ınva˘ ˘ t¸ am de aici? Evident, trebuie sa ne facem planuri pentru a ne asigura cele necesare vietii ¸ (Prov. 6:6–11). ˆ ˘ ˆ ˘ Insa ar fi oare ıntelept sa investim ¸ mult timp si ¸ energie pentru a obtine lucruri efemere? Organizatia ¸ ¸ ˆ lui Iehova are ın continuare multe proiecte teocratice, precum con˘ struirea de sali ale Regatului sau ˘ ˘ cladiri de filiala. Aceste initiative ¸ ˆ ˆ nu sunt inutile ıntrucat au drept scop promovarea intereselor Reˆ ˆ gatului. Prin urmare, cand ısi ¸ fac planuri, slujitorii lui Iehova trebu˘ ˘ ˆ ie sa-si ¸ stabileasca ın mod corect ˘ prioritatile. Dar ce poti ¸ ¸ spune deˆ ˆ spre tine? ‘Cauti ¸ mai ıntai Regatul si ¸ dreptatea lui Iehova?’ (Mat. 6:33) w12 15/6 3:8, 9

Vineri, 23 mai ˆ ˘ ˘ ˘ Cand raufacatorii s-au apropiat de mine . . . , ˘ s-au poticnit si ¸ au cazut. (Ps. 27:2) Ai simtit ajutorul lui Iehova ¸ ˆ ˆ cand te-ai aflat ın situatii ¸ dificile? ˆ ˆ De exemplu, ti ¸ s-a ıntamplat vreo˘ ˘ data sa-l implori cu privire la o ˘ ˘ ˘ ˘ problema grava si ¸ sa simti ¸ ca ti-a ¸ ˆ dat ıntelepciune sau putere pen¸ ˘ ˆ ˆ tru a-i face fat¸ a? Iti ¸ vin ın minte ˆ ˆ ˘ situatii ¸ ın care Iehova a ınlaturat ˘ obstacolele din calea ta ca sa con˘ tinui sa-i slujesti ¸ cu bucurie? Sau ˆ ıti cum ti ¸ amintesti ¸ ¸ „s-a deschis ˘ ˘ o us¸ a larga care duce la activita-

ˆ te“? (1 Cor. 16:9) Ce simti ¸ cand te ˆ gandesti ¸ la astfel de episoade din ˆ ˘ viata ¸ ta? Probabil, ti ¸ se ıntareste ¸ ˘ convingerea ca Iehova te poate ˘ ˘ ajuta sa depase ¸ sti ¸ obstacole si ¸ mai ˘ mari sau sa i ¸ situatii ¸ si ¸ mai grele (Rom. 5:3–5). Dar cum am ˘ reactiona daca unul dintre statele ¸ ˆ ˘ puternice ale lumii ar ıncerca sa-i ˘ distruga pe Martorii lui Iehova? Multi ¸ lideri din timpurile moderne ˘ ˘ ˆ ˘ au vrut sa faca aceasta, ınsa n-au ˘ reusit. Daca ne vom aminti cum ¸ ˆ si-a ajutat Iehova poporul ın tre¸ ˆ cut, vom privi cu ıncredere viitorul (Dan. 3:28). w12 15/7 3:5, 6 ˆ ˘ ˘ Sambata, 24 mai

Limba este . . . un foc. (Iac. 3:6)

ˆ In sens figurat, Diavolul vrea ˘ ˘ ˆ sa aprinda un foc ın congregatie. ¸ ˘ Daca ar reusi, i-ar scoate pe mem¸ ˘ ˘ ˆ brii ei din acest adapost, facandu-i victimele sale. Cum am pu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tea, fara sa ne dam seama, sa-l ˘ ˘ ˘ ajutam sa-si ¸ atinga scopul? Disci˘ polul Iacov a asemanat limba cu ˘ un foc (Iac. 3:6–8). Daca nu reusim ¸ ˘ ˆ ˆ sa ne tinem ın frau limba, am pu¸ ˆ tea provoca „un incendiu“ ın con˘ ˘ ˘ gregatie. Sa ne imaginam urma¸ ˆ toarea situatie: La o ıntrunire se ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ anunt¸ a ca o sora a fost numita pi˘ ˘ ˘ ˆ oniera regulara. Dupa ıncheierea ˘ programului, doua vestitoare vorbesc despre acest anunt. ¸ Una din˘ tre ele se bucura pentru sora res˘ ˘ ˘ pectiva si ¸ spera ca va avea succes. ˘ ˆ ˘ Cealalta pune la ındoiala motivaˆ ˘ tia ¸ pionierei, insinuand ca aceasta ˆ ˘ ˘ ˘ nu vrea decat sa fie bine vazuta ˆ ˆ ın congregatie. E lesne de ınteles ¸ ¸ ˆ cine ar putea aprinde un foc ın congregatie ¸ prin vorbirea ei. w12 15/8 3:3, 4

˘ Duminica, 25 mai ˆ Strange poporul. (Deut. 31:12) Congresele de district si ¸ interna˘ tionale sunt o caracteristica a isto¸ riei moderne a Martorilor lui Ieˆ ˘ hova. Si ¸ cu mii de ani ın urma po˘ porul lui Dumnezeu tinea adunari ¸ ˆ sfinte. Prima mare ıntrunire con˘ ˆ semnata ın Biblie, la care poporul lui Dumnezeu a primit instruire ˘ spirituala, a fost cea de la poalele ˆ muntelui Sinai. La acea ıntrunire, ˆ pe care cei prezenti ¸ acolo ın mod ˘ sigur n-au uitat-o niciodata, Ieho˘ va a facut o demonstratie ¸ de putere si Legea (Ex. ¸ le-a dat israelitilor ¸ 19:2–9, 16–19; 20:18; Deut. 4:9, 10). Evenimentul a marcat un punct de ˘ ˆ cotitura ın relatiile lui Dumnezeu ¸ ˘ cu Israelul. La scurt timp dupa aceea, Iehova a stabilit o modali˘ tate prin care sa fie convocat po˘ porul. El i-a poruncit lui Moise sa ˘ ˘ faca doua trompete de argint, cu ˘ ˆ care sa cheme „ıntreaga adunaˆ ˆ re . . . la intrarea cortului ıntalniˆ rii“ (Num. 10:1–4). Cat de entu˘ ziasmat trebuie sa fi fost poporul ˆ ˆ cand era chemat la aceste ıntruniri! w12 15/9 5:1–3

Luni, 26 mai ˆ ˆ ˘ Imi ridic mana catre Iehova. (Gen. 14:22) ˆ Creaturile perfecte care ıl iubesc ˆ ˘ pe Iehova si ¸ ıi urmeaza exemplul ˘ n-au niciun motiv sa jure; ele spun ˆ ˘ ˆ ıntotdeauna adevarul si ¸ au ıncreˆ ˘ ˆ ˘ dere deplina unele ın altele. Insa ˘ lucrurile s-au schimbat odata cu ˘ aparitia ¸ pacatului si ¸ a imperfectiu¸ ˆ ˘ nii umane. Minciuna si ¸ ınsel ¸ atoria ˆ ˘ au ajuns ın cele din urma practici ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ atat de raspandite, ıncat oamenii ˘ au considerat necesar sa jure pen-

˘ ˆ tru a confirma adevarul ın ches˘ tiuni importante. Cu timpul, juraˆ ˘ mantul a devenit o procedura juri˘ dica, de care s-a folosit si ¸ patriarˆ hul Avraam ın cel putin trei oca¸ zii (Gen. 21:22–24; 24:2–4, 9). De ˘ ˆ exemplu, dupa ce Avraam ia ınˆ frant pe regele Elamului si ¸ pe alia˘ tii ¸ lui, regele Sodomei a vrut sa-l ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rasplateasca pentru ca ıi salvase poporul de armatele invadatoare ˆ ˘ (Gen. 14:17–20). Insa Avraam a ju˘ rat: „Nu voi lua nici macar un fir de ˘ ˘ at¸ a si ¸ nici macar o curea de sanda ˘ ˘ din ce este al tau, ca sa nu zici: «Eu ˆ ˘ l-am ımbogatit ¸ pe Avram»“ (Gen. 14:21–23). w12 15/10 3:4, 5

Marti, ¸ 27 mai ˘ ˘ ˘ Dumnezeu a facut sa creasca. (1 Cor. 3:6) ˘ Desi ¸ Iehova este cel care face sa ˘ creasca semintele plantate si ¸ ¸ udate ˘ de noi, el ne acorda privilegiul de-a ˘ fi colaboratorii sai (1 Cor. 3:9). Nu ˘ ˘ este aceasta o dovada remarcabila ˘ de umilint¸ a din partea lui Dumne˘ ˘ zeu? Cu sigurant¸ a, exemplul sau ne ˆ ˘ ˘ ˘ ıncurajeaza sa ne purtam ca unii mici. Umilinta ¸ lui Iehova a avut un impact puternic asupra psalmistului David. El i-a spus lui Dumne˘ zeu: „Umilinta ¸ ta ma face mare“ (2 Sam. 22:36). David a recunoscut ˘ ca privilegiile mari de care se bucuˆ ra ın Israel se datorau umilintei ¸ ˘ lui Iehova, adica dispozitiei lui de ¸ ˆ a se coborı la nivelul slujitorului ˘ sau pentru a-i acorda atentie (Ps. ¸ ˆ 113:5–7). La fel stau lucrurile si ¸ ın ˘ cazul nostru. Ce calitati, ¸ talente ˘ sau privilegii avem ‘pe care sa nu le fi primit’ de la Iehova? (1 Cor. 4:7) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic este ˆ ˘ „mare“ ın sensul ca devine un slujitor mai valoros al lui Dumnezeu (Luca 9:48). w12 15/11 3:6, 7

Miercuri, 28 mai ˘ ˘ Sa va ab ¸tine ¸ti de la dorin ¸tele carnale. (1 Pet. 2:11) ˘ Unele dorinte daca ¸ nu sunt gresite ¸ ˘ ˆ sunt satisfacute ın limitele stabilite de Creator. De exemplu, orice om ˘ ˆ doreste sa savureze o mancare gus¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ toasa ori o bautura aleasa, sa parti˘ ˘ cipe la activitati ¸ recreative sau sa se bucure de compania prietenilor. Chiar si ¸ dorinta ¸ de a avea relatii ¸ sexuale cu partenerul conjugal este ˘ normala (1 Cor. 7:3–5). Cu toate ˆ acestea, cand a vorbit despre „dorintele carnale“, Petru s-a referit la ¸ ˘ ˆ acele dorinte ¸ care „lupta ımpotriva sufletului“. Unele traduceri ale ˘ Bibliei redau expresia folosita de Petru prin „poftele trupului“ (Noul Testament, Pascal) sau prin „poftele ˘ ˘ carnale“ (Traducere literala noua). ˆ ˘ Bineınteles, trebuie sa ne tinem sub ¸ ¸ ˘ control orice dorint¸ a care contravine scopului lui Dumnezeu si ¸ care ne-ar putea periclita prietenia cu el. ˘ Altminteri, am putea ajunge sa ne pierdem viata. ¸ w12 15/12 3:8, 9

Joi, 29 mai ˆ ˆ Cat de bun este un cuvant spus la momentul potrivit! (Prov. 15:23) ˘ ˆ ˆ ˘ Batranii din prezent ınteleg ca ¸ ˘ este important sa-si ¸ exprime apre˘ cierea fat¸ a de fratii ¸ si ¸ de surorile ˆ ˘ ˆ ˆ lor (Prov. 3:27). Cand un batran ıl ˘ ˘ lauda pe un frate de credint¸ a, este ˘ ca si ¸ cum i-ar spune: „Am vazut lu˘ crurile bune pe care le-ai facut si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ vreau sa stii ca te apreciez“. Fara ¸ ˆ ˘ ındoiala, membrii congregatiei au ¸ ˆ ˘ nevoie de ıncurajare din partea baˆ ˘ ˆ tranilor. O sora care are ın jur de 55 de ani a afirmat: „La serviciu, primesc foarte rar laude. Lucrez ˆ ıntr-un mediu competitiv si ¸ dur. ˆ ˘ ˆ ˘ De aceea, cand un batran ma lau˘ ˘ ˆ da pentru ceva ce am facut ın folo-

˘ ˆ ˘ sul congregatiei, ma simt ınviorata ¸ ˘ si ¸ gasesc forta ¸ de-a merge mai de˘ ˘ ˘ parte! Simt ca Tatal meu ceresc ma ˘ iubeste“. Un frate care a fost laudat ¸ pentru eforturile si ¸ sacrificiile sale ˘ a spus: „Cuvintele de lauda ale ace˘ ˆ ˆ lui batran au fost exact ıncurajarea de care spune fraˆ aveam nevoie“, ˘ ˘ ˆ tele. Intr-adevar, laudandu-i din ˘ ˘ inima pe frati ¸ si ¸ pe surori, un baˆ ˆ ˆ tran ıi poate ıncuraja si le poate ri¸ ˆ ˆ dica moralul. In felul acesta, el ıi ˘ ˘ ˘ ˘ ajuta sa-si ¸ pastreze bucuria si ¸ ‘sa ˘ ˆ ˘ nu oboseasca’ ın timp ce continua ˘ sa umble pe calea care duce la via˘ t¸ a (Is. 40:31). w13 15/1 5:9

Vineri, 30 mai Nimeni nu poate veni la mine ˘ ˘ daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44) ˆ Toti ¸ cei pe care Iehova ıi atrage la el devin membri ai unei congrega˘ tii ¸ mondiale alcatuite din prieteni ˘ adevarati, ¸ care iubesc ceea ce este ˆ drept. Dumnezeul nostru iubitor ıi ˘ ˘ ˘ ajuta sa obtin ¸ a favoarea sa. Totoda˘ ta, el alege dintre oameni persoane ˘ ˘ ˘ care sa faca parte din guvernul sau ceresc. Acesti slujitori devotati ¸ ¸ ai ˆ ˆ lui Iehova, care se vor afla ın cer, ıi ˘ ˘ vor ajuta pe oamenii ascultatori sa ˘ ˘ ˘ devina perfecti ¸ si ¸ sa primeasca via˘ ˘ t¸ a vesnic a. Evident, chiar si ¸ ¸ acum, ˆ ˘ ˘ cand asteapt a cu rabdare, Iehova ¸ ˆ face totul pentru a-si ¸ ımplini promisiunile, iar aceasta spre binele nos˘ ˘ ˘ tru. Nu este usor sa ne pastram ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ aceasta optica ın timp ce ımbatraˆ nim si ¸ suferim ın sistemul lui Satan. Ne-am putea simti ¸ descurajati ¸ sau ˘ ˆ am putea crede ca Dumnezeu ınˆ ˘ ˆ ˘ tarzie sa-si ¸ ımplineasca promisiu˘ ˘ ˘ nile (Evr. 10:36). Sa nu uitam ca el ˆ ˘ are motive ıntemeiate sa manifeste ˘ ˘ ˘ rabdare si timpul ra¸ ca foloseste ¸ ˘ mas spre binele slujitorilor sai loiali (2 Pet. 2:3; 3:9). w12 15/9 3:5, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 31 mai

˘ Ce este omul muritor ca sa- ¸ti amintesti ¸ de el? (Ps. 8:4) ˘ ˘ Este oare nerealist sa credem ca Dumnezeul Atotputernic se intere˘ ˆ seaza ındeaproape de noi, niste sim¸ ˘ ˆ pli oameni? Dupa ındelungi medi˘ tari, psalmistul David i-a spus lui Iehova cuvintele din textul de azi. ˘ ˘ ˆ Probabil ca David si-a pus aceasta ın¸ ˆ trebare gandindu-se la grija pe care ˘ i-o aratase Iehova. El, cel mai mic dintre fiii lui Iese, a fost considerat ˘ de Iehova „un om dup a inima lui“. ‘A

˘ Duminica, 1 iunie ˘ Prin credin ¸ta, prostituata Rahav n-a pierit. (Evr. 11:31) ˆ Cand Ierihonul a fost cucerit de is˘ ˆ raeliti, ¸ Rahav a fost salvata ımpreu˘ ˘ na cu cei din casa ei datorita credintei ¸ si ¸ curajului pe care le-a manifestat (Iac. 2:25). Evident, Rahav a re˘ nuntat la modul ei de viat¸ a imoral ¸ ˘ ˘ pentru a-i fi placuta lui Iehova. Si ¸ unii oameni din prezent care au deˆ ˘ venit ınchinatori ai lui Dumnezeu au ˘ ˘ ˘ dat dovada de credint¸ a, curaj si ¸ tarie ˘ morala pentru a-si ¸ schimba viata ¸ si ¸ ˘ ˘ pentru a-i fi placuti ¸ Lui. Dupa moartea lui Iosua, moabita Rut a luat poˆ ˘ ˘ zitie ¸ de partea ınchinarii adevarate. ˆ Cand soacra ei, Naomi, care era si ¸ ea ˘ ˘ ˆ ˘ vaduva, a ındemnat-o pe Rut sa se ˆ ˘ ıntoarca la poporul ei, aceasta i-a ˘ ˘ ˘ ˘ raspuns: „Nu insista sa te parasesc, ˘ ˘ ˆ ˘ sa ma ıntorc si ¸ sa nu mai merg cu ˘ tine . . . Poporul tau va fi poporul ˘ meu si ¸ Dumnezeul tau va fi Dumneˆ zeul meu“ (Rut 1:16). Si, ıntr-ade¸ ˘ ˆ ˘ var, Rut a devenit o ınchinatoare a ˘ lui Iehova. Dupa un timp, Boaz, o ru˘ ˆ ˘ ˘ da de-a lui Naomi, a luat-o ın casato˘ rie pe Rut, care i-a nascut un fiu. ˘ Astfel, ea a devenit o ascendenta a lui David si ¸ a lui Isus. Da, Iehova ˆ ˆ ˘ ıi binecuvanteaza pe cei care ma˘ ˘ nifesta credint¸ a si ¸ curaj (Rut 2:12; 4:17–22; Mat. 1:1–6). w13 15/1 1:9, 10

˘ ˆ ˆ fost luat de la pasune, pe cand mana ¸ ˘ ˘ oile, ca sa fie conducatorul Israelu˘ lui.’ (1 Sam. 13:14; 2 Sam. 7:8) Sa ne ˘ ˘ imaginam ce trebuie sa fi simtit ¸ Daˆ ˆ ˘ vid cand a ınteles ca, desi ¸ ¸ fusese doar ˘ ˆ un pastor, ınsusi ¸ Creatorul universuˆ ˆ lui ıi acordase atentie, cercetandu-i ¸ ˆ gandurile cele mai profunde. Si ¸ noi ˆ suntem cuprinsi cand ¸ de veneratie ¸ ˆ ne gandim la interesul pe care ni-l ˘ ˘ ˆ arata Iehova. El aduna la ınchinarea ˘ curata „comorile pretioase ale tutu¸ ˆ ˘ ˘ ror natiunilor“ si ¸ ¸ ısi ¸ ajuta slujitorii sa ˘ ˆ ˘ ramana integri (Hag. 2:7). w12 15/4 5:3, 4

Luni, 2 iunie ˆ Solomon . . . nu l-a urmat ıntru ˘ ˘ totul pe Iehova, ca tatal sau, David. (1 Regi 11:6) ˆ Iehova l-a binecuvantat mult pe ˘ Solomon, fiul lui David. Totusi, ¸ dupa un timp, Solomon nu a mai respectat Legea lui Dumnezeu. Nu a ascultat ˘ ˘ porunca divina potrivit careia regele ˘ ˆ ˘ nu trebuia ‘sa-si a sotii¸ ınmulteasc ¸ ¸ le’ (Deut. 17:17). De fapt, el si-a luat ¸ ˘ ˆ multe sotii ¸ straine. „Cand Solomon a ˆ ˘ ˆ ˘ ımbatranit, sotiile i-au abatut inima ¸ ˘ ca sa urmeze alti ¸ dumnezei.“ (1 Regi ˆ ˘ 11:1–5) Un domeniu ın care trebuie sa ˘ respectam legile si ¸ principiile divine este alegerea partenerului conjugal. ˘ ˘ Cum vei reactiona daca o persoana ¸ ˘ ˘ ˆ care nu este Martora doreste sa ın¸ ˘ ˘ ceapa o relatie romantica cu tine? ¸ ˘ ˆ ˆ Vei demonstra ca ti-ai ınsusit gan¸ ¸ direa lui David sau a lui Solomon? ˆ ˘ Biblia le spune ınchinatorilor ade˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ varati ¸ sa se casatoreasca „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Astfel, cresti¸ ˘ ˘ ˘ nul care doreste sa se casatoreas¸ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa-si ¸ aleaga drept parte˘ ˘ ner de viat¸ a un frate sau o sora de ˘ ˘ ˆ credint¸ a. Iar, daca ıntelege spiritul ¸ ˘ acestei porunci, nici macar nu-i va permite unei persoane care nu este ˘ ˘ ˘ Martora sa-i faca avansuri. w12 15/11 1:15, 16

Marti, ¸ 3 iunie ˆ ˘ S-a iscat ıntre ei . . . o cearta ˘ aprinsa cu privire la care dintre ˘ ei parea a fi cel mai mare. (Luca 22:24) Discipolii lui Isus aveau o proble˘ ma. Ei s-au certat de mai multe ori ‘cu privire la cine era mai mare’ (Marcu 9:33–35; 10:43; Luca 9:46). ˆ ˆ Intrucat petrecuse mult timp cu ˘ ˘ ˘ Tatal sau, Isus stia cum considera ¸ ˆ Iehova mandria (2 Sam. 22:28; Ps. ˘ ˆ ˆ 138:6). Mai mult, el vazuse ıngamfarea lui Satan Diavolul, o creatu˘ ˘ ˆ ra egoista care ısi ¸ dorea o pozitie ¸ ˘ ˘ superioara. Isus trebuie sa fi fost ˆ ˆ ˘ foarte mahnit cand a observat ca ˆ discipolii pe care ıi instruise conti˘ ˆ nuau sa manifeste o atitudine man˘ ˘ dra si ¸ sa se lase condusi ¸ de ambitie. ¸ ˆ Chiar cei pe care ıi alesese apostoli ˘ ˘ aveau aceasta tendint¸ a! Ei au dat ˘ ˆ ˘ ˆ dovada de ambitie pana ın ultima ¸ ˘ ˘ ˆ zi petrecuta de Isus pe pamant. Totusi, ¸ Isus i-a mustrat de fiecare da˘ ˆ ta cu blandete. El nu si-a pierdut ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ niciodata speranta ¸ ca, ıntr-o zi, vor ˘ avea si ¸ ei o atitudine umila (Luca 22:25–27; Filip. 2:5–8). w12 15/4 1:12

Miercuri, 4 iunie Labele picioarelor erau parte ˘ de fier si ¸ parte de argila ˘ modelata. (Dan. 2:33) O profetie ¸ din cartea Daniel desˆ crie un chip urias¸ reprezentand un ˘ om. Acesta simbolizeaza anumite puteri mondiale care s-au succedat pe scena lumii. Ultima putere este ˘ reprezentata de labele si ¸ degetele ˘ ˘ picioarelor. Deducem ca nicio alta ˘ ˘ putere mondiala nu va mai ap area ˆ pe scena lumii. In timpul Primu˘ ˆ lui Razboi Mondial, ıntre Marea Britanie si ¸ Statele ˆ Unite s-a creat ˘ ˘ o relatie ¸ speciala. Intr-adevar, cea de-a cincea parte a chipului este

˘ puterea anglo-americana. Ameste˘ cul de fier si ¸ argila din labele si ¸ de˘ getele picioarelor sugereaza lipsa ˘ de tarie a puterii anglo-americaˆ ne. Din aceeasi ıntelegem ¸ profetie ¸ ¸ ˘ ca Regatul lui Dumnezeu, repre˘ zentat de o piatra mare, s-a des˘ prins din muntele suveranitatii ¸ lui ˆ ˆ ˘ Iehova ın 1914. Piatra se ındreapta cu repeziciune spre labele picioarelor, care vor fi zdrobite la Armaˆ ˘ ghedon ımpreuna cu restul chipului ˆ (Dan. 2:44, 45). Astfel, cand va izbucni Armaghedonul, puterea mon˘ ˘ diala dominanta va fi tot alianta ¸ an˘ glo-americana. Ce emotionant va fi ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa asistam la ımplinirea completa a acestei profetii! ¸ w12 15/9 1:13, 14

Joi, 5 iunie Tu, o, Iehova, esti ¸ bun ˘ si ¸ gata sa ier ¸ti. (Ps. 86:5) ˘ ˆ ˆ Este firesc sa fim ındurerati ¸ cand ˆ ˘ ˘ un membru al familiei ıl ˆparaseste ¸ ˘ ˘ pe Iehova si ¸ este exclus. Insa, daca ˘ ai alege sa te superi pe Iehova penˆ ˆ tru ceea ce i s-a ıntamplat copilului ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tau, nu ai face decat sa te ındepartezi de El. Fiul sau fiica ta trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa vada ca esti ¸ hotarat sa-l pui pe Iehova mai presus de orice, chiar ˘ mai presus de legaturile familiale. ˘ Prin urmare, nu te lasa coplesit ¸ de ˘ ˘ ˘ tristete, sa-ti ¸ ci straduieste-te ¸ ¸ pas˘ trezi spiritualitatea puternica. Nu ˘ te izola de fratii ¸ de credint¸ a (Prov. ˘ ˆ 18:1). Varsa-ti ¸ inima ınaintea lui ˘ Iehova (Ps. 62:7, 8). Nu cauta scuze ˘ ˘ pentru a pastra legatura, de exemplu, prin e-mail, cu un membru al familiei care a fost exclus (1 Cor. ˘ ˆ ˆ 5:11). Implica-te cat mai mult ın ac˘ tivitati ¸ spirituale (1 Cor. 15:58). To˘ ˘ ˆ tusi, ¸ nu este gresit ¸ sa speri ca, ınˆ tr-o zi, cel drag tie ¸ ısi ¸ va reveni pe plan spiritual. w13 15/1 2:16, 19, 20

Vineri, 6 iunie El este . . . umil. (Zah. 9:9) ˘ Dovada suprema a umilintei ¸ si ¸ a ˘ ascultarii lui Isus Cristos a fost ˆ ˘ moartea sa pe un stalp de tortura. ˘ ˆ Prin aceasta, el a aratat ın mod ˘ ˆ ˘ ˆ perfect ca oamenii ıi pot ramane ˆ loiali lui Iehova chiar si ¸ ın cele ˆ ˘ mai cumplite ıncercari. De ase˘ menea, Isus a demonstrat ca Saˆ tan n-a avut dreptate cand a afir˘ ˆ mat ca oamenii ıi slujesc lui Iehova din motive egoiste (Iov 1:9–11; ˘ ˆ ˆ 2:4). Ramanand integru, el a sus˘ tinut legitimitatea suveranitatii ¸ ¸ universale a lui Iehova si ¸ caracte˘ rul drept ˆ al guvernarii Sale (Prov. 27:11). In plus, prin moartea sa pe ˆ ˘ ˘ un stalp de tortura, Isus a pla˘ ˘ tit pretul ¸ de rascumparare pentru ˘ ˘ ˘ omenirea pacatoasa (Mat. 20:28). Astfel, oamenii au primit perspec˘ tiva de-a trai vesnic, iar normele ¸ de dreptate ale lui Iehova au fost ˘ respectate (Rom. 5:18). Datorita mortii unsi ¸ lui Isus, crestinii ¸ ¸ cu spirit au posibilitatea de-a primi ˘ ˆ viat¸ a nemuritoare ın cer, iar „alte ˘ ˘ ˘ ˆ oi“, viat¸ a vesnic a pe pamant (Ioan ¸ 10:16; Rom. 8:16, 17). w12 15/11 2:9–11 ˆ ˘ ˘ Sambata, 7 iunie ˆ ˘ ˘ M-am ıntors sa vad toate asupririle care se fac ˘ ˘ sub soare si ¸ iata ca cei asupri ¸ti ˆ ˘ plangeau, dar nu era cine sa-i ˆ ˆ mangaie. (Ecl. 4:1) ˆ In prezent, lucrurile stau la fel ˘ sau chiar mai rau. Cine dintre noi ˆ nu a plans dintr-un motiv sau al˘ ˘ ˘ tul? E adevarat, uneori varsam lacrimi de bucurie, dar, de cele mai

multe ori, lacrimile noastre expri˘ ˆ ma durerea pe care o avem ın ini˘ ma. Din cauza tragediilor care se abat asupra lor,ˆ oamenii au nevoie ˆ de ıncurajare. In timpul Domniei de O Mie de Ani, Dumnezeu „va ˘ sterge orice lacrima din ochii lor ¸ si moartea nu va mai fi. Nici jale, ¸ ˘ nici strigat, nici durere nu vor mai fi“ (Rev. 21:4). Ce minunat va fi ˆ ˘ cand jalea, strigatul si ¸ durerea vor ˘ disparea! Dar si ¸ mai impresionant ˘ va fi ca Dumnezeu va distruge ultimul dusman al omului: moartea. ¸ w12 15/9 2:10, 12 ˘ Duminica, 8 iunie

Persecutam congrega ¸tia lui Dumnezeu si ¸ o pustiam ˘ ˘ peste masura. (Gal. 1:13) ˆ Pavel nu era mandru de trecutul ˘ ˘ sau, dar nici nu s-a purtat de parca ˆ ˆ nu s-ar fi ıntamplat nimic (1 Cor. 15:9; Filip. 3:6; 1 Tim. 1:13). El era ˘ ˘ constient ca facuse greseli grave ¸ ¸ (Fap. 26:9–11). Din exemplul lui ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Pavel ınvat¸ am ca, daca ne mar˘ ˘ turisim pacatele si ¸ ne schimbam ˘ conduita, Iehova este dispus sa ˘ ne ierte chiar si ¸ pacatele grave ˆ ˘ ˘ ın baza jertfei de rascumparare. ˆ ˆ Cat de ıncurajator este acest lucru mai ales pentru cei care accep˘ ˘ ta greu ideea ca jertfa lui Cris˘ tos poate acoperi si ¸ pacatele lor! (1 Tim. 1:15, 16) Desi ¸ Pavel a fost ˆ un persecutor ınversunat al lui ¸ Cristos, el a scris: „Fiul lui Dumnezeu . . . m-a iubit si ¸ s-a dat pe sine pentru mine“ (Gal. 2:20; Fap. ˆ ˘ ˘ 9:5). Da, Pavel a ınvatat ¸ sa dea toˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tul ın serviciul sacru fara sa-si ¸ ım˘ povareze sufletul si ¸ cu alte regreˆ ˘ te. Ai ınvatat si ¸ ¸ tu acest lucru? w13 15/1 4:6, 8

Luni, 9 iunie Slujeste-i [lui Iehova] cu o ini¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ma ıntreaga . . . ; caci Iehova ˘ cerceteaza toate inimile. (1 Cron. 28:9) ˘ Iehova este Cel care cerceteaza ˘ toate inimile, inclusiv inima noastra ˘ (Prov. 17:3; 21:2). Iar ceea ce gases¸ ˆ ˘ ˆ te ın ea se rasfrange asupra relati¸ ei noastre cu el si ¸ asupra viitorului nostru. Prin urmare, avem motive ˆ ˘ ˘ ıntemeiate sa urmam sfatul inspirat ˘ ˘ al lui David si ¸ sa facem tot ce ne sta ˆ ˘ ın putint¸ a pentru a-i sluji lui Iehova ˘ ˆ ˘ cu o inima ıntreaga. Prin zelul nosˆ ˘ tru ın serviciul crestin, dovedim ca ¸ ˘ vrem sa-i slujim lui Dumnezeu cu ˘ ˆ ˘ o inima ıntreaga. Pentru a verifica ˘ ˘ ˆ ˘ daca hotararea noastra de a-i sluji ˘ ˘ lui Iehova din toata inima nu a sla˘ ˘ bit, trebuie sa ne examinam cu regularitate inima. Cum putem face lucrul acesta? Evident, nimeni nu ˆ ˘ poate vedea ınauntrul nostru, asa ¸ cum nimeni nu poate vedea interiorul, sau inima, unui pom. Cu toate ˆ acestea, Isus a spus ın Predica de pe ˘ ˘ munte ca, la fel cum fructele arata ˘ ˘ ˘ daca interiorul pomului este sana˘ ˘ tos, activitatile noastre dezvaluie ce ¸ ˘ ˆ ˘ avem cu adevarat ın inima (Mat. 7:17–20). w12 15/4 3:5–7

Marti, ¸ 10 iunie Din na ¸tiunea lui se vor ridica patru regate, dar nu cu puterea lui. (Dan. 8:22)

ˆ Intr-o viziune, Grecia este re˘ prezentata de un leopard cu patru ˘ ˘ aripi, ceea ce sugereaza ca impe˘ ˘ ˘ riul avea saˆ se extinda fulgerator ˘ (Dan. 7:6). In alta viziune, Daniel ˘ a vazut un tap cu un corn mare ¸ care ucide cu repeziciune un ber˘ bec cu doua coarne. Iehova i-a spus ˘ lui Daniel ca berbecul simbolizea˘ za Medo-Persia, iar tapul, Grecia. ¸

ˆ ˘ Cornul tapului ıl reprezinta pe unul ¸ dintre regii Greciei. Daniel mentio¸ ˘ ˘ ˘ ˘ neaza ca acest corn avea sa se rupa ˘ ˆ ˘ si ¸ ca ın locul lui urmau sa creas˘ ca patru coarne mai mici. Chiar ˘ ˘ daca profetia ¸ a fost consemnata cu ˆ sute de ani ınainte de ascensiunea ˆ ˆ Greciei, ea s-a ımplinit ın detaliu. Alexandru cel Mare, cel mai ˘ de seama rege al Greciei, a pornit ˆ o campanie ımpotriva Imperiului ˆ ˘ Medo-Persan si ¸ l-a cucerit. Insa, ˘ nu dupa mult timp, acest corn s-a ˆ rupt. La numai 32 de ani, ın culmea gloriei, Alexandru cel Mare a murit ˆ ˘ ˆ subit. Imperiul a fost ımpartit ¸ ın˘ tre cei patru generali ai sai (Dan. 8:20–22). w12 15/6 1:15

Miercuri, 11 iunie ˘ Nu mai sunt doi, ci o singura carne. Deci ce a pus Dumnezeu ˆ ˘ ın acelasi ¸ jug omul sa nu ˘ desparta. (Mat. 19:6) ˘ Indiferent ca suntem celibatari ˘ ˘ ˘ ˘ sau casatoriti, ¸ toti ¸ trebuie sa luam aminte la cuvintele lui Isus. A do˘ ri partenerul altuia este un p acat ˘ ˘ (Deut. 5:21). Daca o sora sau un fraˆ ˘ te ıncepe sa dezvolte o astfel de do˘ ˘ ˘ rint¸ a lacoma si ¸ necurata, trebuie ˘ sa actioneze prompt. Trebuie s-o ¸ ˘ ˘ ˘ smulga din inima, chiar daca va suferi (Mat. 5:27–30). Este extrem de ˘ important sa-si ¸ corecteze modul de ˆ ˘ gandire si ¸ sa suprime din inima sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tradatoare aceasta dorint¸ a gresit ¸ a (Ier. 17:9). Multi ¸ oameni nu stiu ¸ aproape nimic despre Iehova si ¸ de˘ ˘ spre darul extraordinar al casato˘ riei. Totusi, ¸ ei manifesta un oareca˘ ˘ re respect fat¸ a de legatura conjugaˆ ˘ la. Ce putem spune despre noi? In calitate de slujitori ai „fericitului ˘ Dumnezeu“, ne bucuram de tot ce ˘ ne ofera el si ¸ dovedim apreciere ˘ ˘ ˘ fat¸ a de darul divin al casatoriei (1 Tim. 1:11). w12 15/5 1:17, 18

Joi, 12 iunie Ferici ¸ti sunt cei constien ¸ ¸ti ˘ de necesita ¸tile lor spirituale. (Mat. 5:3) ˘ ˘ ˆ Daca esti parinte, gandeste-te ¸ ¸ ˘ ce exemplu le dai copiilor tai. Ce ˘ ˘ ˆ observa ei ca are prioritate ın viata ¸ ta — cariera sau prietenia cu Ie˘ hova? Daca pentru tine cel mai ˘ ˘ mult conteaza pozitia ¸ sociala, faima sau averea, nu crezi c-o vor lua si ¸ ei pe acelasi ¸ drum? Ar putea ˘ oare ajunge sa nu te mai respecte? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Iata ce spune o tanara: „Tatal meu ˘ ˘ ˘ lucreaza mult, iar apoi cumpara tot felul de lucruri scumpe, de care ˆ nu avem ın realitate nevoie. Drept ˘ urmare, familia noastra este cu˘ ˘ noscuta pentru ca are multi ¸ bani, ˘ ˆ ˘ nu pentru ca-i ıncurajeaza pe altii ¸ ˘ ˆ ˘ sa se implice ın activitati ¸ spiritua˘ ˘ le. As¸ fi mult mai fericita daca ta˘ ˘ ta s-ar stradui ca familia noastra ˘ ˘ ˘ sa aib a o spiritualitate puternica, ˘ ˘ ˘ nu o gramada de bani“. Parinti, ¸ nu ˘ ˆ ˘ ˆ va ındepartati ¸ de Iehova punand serviciul laic pe primul loc. Prin ˘ exemplul vostru, aratati-le copii¸ ˘ lor ca, pentru voi, lucrurile spiriˆ tuale sunt mai de pret¸ decat cele materiale. w13 15/1 2:8, 9 Vineri, 13 iunie Nimeni nu poate veni la mine ˘ ˘ daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44) ˆ ˆ Cand ai venit ın congregatia ¸ ˘ crestin a nu ai completat un formu¸ ˆ lar de ınscriere cum fac cei care ˘ ˘ vor sa devina membri ai unui club. ˆ Esti ¸ ın poporul lui Iehova pentru ˘ ˘ ca el te-a atras. Dar de ce a facut ˘ ˆ Iehova acest lucru? A vazut el ın ˘ tine un om drept, cu teama de Dumnezeu? Nici pe departe, ai pu-

˘ tea spune. Atunci ce a vazut la ˘ ˘ tine? O inima receptiva la legea ˘ ˆ sa, gata sa accepte ındrumarea sa ˆ ˘ plina de iubire. In congregatie, Ie¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ hova ıti ¸ poarta de grija ınvat¸ anˆ ˘ du-te din Cuvantul sau. El te-a eliberat de minciunile si ¸ de superstitiile religiei false si ¸ ¸ te-a ajutat ˘ ˘ sa imiti lui Cristos (Ef. ¸ calitatile ¸ 4:22–24). Drept urmare, ai privilegiul de a face parte din unicul popor care poate fi numit un „popor liber“ (Iac. 2:12). Libertatea de caˆ re te bucuri ın poporul lui Iehova ˘ este doar o prefigurare a libertatii ¸ din viitor. w12 15/7 1:15, 16 ˆ ˘ ˘ Sambata, 14 iunie ˘ Le-am facut cunoscut numele ˘ tau. (Ioan 17:26) ˆ ˘ ˘ Inca din copilarie, Isus a fost un ˘ ˘ exemplu de umilint¸ a. Desi ¸ parintii ¸ ˘ sai, Iosif si Maria, erau imperfec ti, ¸ ¸ Isus „le era supus“ (Luca 2:51). Ca ˘ adult, Isus a manifestat umilint¸ a ˆ ˆ ˘ punand ınfaptuirea vointei ¸ lui Iehova mai presus de orice (Ioan ˆ ˘ ˘ 4:34). In timpul serviciului sau paˆ mantesc, el a folosit numele lui Dumnezeu si ¸ i-a ajutat pe cei sin˘ ˘ ceri sa cunoasca scopul lui Iehova cu privire la omenire, precum si ¸ ˘ calitatile sale. De asemenea, Isus ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ a trait ın armonie cu ceea ceˆ ıi ın˘ vata ¸ pe altii ¸ despre Iehova. In ru˘ ˘ gaciunea-model, de pilda, primul lucru pe care l-a mentionat a fost: ¸ ˘ ˆ ˘ „Tatal nostru care esti ¸ ın ceruri, sa ˘ fie sfintit ¸ numele tau“ (Mat. 6:9). ˆ ˘ Astfel, Isus si-a ınvatat continua¸ ¸ ˘ ˆ torii sa fie preocupati ¸ ın primul ˆ ˆ rand de sfintirea numelui divin. In ¸ plus, Isus i-a atribuit lui Iehova ˆ meritul pentru tot ce a realizat ın ˘ ˆ timp ce era pe pamant (Ioan 5:19). w12 15/11 2:7, 8

˘ Duminica, 15 iunie [Isus] s-a asezat la dreapta lui ¸ ˆ Dumnezeu, astept and de atunci ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ pana cand dusmanii sai vor fi ¸ ˘ pusi ¸ ca scaunel pentru picioarele sale. (Evr. 10:12, 13) ˘ ˆ Dupa ınviere, Isus a primit auˆ ˘ ˆ toritate ın cer si ¸ pe pamant (Mat. ˆ 28:18). El ısi autorita¸ foloseste ¸ ˆ tea pentru a ımplini scopul divin ˆ ın functie de orarul lui Dumnezeu. ¸ ˘ ˘ Isus a asteptat rabdator la dreapta ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ lui Iehova pana ın 1914, cand ‘dus¸ ˘ ˘ manii sai au fost pusi ¸ ca scaunel pentru picioarele sale’ (Ps. 110:1, 2). ˆ ˆ In curand, el va trece la actiune si ¸ ¸ ˆ ˘ va distruge sistemul lui Satan. Pana ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ atunci ınsa, ıi ajuta pe oameni sa ob˘ tin ¸ a aprobarea lui Dumnezeu si-i ¸ conduce ‘la apele vietii’ (Rev. 7:17). ¸ ˆ Intelegi din exemplul lui Isus cum ¸ ˘ ar trebui sa consideri orarul lui Ie˘ ˘ ˆ ˘ hova? Desi ¸ Fiul a fost, fara ındoiala, ˘ ˘ dornic sa faca tot ce i-a cerut Ta˘ tal, el a asteptat timpul stabilit de ¸ Dumnezeu. Cu totii ¸ avem nevoie de ˘ ˆ ˘ ˆ rabdare ın timp ce astept am sfar¸ situl sistemului. Aceasta presupu¸ ˘ ˘ ne sa nu action am independent de ¸ ˆ ˘ ˘ ındrumarea divina si ¸ sa perseve˘ ˆ ˘ ram, ın pofida descurajarii. w12 15/9 3:9, 10

Luni, 16 iunie ˘ ˘ ˘ Fara plata a ¸ti primit, ˘ ˘ ˘ ˘ fara plata sa da ¸ti. (Mat. 10:8) Publicatiile noastre au dus la ¸ ˘ ‘cresterea adev aratei cunostin te’ ¸ ¸ ¸ ˆ (Dan. 12:4). In prezent, Turnul de ˘ ˆ veghe se publica ın 195 de limbi si ¸ este revista cu cel mai mare tiraj din lume: 42182 000 de exemplare ˘ ˘ pe numar. Pe locul al doilea se afla ˘ ˘ ˆ ˘ revista Trezi ¸ti-va!, tiparita ın 84 de limbi, cu unˆ tiraj de 41 042 000 de exemplare. In plus, aproximativ ˘ 100 de milioane de carti ¸ si ¸ de Biblii

˘ ˆ sunt tiparite ın fiecare an. Acti˘ ˘ vitatea impresionanta de tiparire ˘ este finantat Cei din ¸ a prin donatii. ¸ ˘ industria tipografica sunt uluiti ¸ de ˘ ˆ aceasta realizare deoarece stiu cat ¸ ˘ de mult costa presele si ¸ materiaˆ lele tipografice, precum hartia si ¸ cerneala. Unul dintre fratii ¸ care se ˘ ocupa de aprovizionarea tipografiilor noastre a spus: „Oamenii de ˘ afaceri care viziteaza tipografiile ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ raman uimiti c and afl a ca o pro¸ ˆ ˘ ductie atat de mare, bazata pe o ¸ ˆ ˘ tehnologie atat de avansata, este ˘ finantat ¸ a doar prin donatii. ¸ Ei sunt ˘ ˘ ˘ ˆ surprinsi, ¸ totodata, sa vada cat de tineri si ¸ de fericiti ¸ sunt cei care muncesc aici“. w12 15/8 1:14, 15

Marti, ¸ 17 iunie Te cunosc pe nume. (Ex. 33:17) ˘ Multi ¸ frati ¸ si ¸ surori spun ca se ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ bucura cand batranii se intereseaza ˘ ˆ de ei. O modalitate prin care batra˘ nii pot face acest lucru este sa ur˘ meze exemplul lasat de David, Elihu si ¸ Isus (2 Sam. 9:6; Iov 33:1; Luca 19:5). Fiecare dintre acesti ¸ slujitori ˘ ˘ ai lui Iehova au aratat interes fat¸ a ˆ de colaboratorii lor adresandu-li-se ˆ pe nume. Pavel stia si ¸ ¸ el cat era de ˘ ˘ important sa-si ¸ aminteasca nume˘ ˘ ˆ ˆ le fratilor si ¸ ¸ sa le foloseasca. In ıncheierea uneia dintre scrisorile sale, ˘ el le-a transmis salutari la peste 25 ˆ de frati andu-i pe ¸ si ¸ surori, mention ¸ ˘ ˆ nume (Rom. 16:3–15). Unor batrani ˘ ˘ le este foarte greu sa retin ¸ a numele ˆ ˘ ˘ altora. Dar, cand se straduiesc sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ faca ımbunatatiri ın acest sens, este ¸ ca si si ¸ cum le-ar spune fratilor ¸ ¸ su˘ rorilor de credint¸ a: „Sunteti ¸ importanti ¸ pentru mine“. Membrii con˘ ˘ ˘ ˆ gregatiei se bucura daca batranii li ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ se adreseaza pe nume cand ıi invita ˘ ˘ ˘ sa raspunda la studiul Turnului de ˆ veghe sau la alte ıntruniri. (Compa˘ ra cu Ioan 10:3.) w13 15/1 5:6, 7

Miercuri, 18 iunie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic . . . acela este mare. (Luca 9:48) ˘ ˘ O persoana umila este recunos˘ ˘ catoare pentru masurile luate de ˆ Iehova ın folosul nostru, inclusiv ˘ pentru hrana spirituala. Ea studi˘ ˆ ˘ aza cu sarguint¸ a Biblia si cu ¸ citeste ¸ viu interes revistele Turnul de ve˘ ˘ ghe si ¸ Trezi ¸ti-va!. Daca manifes˘ ˘ tam umilint¸ a citind si ¸ studiind cu apreciere publicatiile bazate pe Bi¸ blie, vom face progrese spirituale, iar Iehova ne va folosi si ¸ mai mult ˆ ˘ ın serviciul sau (Evr. 5:13, 14). Cel ˘ ce se poarta ca unul mic devine ˘ ˆ „mare“, adica valoros ın ochii lui Ieˆ ˆ hova, si ¸ ıntr-un alt mod. In fiecare ˘ ˘ congregatie exista barbati ¸ ¸ califiˆ cati, ¸ numiti ¸ de spiritul sfant pen˘ ˆ tru a sluji ca batrani. Ei organi˘ ˘ zeaza activitati ¸ spirituale, precum ˆ ıntrunirile congregatiei, serviciul ¸ ˘ ˆ de teren si ¸ pastorirea. Cand ma˘ ˘ ˆ ˘ nifestam umilint¸ a sustin ¸ and ma˘ ˆ surile luate de batrani, contribuim la bucuria, pacea si ¸ unitatea congregatiei (Evr. 13:7, 17). w12 15/11 ¸ 3:9, 10

Joi, 19 iunie Nu sunt singur, pentru ˘ ˘ ca Tatal este cu mine. (Ioan 16:32) ˘ ˆ Isus a spus ca, ın timpul prezen˘ tei ¸ sale, lumea avea sa se confrunte ˘ ˘ cu probleme, dupa care a adaugat: ˘ ˆ „Nu va ıngroziti“ ¸ (Luca 21:9). Avem ˘ ˆ toate motivele sa privim cu ıncredere viitorul deoarece suntem sustinu ti ¸ ¸ de Isus, Regele nostru, si ¸ de ˘ Iehova, Creatorul universului. Sa ˘ observam cum si-au exprimat unii ¸ ˆ slujitori ai lui Dumnezeu ıncrede˘ ˆ rea deplina ın el. David a afirmat:

„Iehova este puterea si ¸ scutul meu. ˆ ˆ In el mi s-a ıncrezut inima si ¸ am fost ajutat, de aceea inima mea ˘ exulta“ (Ps. 28:7). Pavel a spus: „Din toate aceste lucruri iesim pe ¸ deplin victoriosi ¸ prin cel ce ne-a iubit“ (Rom. 8:37). Asadar, toti ¸ ¸ acesti ¸ slujitori ai lui Iehova au demonˆ ˆ strat o ıncredere de neclintit ın el. ˘ Daca le vom urma exemplul, vom ˆ avea curajul de-a ınfrunta toate ˘ greutatile (Ps. 46:1–3). w12 15/10 ¸ 1:14, 15

Vineri, 20 iunie ˘ ˆ Nu va mai strange ¸ti ˘ ˆ comori pe pamant. (Mat. 6:19) ˘ Unii conducatori religiosi ¸ sustin ¸ ˘ ˘ ca este gresit ¸ sa te lupti ¸ pentru a ˘ avea succes si ¸ ca orice efort de a-l ˆ ˘ ˘ obtine trebuie ınabusit. Totusi, ¸ ¸ ¸ sa ˘ ˘ remarcam ca Isus nu a condamnat ˘ astfel de eforturi. Dimpotriva, el ˆ ˘ si-a ındemnat discipolii sa le ca¸ ˆ ˘ ˘ nalizeze ın directia corecta, adica ¸ ˘ ˆ ˘ sa-si ¸ stranga comori nepieritoare ˆ ın cer (Mat. 6:20). Ceea ce ne do˘ rim cel mai mult este sa avem succes din punctul de vedere al lui Iehova. Cuvintele lui Isus ne rea˘ mintesc ca avem libertatea de a ne stabili obiectivele. De fapt, obiec˘ ˘ tivele pe care le urmarim dezvaˆ ˘ luie ce avem ın inima, ce pretuim ¸ ˘ ˘ cu adevarat. Daca ne dorim din ˘ ˘ ˘ toata inima sa-i placem lui Ieho˘ ˆ va, suntem siguri ca el se va ın˘ griji sa avem strictul necesar. Re˘ ferindu-se la necesitatile noastre ¸ ˘ materiale, Isus ne-a dat urmatoa˘ ˘ rea asigurare: „Continuati ¸ sa cauˆ ˆ tati ¸ mai ıntai regatul si ¸ drepta˘ tea Sa si ¸ toate aceste lucruri va ˘ vor fi adaugate“ (Mat. 6:31–33). w12 15/12 1:13, 15, 16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 21 iunie Nimeni nu poate veni ˘ la mine daca nu-l atrage ˘ Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44) ˆ Cum ıi atrage Iehova la Fiul pe ˘ ˘ cei asemanatori oilor? Prin lucrarea de predicare a vestii bune ¸ ˆ si spiritului sfant. ¸ prin actiunea ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca te-ai dedicat, ınseamna ca si ¸ ˆ tu ai fost atras de Dumnezeu la ın˘ ˘ chinarea curata. La fel cum Tatal ˘ nostru ceresc a vazut ceva de pret¸ ˆ ˘ ın inima Lidiei, el a vazut ceva ˆ ˆ ˘ bun si ¸ la tine. Cand ai ınceput sa acorzi atentie vestii bune, Iehova ¸ ¸ ˆ te-a ajutat s-o ıntelegi oferindu-ti ¸ ¸ ˆ spirit sfant (Fap. 16:13–15; 1 Cor. ˆ ˘ 2:11, 12). Apoi, cand te-ai straduit ˘ ˆ ˘ ˆ sa ınfaptuiesti ¸ vointa ¸ lui aplicand ˆ ˘ ˆ cele ınvatate, el ti-a binecuvantat ¸ ¸ ˆ eforturile. Iar cand te-ai dedicat lui, inima i s-a umplut de bucurie. ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, din momentul ın care ˘ ai facut primul pas pe drumul vie˘ tii, alaturi de tine cli¸ Iehova a fost ˘ ˘ ˆ ˆ pa de clipa. Intrucat ne-a ajutat ˘ ˆ ˘ ˘ sa devenim ınchinatorii sai, Iehova ˘ ˆ ˘ nu ne lasa singuri ın lupta noastra ˘ ˆ ˘ de a-i ramane fideli. El stie ca nu ¸ ˘ ˘ am venit la adevar datorita merite˘ ˘ lor proprii si ¸ ca nu vom putea raˆ ˘ mane slujitorii sai prin forte ¸ proprii (1 Pet. 1:4, 5). w12 15/4 5:5–7

˘ Duminica, 22 iunie ˆ ˆ Cand se vor ımplini cei saptezeci de ani, . . . voi trage la ¸ ˘ raspundere pentru nelegiuirea lor pe regele Babilonului si ¸ na ¸tiunea aceea. (Ier. 25:12) Iehova i-a vorbit lui Ieremia deˆ spre poporul lui Iuda „ın al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda“ (Ier. 25:1). Iehova a profetit ¸ distrugerea Ierusalimului

ˆ si ¸ deportarea iudeilor ın Babilon. ˘ ˘ Acolo, ei urmau „sa-i slujeasca regelui Babilonului saptezeci de ani“. ¸ ˆ ˆ In 607 ı.e.n., armatele babiloniene au distrus Ierusalimul si ¸ i-au dus ˆ pe evrei ın Babilon, asa ¸ cum fuse˘ ˆ ˆ se prezis. Dar ce urma sa se ıntamˆ ˘ ple la sfarsitul celor 70 de ani? „Iata ¸ ˆ ˆ ce a spus Iehova: «Cand se vor ımˆ plini cei saptezeci de ani ın Babi¸ ˆ lon, ımi voi aduce aminte de voi si ¸ ˆ ˆ voi ımplini cuvantul meu bun penˆ ˘ ˆ ˆ tru voi, aducandu-va ınapoi ın locul acesta».“ (Ier. 25:11; 29:10) Proˆ fetia s-a ımplinit la momentul fi¸ ˆ ˆ xat: ın 537 ı.e.n. w12 15/5 3:7

Luni, 23 iunie ˘ ˆ Faceam ın iudaism progrese ˆ mai mari decat mul ¸ti dintre ˆ ˘ cei de o varsta cu mine. (Gal. 1:14)

ˆ ˘ ˘ Inainte sa devina crestin, Pavel ¸ ˘ avea un viitor promit¸ ator. Fusese ˆ ˘ instruit ın Legea mozaica de unul ˆ ˘ ˘ dintre cei mai respectati ¸ ınvat¸ atori ai vremii. Primise autoritate chiar de la marele preot (Fap. 9:1, 2; ˆ 22:3; 26:10). Dar, cand Pavel si-a ¸ ˘ dat seama ca Iehova nu mai bineˆ cuvanta natiunea Israel, viata ¸ ¸ lui ˆ s-a schimbat radical. Pavel a ınte¸ ˘ ˘ ˆ les ca o cariera ın sistemul iudaic ˆ n-ar fi avut nicio valoare ın ochii lui Iehova, n-ar fi avut niciun viitor (Mat. 24:2). Acest fost fariseu chiar ˘ a afirmat ca lucrurile pe care le ˆ considera ınainte importante erau ˆ „niste gunoaie“ ın comparatie cu ¸ ¸ ˆ ˆ modul ın care ıntelegea acum sco¸ purile divine si ¸ cu privilegiul de a lua parte la predicare. Pavel a re˘ ˆ nuntat la religia mozaica, dedican¸ ˘ ˆ du-si lu¸ restul vietii ¸ pamantesti ¸ ˘ crarii de predicare (Filip. 3:4–8, 15; Fap. 9:15). w12 15/6 3:10, 11

Marti, ¸ 24 iunie Un lucru am cerut ˘ de la Iehova . . . : sa locuiesc ˆ ˆ ın casa lui Iehova ın toate zilele vie ¸tii mele. (Ps. 27:4) ˘ ˘ ˘ Isus a explicat ca urma sa vina ˆ timpul cand oamenii nu mai trebu˘ ˘ iau sa mearga la templu pentru a i ˆ se ˆ ınchina lui Iehova (Ioan 4:21–23). In Evrei capitolele 8 la 10, Pavel vorbeste despre un mare templu spi¸ ˆ ˘ ˆ ritual care a venit ın existent¸ a ın ˆ 29 e.n., cand Isus s-a botezat, preˆ ˆ ˘ zentandu-se pentru a ınfaptui vointa ¸ lui Dumnezeu (Evr. 10:10). Acest ˘ templu spiritual reprezinta totalita˘ tea masurilor luate de Iehova penˆ tru ca noi, pe baza credintei ¸ ın jert˘ ˘ ˘ ˆ fa de rascumparare, sa-i aducem ınˆ chinare ın modul aprobat de el. Dar ˆ ˘ ˆ cum ne ınchinam lui Iehova ın maˆ rele templu spiritual? Rugandu-ne ˘ ˘ ˆ ‘cu inima sincera si ¸ cu toata ıncre˘ derea pe care o da credinta’, de¸ ˆ ˘ ˘ ˘ clarandu-ne public speranta ¸ fara sa ˘ ˆ ˆ ˆ sov ¸ aim, ıncurajandu-i pe frati ¸ la ınˆ ˆ ˆ truniri si ¸ tin ¸ and ınchinarea ın familie (Evr. 10:22–25). Iubirea pentru ˆ ˘ ˘ ˘ ınchinarea adevarata ne da forta ¸ de ˆ a persevera ın aceste timpuri grele. w12 15/7 3:7

Miercuri, 25 iunie Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? (Iov 1:9) ˆ ˘ ˘ ˘ Cand aflam ca un frate se stra˘ duieste sa se califice pentru un pri¸ ˘ vilegiu de serviciu, credem ca e sin˘ ˘ cer sau consideram ca are motive ˘ egoiste? Daca avem tendinta ¸ de a ˆ ˘ pune la ındoiala motivatiile altora, ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne amintim ca la fel a facut si ¸ Saˆ ˆ tan cand l-a acuzat ın mod nedrept pe Iov (Iov 1:10, 11). De asemenea, ˘ ˆ ˘ ar fi bine sa ne ıntrebam de ce avem ˘ ˘ o atitudine critica fat¸ a de fratele respectiv. Oare chiar este justifica-

˘ ta o astfel de atitudine? Sau a fost ˘ ˘ ˘ inima noastra otravita de spiritul lipsit de iubire, caracteristic zilelor ˘ din urma? (2 Tim. 3:1–4) Un alt motiv pentru care am putea deveni critici este dorinta ¸ de a ne scoate ˆ ˘ ˘ ın evident¸ a propriile realizari. Vorˆ ˘ bind negativ despre altii, ¸ ıncercam, ˘ ˆ de fapt, sa ne punem pe noi ınsi¸ ˆ ˘ ˘ ne ıntr-o lumina favorabila. Sau, ˘ ˘ ˘ ˘ poate, cautam sa ne scuzam pentru ˘ ˘ ca nu am facut ceva ce ar fi trebuit ˘ sa facem. Oricare ar fi motivele ˆ — mandria, invidia, lipsa respectu˘ lui de sine —, atitudinea noastra ˘ ˘ critica va face mult rau. w12 15/8 3:5, 6

Joi, 26 iunie ˘ Cararea celor drep ¸ti este ca ˘ ˘ lumina zorilor a carei stralucire ˆ ˘ creste pana la miezul zilei. ¸ (Prov. 4:18)

ˆ ˘ In istoria moderna a poporului lui Iehova au fost congrese memorabile — evenimente ce au reprezen˘ ˆ ˘ tat puncte de cotitura ın activitati¸ ˆ ˆ le teocratice si Scrip¸ ın ıntelegerea ¸ turilor. Primul mare congres tinut ¸ ˆ ˘ de Studentii ¸ ın Biblie dupa Primul ˘ ˆ Razboi Mondial a avut loc ın 1919, la Cedar Point, Ohio (SUA). La acel congres, la care au participat circa 7 000 de persoane, s-a anuntat ¸ ô ˘ campanie mondiala de predicare. In ˘ 1922, la un congres de noua zile, ti¸ ˆ nut ın acelasi ¸ loc, s-a dat un pu˘ ternic impuls lucrarii de predicare. Atunci Joseph Rutherford le-a spus celor din auditoriu: „Lumea trebuie ˘ ˘ sa stie ca Iehova este Dumnezeu si ¸ ¸ ˘ ca Isus Cristos este Regele regilor si ¸ Domnul domnilor. . . . Asadar, ves¸ ti ¸ti, vesti ¸ti, vesti ¸ti Regele si ¸ regatul ˘ sau!“. Cei prezenti ¸ si, ¸ de fapt, slujitorii lui Dumnezeu de pretutindeni, ˘ ˆ ˘ ˘ au raspuns plini de ınflacarare acesˆ tui ındemn. w12 15/9 5:6

Vineri, 27 iunie ˆ ˆ ˘ Mania omului nu ınfaptuieste ¸ dreptatea lui Dumnezeu. (Iac. 1:20) ˆ ˘ ˘ Cand esti furios, daca lasi ¸ ¸ sa ˘ ˘ treaca un timp ca sa te calmezi si ¸ ˘ sa analizezi problema la rece, pro˘ babil ca nu vei reactiona dur si ¸ ¸ ˘ nu vei fi neiertator, atitudine pe ˆ care o vei regreta mai tarziu (Ps. 4:4; Prov. 14:29; Iac. 1:19). Dar ce ˘ poti nega¸ face daca sentimentele ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tive persista? Incearca sa ınte¸ ˘ legi de ce esti ¸ suparat. Oare pen˘ ˆ tru ca ai fost tratat ın mod ne˘ ˘ drept, poate, fara respect? Con˘ ˘ sideri ca persoana care te-a ranit ˘ a facut-o intentionat? Esteˆ chiar ¸ ˆ ˘ atat de grava fapta sa? Intele¸ ˆ ˆ gand motivele reactiei tale, ıti ¸ ¸ vei da seama cum ar fi cel mai bine ˘ sa procedezi, de fapt, cum spune ˘ Biblia sˆ a procedezi (Prov. 15:28; ˆ 17:27). In plus, abordand situatia ¸ ˆ ˘ ın acest fel, chiar daca, probabil, ˆ nu ti-e usor, vei permite Cuvan¸ ¸ ˘ tului lui Dumnezeu sa-ti ¸ cerceteˆ ze „gandurile si inimii“ ¸ intentiile ¸ ˘ ˘ si ¸ sa te ajute sa-l imiti ¸ pe Iehova, ˘ ˘ Tatal nostru iertator (Evr. 4:12). w12 15/11 5:7, 8 ˆ ˘ ˘ Sambata, 28 iunie ˘ ˆ Prin saman ¸ta ta se vor ˆ binecuvanta toate na ¸tiunile ˘ ˆ pamantului. (Gen. 22:18) ˘ Biblia consemneaza peste 40 de ˆ ocazii ın care Iehova a jurat. Pro˘ ˘ babil ca cel mai cunoscut juraˆ ˘ mant este cel facut lui Avraam. Pe parcursul mai multor ani, Iehova ˆ ˘ ˆ ıi facuse lui Avraam cateva promiˆ ˘ ˘ siuni care, ımpreuna, dezvaluiau ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca Samanta ¸ avea sa vina pe linia ˘ sa genealogica, prin Isaac (Gen. 12:1–3, 7; 13:14–17; 15:5, 18; 21:12).

Apoi Iehova l-a supus pe Avraam ˆ ˘ unei ıncercari grele, poruncindu-i ˘ ˘ sa-l ofere ca jertfa pe fiul lui iubit. Avraam s-a conformat imeˆ diat poruncii, dar, chiar cand era pe punctul de a-l jertfi pe Isaac, ˆ un ınger l-a oprit. Atunci Dumneˆ zeu a spus: „Pe mine ınsumi jur . . . ˘ ˆ ˆ ˘ ca, ıntrucat ai facut lucrul acesta ˘ ˘ si ¸ n-ai ezitat sa mi-l dai pe fiul tau, ˘ pe singurul tau fiu, te voi binecuˆ ˆ ˆ ˘ ˆ vanta si ¸ ıti ¸ voi ınmulti ¸ samanta ¸ ca stelele cerurilor si ¸ ca firele de ˘ ˘ nisip de pe t¸ armul marii“ (Gen. 22:1–3, 9–12, 15–17). w12 15/10 3:6 ˘ Duminica, 29 iunie ˘ ˘ Sa ave ¸ti o purtare excelenta printre na ¸tiuni. (1 Pet. 2:12) ˘ ˘ Strainii, adica locuitorii tempoˆ ˘ ˘ rari ıntr-o alta tar ¸ a, ajung uneori tinta criticilor. Ei chiar pot fi con¸ ˘ ˘ ˘ siderati ¸ raufacatori pentru sim˘ plul motiv ca sunt diferiti ¸ de ve˘ cinii lor. Probabil ca se disting ˘ de restul comunitatii ¸ prin vorbire, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ fapte, ımbracaminte si ¸ ınfati ¸ sa¸ ˆ ˘ ˘ re. Dar, cand au o conduita buna, ˘ ˘ adica o purtare excelenta, comentariile negative la adresa lor se dovedesc nefondate. Tot asa, ¸ ade˘ ˆ varatii crestini se deosebesc ın ¸ ¸ anumite privinte ¸ de multi ¸ dintre semenii lor. De exemplu, modul ˆ ın care vorbesc si ¸ se destind ar putea fi diferit de al celorlalti ¸ oa˘ meni. Ei se remarca deseori prin tinuta lor. Din cauza acestor di¸ ferente, ¸ unele persoane dezinforˆ ˘ ˆ mate ıi vorbesc de rau. Altii, ın ¸ ˆ ˘ schimb, ıi laud a pentru conduiˆ ˘ ta lor. Intr-adevar, purtarea noas˘ ˘ ˘ tra excelenta poate demonstra ca acuzatiile ce ni se aduc sunt false. ¸ w12 15/12 3:11–13

Luni, 30 iunie ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Tanjesc sa va vad, ca sa va fac parte de vreun dar spiritual penˆ ˘ ˘ tru ıntarirea voastra. (Rom. 1:11) Care este o modalitate prin care ˘ ˆ ˆ ˘ batranii ısi ¸ manifesta iubirea penˆ ˘ ˘ ˆ tru frati ¸ si ¸ ıi ajuta sa fie bucurosi ¸ ın ˘ ˆ serviciul sacru? Batranii iau initia¸ ˆ ˆ tiva de a-i ıncuraja (Fap. 20:28). In ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta privint¸ a, ei se aseamana cu ˘ ˘ pastorii spirituali din vechime. Sa ˘ ˘ ˘ remarcam, de pilda, ce a facut Ne-

Marti, ¸ 1 iulie ˘ ˘ Trimite lumina si ¸ adevarul tau! ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Ele sa ma conduca! Sa ma ˘ ˘ ˆ aduca la muntele tau sfant. (Ps. 43:3) ˆ ˆ ˘ ˘ In Cuvantul sau, Dumnezeu a pastrat numele pe care si ¸ l-a ales, astˆ ˆ ˘ ˘ ˘ fel ıncat slujitorii sai sa-l poata fo˘ losi. Scripturile mentioneaz a prima ¸ ˘ ˆ oara numele „Iehova“ cand prezin˘ ˘ ˆ ta „istoria cerurilor si ¸ a pamantului“ ˆ (Gen. 2:4). Dumnezeu si-a scris ın ¸ mod miraculos numele de mai multe ˘ ori pe tablele de piatra cu Cele zece porunci. De exemplu, prima porun˘ ˆ ca ıncepe astfel: „Eu sunt Iehova, ˘ Dumnezeul tau“ (Ex. 20:1–17). Nu˘ mele lui Dumnezeu dainuie deoarece Domnul Suveran Iehova si-a ¸ ˆ ˆ ocrotit Cuvantul si ¸ numele, ın pofida tuturor eforturilor luiˆ Satan de a ˆ le elimina (Ps. 73:28). In Cuvantul ˘ ˘ ˘ sau, Iehova a pastrat si ¸ adevarul. ˘ ˆ ˘ ˘ Desi ¸ lumea este plina de ınvat¸ aturi ˆ religioase false, noi ıi suntem recu˘ ˘ noscatori lui Dumnezeu pentru ca ˘ ˘ ne-a dat adev arul s au si lumina sa ¸ ˘ ˆ spirituala! In timp ce majoritatea ˘ ˆ ˆ oamenilor umbla ın ıntuneric, noi ˘ ˘ ˘ ˆ continuam sa umblam cu bucurie ın ˘ lumina spirituala pe care ne-a dat-o Dumnezeu (1 Ioan 1:6, 7). w13 15/2 1:2, 3

ˆ ˘ emia cand a constatat ca unii din˘ tre conationalii sai erau demorali¸ ˘ zati. ¸ Relatarea spune ca el ‘s-a ridiˆ cat’ imediat si ¸ i-a ıncurajat (Neem. ˆ ˘ ˆ 4:14). In prezent, batranii actio¸ ˘ ˘ neaza la fel. ‘Se ridica’, altfel spus, ˆ ˘ ˘ ˘ iau initiativa, ca sa-i ıntareasca pe ¸ frati ¸ din punct de vedere spiritual. ˘ Daca situatia ¸ permite, ei le fac vi˘ ˆ ˘ zite de pastorire pentru a le ımpar˘ ˘ tasi ¸ un „dar spiritual“, adica pentru ˘ ˆ ˘ ˘ a-i ajuta sa-si ¸ ıntareasca credinta. ¸ w13 15/1 5:10

Miercuri, 2 iulie ˆ ˆ ˆ ˘ Alerga ¸ti ın asa ¸ fel ıncat sa ob ¸tine ¸ti [premiul]. (1 Cor. 9:24)

ˆ In calitate de crestini, si ¸ ¸ noi aler˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gam ıntr-o cursa, o cursa simbolica. ˘ Obiectivul nostru trebuie sa fie acela ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ de a alerga ın asa ¸ fel, ıncat sa casti¸ ˘ ˘ gam cursa. Cursa noastra nu este un ˆ ˆ sprint, ın care factorul decisiv ıl con˘ stituie viteza. Si, cu sigurant¸ a, nu ¸ ˘ ˆ este nici o alergare usoar a, ın care ne ¸ putem permite momente de repaus. ˘ ˘ ˘ Cursa noastra poate fi asemanata ˘ ˆ mai degraba cu un maraton, ın care ˘ este nevoie de rezistent¸ a pentru a ˆ ˘ obtine victoria. Biblia ne ındeamna ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa alergam ın aceasta cursa simboli˘ ca (1 Cor. 9:25–27). Premiul este via˘ ˆ a, fie ın cer pentru crestinii ta ¸ ¸ vesnic ¸ ˘ ˆ unsi, ¸ fie pe p amant pentru ceilalti ¸ ˘ alergatori. Spre deosebire de majoritatea competitiilor de atletism, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ unde exista un singur castig ator, ın ¸ ˘ ˘ ˆ aceasta cursa premiul este castigat ¸ de toti ¸ participantii ¸ care perseve˘ ˆ ˘ ˆ reaza p ana la sfarsit (Mat. 24:13). ¸ ˘ ˘ Alergatorii pierd cursa numai daca ˘ nu alearga potrivit regulilor sau da˘ ca nu trec linia de sosire. De ase˘ menea, aceasta este singura cursa ˆ ˘ ın care premiul este viata a. ¸ vesnic ¸ Totusi, ¸ pentru a trece linia de so˘ ˆ sire, avem nevoie de disciplina; ın ˘ ˘ ˘ ˆ plus, trebuie sa urmarim cu hotarare acest obiectiv. w13 15/3 1:2–4

Joi, 3 iulie ˆ ˘ Binecuvantat sa fie Iehova, Dumnezeul lui Israel, care ˘ ˆ te-a trimis astazi ınaintea mea! ˆ ˘ ˘ Binecuvantata sa fie chibzuin ¸ta ˆ ˘ ˘ ta si ¸ binecuvantata sa fii tu, ˘ ˘ care m-ai oprit astazi sa-mi ˘ ˆ atrag vina de sange. (1 Sam. 25:32, 33) Ce lectie desprindem din relata¸ rea despre David si ¸ Nabal? (1 Sam. 25:9–13, 21, 22) Iehova s-a folosit de ˘ Abigail pentru a-l opri pe David sa ˘ ˘ ˆ faca un pas gresit. El procedeaz a ın ¸ ˘ ˘ ˆ mod asemanator si ¸ ın prezent. De˘ sigur, nu ne astept am ca Dumnezeu ¸ ˘ ˘ ˘ sa trimita de fiecare data pe cine˘ ˆ ˘ va ca sa ne ımpiedice sa comitem o ˘ greseal a. Nici nu putem sti ¸ ¸ cu exacˆ titate cum va actiona El ıntr-o anu¸ ˘ ˘ mita situatie sau ce va permite sa ¸ ˆ ˆ ˆ se ıntample pentru a-si ¸ ındeplini scopul (Ecl. 11:5). Totusi, ¸ putem fi ˘ ˆ siguri ca Iehova cunoaste bine ım¸ ˘ ˆ ˘ ˘ prejurarile ın care ne aflam si ¸ ca ne ˆ ˘ ˘ fideli. Iava ajuta sa-i ramanem ˆ ˘ ta ce ne promite el: „Iti ¸ voi da perˆ ˘ spicacitate si ¸ te voi ınvata ¸ calea pe ˘ ˘ care trebuie sa mergi. Te voi sfatui cu ochiul asupra ta“ (Ps. 32:8). w12 15/4 5:9, 10

Vineri, 4 iulie ˆ Mul ¸ti vor umbla ıncoace si ¸ ˆ ˘ ˘ ıncolo si adev arata cunostin ¸ ¸ ¸ta va creste. (Dan. 12:4) ¸ ˘ ˘ ˆ Profetiile biblice ne ajuta sa ınte¸ ¸ ˘ legem ca ‘timpurile fixate ale natiu¸ ˆ ˆ ˆ nilor’ s-au sfarsit ¸ ın 1914, cand Crisˆ tos a devenit rege ın ceruri (Luca ˘ 21:24; Dan. 4:10–17). Ce ar trebui sa ˘ facem stiind ca domnia lui Cristos a ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınceput si ¸ ca traim ın „timpul sfarsi¸ ˘ ˘ tului“? Multi ¸ oameni vad ca situatia ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ mondiala se ınrautate dar nu ın¸ ste, ¸ ˘ ˘ ˆ teleg ca aceste schimbari ımplinesc ¸

˘ profetia biblica referitoare la zile¸ ˘ ˘ le din urma. Unii cred ca omenirea ˘ este pe marginea prapastiei. Altii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ spera ca, ıntr-o buna zi, societatea ˘ umana se va bucura de „pace si ¸ securitate“ (1 Tes. 5:3). Ce putem spu˘ ne despre noi? Daca suntem con˘ ˆ stien ti ¸ ¸ ca ne apropiem de sfarsitul ¸ ˘ ˘ ˆ zilelor din urma, sa ne folosim cu ıntelepciune timpul pentru a-i sluji ¸ lui Iehova si ¸ pentru a-i ajuta pe altii ¸ ˘ ˘ sˆ a-l cunoasca (Dan. 2:21; 2 Tim. 3:1). ˘ ˘ In acest sens, trebuie sa ‘rascum˘ ˘ param orice moment prielnic’ (Ef. 5:15–17). w12 15/5 3:9, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 iulie ˘ ˘ Iata! Casa va este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ parasita si ¸ lasata voua. (Mat. 23:38) ˆ ˆ Roma a jucat un rol-cheie ın ımplinirea profetiei din Geneza 3:15. ¸ ˘ Satan s-a folosit de autoritatile ro¸ ˘ ˆ mane pentru ‘a zdrobi calcaiul semintei ¸ femeii’. Romanii l-au acuzat ˆ ın mod fals pe Isus de seditiune si ¸ ¸ ˆ ˘ l-au omorat (Mat. 27:26). Dar ‘calˆ caiul’ s-a vindecat repede deoarece ˆ ˘ Iehova l-a ınviat pe Isus. Conducatorii religiosi ¸ ai Israelului au insti˘ ˆ gat autoritatile romane ımpotriva ¸ lui Isus. De fapt, majoritatea evreilor l-au respins pe Fiul lui Dumnezeu, motiv pentru care Iehova nu i-a ˘ mai considerat pe evrei poporul sau ˘ (Fap. 2:22, 23). El si-a ales o noua na¸ tiune, „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal. ¸ 3:26–29; 6:16). Aceasta era congre˘ ˘ ˆ gatia unsi, ¸ crestinilor ¸ ¸ alcatuita atat ˆ din evrei, cat si ¸ din oameni ai natiu¸ ˘ ˆ nilor (Ef. 2:11–18). Dupa ınvierea lui ˘ ˆ Isus, samanta a continuat ¸ sarpelui ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa urasca samanta ¸ femeii si ¸ sa lupte ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ımpotriva ei, ıncercand sa stearg a ¸ ˘ ˘ din existent¸ a partea secundara a semintei, congregatia unsi. ¸ ¸ crestinilor ¸ ¸ w12 15/6 1:17, 18

˘ Duminica, 6 iulie ˘ Crea ¸tia va fi eliberata din scla˘ via stricaciunii si va avea glo¸ rioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu. (Rom. 8:21) ˘ „Creatia“ se refera la oamenii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ care au sperant¸ a pamanteasca si ¸ ˆ care vor trage foloase ın urma ‘re˘ velarii fiilor lui Dumnezeu’ unsi ¸ cu ˆ ˆ spirit. Revelarea va ıncepe cand ˆ ˆ acesti fii, ınvia ti ın domeniul spi¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ritual, vor ınlatura ımpreuna cu ˘ ˘ ˆ Cristos rautatea de pe pamant si ¸ ˆ vor conduce ‘marea multime’ ın ¸ noul sistem (Rom. 8:19; Rev. 7:9, 14). Omenirea se va bucura atunci ˘ de o libertate unica, iesind de sub ¸ ˘ influenta ¸ nefasta a lui Satan si ¸ a demonilor (Rev. 20:1–3). Apoi, cei 144 000 de regi si ¸ preoti ¸ vor aplica ˘ ˘ foloasele jertfei de rascumparare ˆ ˘ ˆ ˘ pana cand omenirea va fi eliberata ˘ complet din sclavia p acatului si a ¸ imperfectiunii (Rev. 5:9, 10). Oa¸ ˆ menii care se vor dovedi fideli ın ˆ timpul testului final vor dobandi li˘ bertatea perfecta pe care Iehova a ˆ avut-o ın vedere pentru ei. w12 15/7 1:17, 18

Luni, 7 iulie ˘ ˘ ˆ Sa-i cheme la el pe batranii ˘ congrega ¸tiei, iar ei sa se roage pentru el. (Iac. 5:14) Dorinta ¸ de a primi glorie de la oameni i-ar putea afecta chiar si ¸ pe slujitorii dedicati ¸ ai lui Dumnezeu. ˆ ˘ De exemplu, un tanar ar putea fi ˘ ˆ ˘ ˆ repartizat sa predice ıntr-o zona ın ˆ care oamenii ıl cunosc, dar nu stiu ¸ ˘ ca este Martor al lui Iehova. Ce va ˆ face? Va da ınapoi din cauza fricii? ˘ Sau poate ca cineva este ridiculizat ˘ ˘ ˘ ˘ pentru ca vrea sa urmareasca unele obiective spirituale. Va permite ˘ el ca deciziile sale sa fie influenta¸

˘ te de parerea celor care nu pretuiesc serviciul lui Iehova asa ¸ ¸ cum ˘ ar trebui? Ori poate ca un crestin ¸ ˆ ˘ a comis un pacat grav. Isi ¸ va as˘ ˘ ˘ cunde el pacatul de teama ca-si ¸ ˘ ˆ va pierde responsabilitatile ın con¸ ˘ ˆ ˘ gregatie sau ca ıi va dezamagi pe ¸ ˘ cei dragi? Daca prietenia cu Iehova este cel mai important lucru penˆ tru el, atunci ‘ıi va chema la el pe ˘ ˆ batranii congregatiei’ si ¸ ¸ le va cere ajutorul (Iac. 5:15, 16). w13 15/2 4:9

Marti, ¸ 8 iulie [Dumnezeu] vrea ca orice fel ˘ ˘ de oameni sa fie salva ¸ti si ¸ sa ˘ ˘ ajunga la cunostin ¸ ¸ta exacta ˘ a adevarului. (1 Tim. 2:4) ˘ Iehova doreste ca oamenii sa cu¸ ˘ ˘ ˆ noasca adevarul pentru a i se ınˆ china ın modul aprobat de el si ¸ penˆ tru a primi binecuvantarea sa. Prin lucrarea de predicare, Dumnezeu a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ strans o ramasi ¸ t¸ a fidela de cres¸ tini unsi ¸ (Dan. 12:4). De aseme˘ nea, el aduna „o mare multime ... ¸ din toate natiunile, triburile, po¸ poarele si ¸ limbile“, care are spe˘ ˘ ˆ ranta pe pamant ¸ de a trai vesnic ¸ ˘ (Rev. 7:9). Numarul slujitorilor lui ˆ ˘ ˆ Iehova de pe ıntregul pamant a ˆ crescut considerabil ın ultimii 130 ˘ de ani. Aceasta crestere dovedeste ¸ ¸ ˘ ca Dumnezeu si ¸ Isus Cristos, Regele numit de el, au fost mereu ˘ ˆ ˆ cu crestinii adevarati, ¸ ¸ ındrumanˆ du-i, ocrotindu-i, organizandu-i si ¸ instruindu-i. Iehova si-a tinut pro¸ ¸ ˘ misiunea de a face ca „adevarata ˘ ˘ ˘ cunostin t¸ a“ sa creasca. Avem deci ¸ ˘ convingerea ca toate promisiunile ˆ ˘ ˆ sale se vor ımplini. „Pamantul va fi plin de cunostin ta ¸ ¸ lui Iehova asa ¸ ˘ cum fundul marii este acoperit de ˆ ˆ ˘ ape.“ (Is. 11:9) Cate binecuvantari ˘ se vor revarsa atunci asupra omenirii! w12 15/8 1:16, 17

Miercuri, 9 iulie ˆ Noi ıi numim ferici ¸ti pe cei care au perseverat. (Iac. 5:11) Ce putem face pentru a avea o ˘ ˘ credint¸ a mai puternica si, ¸ implicit, ˘ ˘ mai multa rabdare? Este esential ¸ ˘ ˘ sa aplicam sfaturile lui Dumnezeu. ˘ ˆ De pilda, gandeste-te de ce trebuie ¸ ˘ ˆ sa pui Regatul pe primul loc ın via˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a. Te-ai putea stradui ıntr-o ma˘ ˘ ˆ sura mai mare sa aplici ındemnul din Matei 6:33? Aceasta ar presu˘ pune, printre altele, sa petreci mai ˆ mult timp ın lucrarea de predica˘ re sau sa-ti ¸ simplifici modul de via˘ ˆ t¸ a. Iehova ti-a binecuvantat deja ¸ ˆ eforturile de a respecta ındruma˘ ˘ rea sa. Poate ca te-a ajutat sa ini˘ tiezi si ¸ ¸ sa conduci un studiu biblic ˆ sau ti-a dat ‘pacea sa care ıntrece ¸ ˆ ˘ orice gandire’ (Filip. 4:7). Daca meˆ ˘ ditezi la binecuvantarile de care ai ˘ avut parte pentru ca ai tinut cont ¸ ˆ ˆ de ındrumarea lui Iehova, ıti ¸ vei da ˆ ˘ seama cat de important este sa ai ˘ ˘ ˘ rabdare (Ps. 34:8). Pe masura ce ˆ ˘ ˆ credinta ¸ si ¸ ıncrederea noastra ın ˘ Iehova se consolideaza, ne va fi ˘ ˘ ˘ ˘ mai usor sa cultivam rabdare si ¸ ¸ sa ˘ ˆ ˘ astept am binecuvantarile promise ¸ (Iac. 5:7, 8). w12 15/9 3:11–13

Joi, 10 iulie Pacea lui Dumnezeu, care ˆ ˆ ˘ ˘ ıntrece orice gandire, va va pazi inima si ¸ mintea prin Cristos Isus. (Filip. 4:7) ˆ ˘ Curajul unui crestin nu ınseamna ¸ ˆ ˆ ıncredere ın fortele proprii, ci izvo¸ ˘ raste din cunoasterea lui Dumne¸ ¸ ˆ ˆ ˆ zeu si ¸ din ıncrederea ın el. In acest ˘ sens, este important sa studiem ˆ ˘ Cuvantul sau scris, Biblia. De ase˘ menea, rugaciunea ˆ ne poate ˘ ajuta ˆ ın orice situatie. Ii ceri cu staruin¸

˘ ˆ t¸ a lui Iehova ajutor cand treci prin ˆ ˘ ıncercari? Alte ajutoare vitale sunt ˆ ˘ ıntrunirile si ¸ participarea activa la lucrarea de predicare a Regatului (1 Tim. 4:16). Multi dat ¸ frati ¸ si-au ¸ ˘ ˆ ˘ seama ca, ajutandu-i pe altii ¸ sa ma˘ ˆ ˆ ˆ nifeste credint¸ a ın Iehova, ısi ¸ ın˘ ˘ ˆ taresc de fapt propria credint¸ a. In ˆ felul acesta, nu se mai gandesc la ˘ problemele lor, ci se concentreaza asupra lucrurilor mai importante (Filip. 1:10, 11). Iehova ne-a pus la dispozitie ¸ tot ce avem nevoie pen˘ ˆ ˆ tru a da dovada de curaj ın fata ¸ ın˘ ˘ ˘ cercarilor. Daca ne vom lasa ajutati ¸ ˘ ˆ ˘ de el, vom reusi ¸ sa ınfruntam plini ˘ de curaj greutatile (2 Cor. 4:17, 18). ¸ w12 15/10 1:16–21

Vineri, 11 iulie ˆ ˘ Omora ¸ti deci madularele corpului vostru care sunt pe ˘ ˆ ˆ pamant ın ce priveste ¸ fornica ¸tia, ˘ ˘ necura ¸tia, pofta sexuala, dorin˘ ¸tele rele si ¸ lacomia, care este idolatrie. (Col. 3:5) ˆ Desi ¸ a fost exemplar ın multe pri˘ vinte, David a comis pacate grave ¸ (2 Sam. 11:2–4, 14, 15, 22–27; 1 Cron. ˆ ˘ ˘ 21:1, 7). Insa el s-a cait de fiecare ˘ ˆ data. David a umblat ınaintea lui ˆ Dumnezeu „ın integritatea inimii“ (1 Regi 9:4). De ce putem spune ˘ ˘ acest lucru? Pentru ca s-a stradu˘ ˆ it sa actioneze ın armonie cu vointa ¸ ¸ lui Iehova. Asadar, ne putem bucu¸ ra de favoarea lui Iehova, chiar daˆ ˘ ca suntem imperfecti. ¸ In acest sens, ˘ ˘ ˘ ˆ sa continuam sa studiem Cuvantul ˘ ˘ lui Dumnezeu, sa meditam la cele ˘ ˆ citite si ¸ sa fim prompti ¸ ın a aplica ˆ principiile divine, pe care le avem ın ˘ inima. Astfel, ne vom face ecoul cuvintelor psalmistului, care a spus cu ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ umilint¸ a: „Invat¸ a-ma sa fac voia ta, ˘ caci tu esti Dumnezeul meu!“ (Ps. ¸ 143:10). w12 15/11 1:17–19

ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 iulie ˆ Balaurul s-a maniat pe femeie ˘ ˘ ˘ si ¸ s-a dus sa faca razboi cu cei ˘ ˘ ˆ ramasi ¸ din saman ¸ta ei, care ˘ respecta poruncile lui Dumnezeu. (Rev. 12:17) ˘ ˘ Imagineaza-ti ¸ ca participi la un ˘ ˆ proces si ¸ depui marturie ımpotriva liderului unei organizatii ¸ crimina˘ le care actioneaz a la nivel global. ¸ El este un om foarte inteligent si ¸ puternic, un mincinos si ¸ un ucigas¸ plin de cruzime. Cum te-ai simti ¸ la ˆ ˆ ˘ ˘ sfarsitul zilei, cand trebuie sa pa¸ ˘ ˘ rasesti ¸ sala de judecata? Te-ai simˆ ˘ ti probabil. Ai ¸ ın sigurant¸ a? Putin ¸ ˆ ˘ avea motive ıntemeiate sa soliciti ¸ protectie. Slujitorii lui Iehova din ¸ ˘ ˆ prezent se afla ıntr-o situatie ¸ simi˘ ˘ ˆ lara. Ei depun marturie ın favoarea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova si ¸ ıl demasca fara teama ˘ pe dusmanul sau plin de cruzime, ¸ ˘ ˘ Satan. A reusit ¸ Satan sa reduca la ˘ tacere poporul lui Dumnezeu? Nici˘ ˘ ˘ decum! Noi continuam sa predicam ˘ ˘ si ¸ sa ne bucuram de prosperitate ˘ spirituala. Iar acest lucru nu are ˆ ˘ decat o singura explicatie: Iehova ¸ ˆ este si ¸ ın prezent refugiul nostru. El ˘ ˘ ˘ este „o adevarata locuint¸ a“ pentru ˆ ˘ noi, mai ales ın aceste zile urma ˆ din ˘ (Ps. 90:1; Is. 54:14, 17). Insa Iehova ˆ se va dovedi ın continuare „o ade˘ ˘ ˘ varata locuint¸ a“ pentru noi numai ˘ ˘ ˘ ˆ daca nu ne lasam ınsela ti ¸ ¸ de Satan, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ care ıncearca sa ne ındeparteze de ˘ „locuinta“ ¸ noastra. w13 15/3 4:10

˘ Duminica, 13 iulie ˘ Ceea ce se cauta la un ˘ este sa fie ˘ gasit fidel. (1 Cor. 4:2) ˘ Adevaratul succes nu depinde de ˘ statutul sau de realizarile pe care le ˆ ˘ avem ın aceasta lume. Nu depinde ˘ ˆ nici de responsabilitatile primite ın ¸ organizatia ¸ lui Iehova. Totusi, ¸ aces-

˘ tea din urma pot fi rezultatul ascul˘ ˘ tarii de Dumnezeu si ¸ al fidelitaˆ ˘ tii trebuie sa ¸ noastre. Bineınteles, ¸ ˘ ˘ continuam sa fim fideli. Isus a spus: ˆ ˘ ˆ „Cine va persevera pana la sfarsit, ¸ ˘ ˘ acela va fi salvat“ (Mat. 10:22). Fara ˆ ˘ ındoiala, despre cei care vor fi sal˘ vati ¸ se va putea spune ca au avut cu ˘ ˘ ˘ adevarat succes! Straduieste-te sa ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ramai fidel ın orice situatie! Merita ¸ ˘ efortul. Fii convins ca Iehova te va ˆ ˘ binecuvanta din abundent¸ a, acum si ¸ pentru eternitate! Nu uita nicio˘ ˆ data ındemnul pe care Isus li l-a dat celor unsi: fidel ¸ „Dovedeste-te ¸ ˆ ˘ ˆ pana la moarte si ¸ ıti ¸ voi da coroana ˘ vietii!“ (Rev. 2:10). Da, adevaratul ¸ ˆ ˘ ˘ succes ınseamna a primi viat¸ a ves¸ ˘ nica! w12 15/12 1:17, 19

Luni, 14 iulie ˆ ˆ [Iehoiada] a fost ınmormantat ˆ ˘ ın Cetatea lui David, alaturi de ˘ ˘ ˆ regi, fiindca facuse mult bine ın ˘ ˘ Israel si ¸ fa ¸ta de adevaratul Dumnezeu si ¸ casa Lui. (2 Cron. 24:16) ˆ ˘ Curajul si ¸ credinta ¸ ne sunt ıntariˆ ˘ te cand vedem ca Iehova este cu cei care pun pe primul loc vointa ¸ sa si ¸ ˘ ˆ binele fratilor. Sa ne gandim, de ¸ exemplu, la marele preot Iehoiada ˘ si Dupa moartea ¸ la sotia ¸ sa, Ioseba. ¸ regelui Ahazia, Atalia, mama sa, i-a ucis pe toti ¸ urmasii ¸ lui, cu excepˆ ˘ tia lui Ioas, si ¸ ¸ a urcat ea ınsasi ¸ pe ˆ ˆ tron. Punandu-si ¸ viata ¸ ın pericol, Iehoiada si ascuns ¸ Ioseba ¸ ¸ ˆ l-au tinut sase ani pe Ioas. In al saptelea an, ¸ ¸ Iehoiada l-a proclamat rege si ¸ a po˘ ˘ runcit ca Atalia sa fie ucisa (2 Regi ˆ 11:1–16). Mai tarziu, el a sustinut ¸ eforturile regelui Ioas de a repara ˆ templul. Iehoiada a murit la varsta ˆ ˆ de 130 de ani si ¸ a fost ınmormantat ˘ alaturi de regi. Prin curajul lor, Iehoiada si ¸ sa au ocrotit linia re¸ sotia ˘ ˘ ˘ gala pe care urma sa vina Mesia. w13 15/1 1:11

Marti, ¸ 15 iulie ˆ ˘ Ca Nimrod, un vanator ˆ puternic ın opozi ¸tie cu Iehova. (Gen. 10:9) ˘ ˆ Nimrod stapanea peste Babel si ¸ ˆ peste alte orase ¸ situate ıntre Tigru ˘ si ¸ Eufrat (Gen. 10:10). Se pare ca el a fost cel care a initiat construirea ¸ ˘ ˆ Babelului si ¸ a turnului sau ın jurul ˆ anului 2269 ı.e.n. Contrar vointei ¸ lui ˘ ˘ ˆ Iehova ca oamenii sa se raspan˘ ˘ ˆ deasca pe tot pamantul, acei con˘ structori au zis: „Hai sa ne conˆ struim un oras¸ si ¸ un turn cu varful ˆ ˘ ˘ pana la cer si ¸ sa ne facem un nume, ˘ ˆ ˘ ˘ ca sa nu fim ımprastia ti ¸ ¸ pe toata ˘ ˆ fata ¸ pamantului“. Dar acest plan a ˘ ˆ trebuit sa fie abandonat cand Dumˆ ˆ nezeu ‘a ıncurcat limba ıntregului ˘ ˆ ˆ ˘ pamant’ si pe con¸ i-a ımprastiat ¸ structori (Gen. 11:1–4, 8, 9). Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ daca Satan planuise sa instituie o ˘ ˆ singura religie ın care toti ¸ oamenii ˘ ˆ ˘ sa i se ınchine lui, planul sau a esuat ¸ ˆ ın mod lamentabil. De-a lungul isˆ toriei, ınchinarea la Iehova a triumˆ ˆ fat si, ¸ ın prezent, ea este ın plin ˆ avant. w13 15/2 1:19, 20

Miercuri, 16 iulie ˆ ˘ ˘ Am alergat cursa pana la capat. (2 Tim. 4:7) ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Esti ¸ hotarat sa alergi „cursa pana ˘ ˘ la capat“? Atunci trebuie sa acorzi timp studiului personal. Foloses¸ te Biblia si biblice ca ¸ publicatiile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faci cercetari, sa meditezi si ¸ sa identifici lucrurile care ar putea deveni pietre de poticnire. Implo˘ ˘ ˆ ra-l pe Iehova sa-ti ¸ dea spirit sfant ˘ ˘ ˘ pentru a capata forta ¸ spirituala de care ai nevoie. Nu uita: Niciun aler˘ gator nu iese definitiv din cursa ˘ ˘ ˆ pentru viat¸ a doar pentru ca se ınˆ ˘ ˘ ˘ tampla ca uneori sa se poticneasca ˘ ˘ ˘ sau sa cada. El poate sa se ridice si ¸

˘ ˘ ˆ ˘ sa revina ın cursa. El chiar ar putea ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca dintr-o posibila piatra de ˘ ˆ ˘ ˆ poticnire o treapta, ınvat¸ and lectii ¸ ˆ ˘ valoroase din ıncercarile prin care ˘ ˘ trece. Biblia arata ca participarea ˆ ˘ ın cursa pentru viata a este ¸ vesnic ¸ ˘ ˘ activa, nu pasiva. Nu este ca si ¸ cum ˆ ne-am urca ıntr-un autobuz care ne ˘ duce la linia de sosire. Trebuie sa ˆ ˆ ˘ alergam noi ın sine ın cursa pen¸ ˘ ˆ tru viat¸ a. In timp ce facem lucrul ˘ acesta, putem fi siguri ca Iehova va ˘ ˆ ˘ continua sa ne binecuvanteze si ¸ ca ˆ ˆ el ıi va binecuvanta vesnic pe toti ¸ ¸ ˘ cei care termina cursa (Iac. 1:12). w13 15/3 1:20, 21

Joi, 17 iulie ˘ ˘ Continua ¸ti sa cauta ¸ti mai ˆ ˆ ıntai regatul si ¸ dreptatea Sa. (Mat. 6:33) ˘ ˘ Isus le-a spus ascultatorilor sai ce ˘ ˘ trebuiau sa faca pentru a dovedi ˘ ˘ ˘ ca vor sa-i slujeasc a lui Iehova din ˆ ˘ ˘ toata inima. Intr-adevar, prin ceea ˆ ˘ ce punem pe primul loc ın viat¸ a, de˘ ˆ ˆ monstram ce avem ın adancul iniˆ mii, care sunt dorintele, gandurile ¸ si ¸ planurile noastre. Prin urmare, ˘ ˆ pentru a vedea daca ıi slujim lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu cu o inima ıntreaga, tre˘ ˘ ˘ buie sa ne examinam prioritatile ¸ (1 Cron. 28:9). Noi am acceptat invitatia ¸ lui Isus de a-l urma. Slujindu-i lui Iehova zi de zi, ne demonˆ ˘ ˘ ˘ stram sentimentele fat¸ a de el. Insa, ˘ ˆ chiar daca suntem activi ın congre˘ gatie, trebuie sa fim atenti ¸ ¸ la un ˘ pericol care ar putea ameninta ¸ sa˘ natatea inimii noastre. Despre ce pericol este vorba? Isus a evidentiat acest pericol printr-o ilustrare: ¸ ˆ „Niciun om care a pus mana pe plug ˘ si la lucrurile din urma ¸ priveste ¸ nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu“ (Luca 9:62). w12 15/4 3:8, 10

Vineri, 18 iulie ˘ ˘ Celor casatori ¸ti le dau ˆ ˘ instruc ¸tiuni, ınsa nu eu, ci Domnul. (1 Cor. 7:10) ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Casatoria este un legamant ınˆ cheiat ınaintea lui Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ trebuie privita cu toata ˆ seriozitatea (Ecl. 5:4–6). Iehova, Intemeietorul familiei, i-a pus pe sot¸ si ¸ pe ˆ sotie „ın acelasi ¸ ¸ jug“ (Mar. 10:9). ˘ Chiar daca legile umane referitoa˘ ˘ ˘ re la casatorie difera de legile Bi˘ ˘ bliei, crestinii trebuie sa priveasca ¸ ˘ ˆ acest legamant la fel ca Iehova. Ei ˘ ˘ ˘ trebuie sa considere casatoria un ˘ angajament solemn, indiferent ca ˘ ˘ ˆ ˘ s-au casatorit ınainte sau dupa ce ˆ ˆ au devenit Martori. Cand ın familie domneste armonia, cei doi sunt fe¸ ˘ riciti onoreaza pe Iehova. Dar, ¸ si-l ¸ ˆ ˘ cand casnicia este un esec, ei au ¸ ˘ ˘ parte de multa suferint¸ a. Crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ celibatari care vor sa se casatoreas˘ ˘ ca pot pune bazele unei casnicii ˘ ˘ ˆ fericite doar daca respect a ındruˆ ˘ marea lui Iehova. In schimb, daca ˆ nu-si partene¸ aleg cu ıntelepciune ¸ rul, ar putea deveni nemultumi ti ¸ ¸ si ¸ nefericiti. ¸ w12 15/5 2:1, 3

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 iulie ˘ ˆ Calca ¸ti cat mai exact pe urmele lui. (1 Pet. 2:21) Dintre toti ¸ slujitorii dedicati ¸ ai lui Iehova, Isus este exemplul su˘ prem. Dupa botez, el si-a folosit ¸ ˘ ˆ ˘ restul vietii ¸ pamantesti ¸ ca sa pre˘ ˘ dice vestea buna si ¸ ca sa-l onoreze pe Iehova. Asadar, orice crestin ¸ ¸ ˆ care ıl recunoaste pe Iehova drept ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Stapan trebuie sa puna pe primul loc serviciul sacru. Este si ¸ pentru tine serviciul crestin o prioritate? ¸ (Psalmii 71:15; 145:2) De-a lungul ˆ anilor, organizatia ¸ lui Iehova i-a ın˘ demnat pe crestini sa-si ¸ ¸ analizeze

˘ sub rugaciune situatia ¸ pentru a ve˘ dea daca pot face pionierat. Din ˆ ˘ cauza ımprejurarilor, unii slujitori ˘ ˘ ai lui Iehova nu pot sa dedice lucra˘ rii de predicare 70 de ore pe luna. ˆ ˘ Bineınteles, ei nu trebuie sa se sim¸ ˘ ta vinovati ¸ din acest motiv (1 Tim. ˆ 5:8). Dar cum stau lucrurile ın ca˘ ˆ zul tau? Ai luat ın calcul posibilitaˆ tea de a ıncepe pionieratul regular? ˘ ˘ O cariera teocratica presupune staˆ bilirea unor obiective care ıti ¸ vor aduce foloase pe termen lung. Astfel, vei imita exemplul perfect al lui Isus. w12 15/6 3:12, 13, 15

˘ Duminica, 20 iulie ˘ ˘ Daca tatal meu si ¸ mama mea ˘ ˘ ˆ m-ar parasi, Iehova ınsusi ¸ m-ar primi. (Ps. 27:10)

ˆ ˆ ˘ Intrucat Iehova este alaturi de ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ slujitorii sai cand cei din jur ıi para˘ ˆ sesc, putem fi siguri ca el ıi va susˆ tine si ¸ ¸ cand se vor confrunta cu alte ˆ probleme. Esti ¸ ıngrijorat, de exem˘ plu, pentru ca ti-e tot mai greu ¸ ˘ ˆ ˘ sa-ti ¸ ıntretii ¸ familia? Fii convins ca Iehova te va ajuta (Evr. 13:5, 6). El ˘ cunoaste ¸ foarte bine situatia ¸ fiecaruia dintre noi si de ce avem ¸ stie ¸ nevoie. Iehova le-a promis slujito˘ ˘ ˆ ˆ rilor sai ca ıi va ajuta, ıi va ocroti si ¸ ˆ ˆ ıi va salva ca grup, atat din punct de ˆ vedere fizic, cat si ¸ spiritual. Sun˘ ˆ ˘ tem convinsi ¸ ca el ısi ¸ respecta mereu promisiunile (Ps. 37:28; 91:1–3). ˘ Biblia spune ca o mare multime de ¸ ‘necazului oameni va supravietui ¸ ˆ celui mare’ (Rev. 7:9, 14). Intele¸ ˘ ˆ gem deci ca, ın timpul care a mai ˘ ˆ ˘ ˆ ramas pana la ıncheierea acestui sistem, Dumnezeu va ocroti marea ˆ ˘ multime, nepermit¸ and sa fie dis¸ ˆ ˘ trusa. In plus, el le va oferi slujito˘ rilor sai ajutorul de care au nevoie ˘ ˆ ˘ pentru a face fat¸ a ıncercarilor si ¸ ˘ ˆ pentru a-i ramane loiali. w12 15/7 3:9, 10, 14

Luni, 21 iulie ˆ ˘ Frica de oameni ıntinde o cursa. (Prov. 29:25) Guvernatorul roman Pontiu ¸ Pilat ˘ a stiut ca Isus era nevinovat si ¸ ¸ nu a ˘ ˘ ˘ vrut sa-i faca niciun rau. De fapt, ˘ ˘ Pilat a recunoscut ca Isus nu facu˘ se „nimic care sa merite moartea“. Cu toate acestea, l-a condamnat la moarte. Care a fost motivul? El a cedat la presiunile multimii (Luca ¸ ˘ 23:15, 21–25). „Daca-l eliberezi pe omul acesta, nu esti ¸ prieten al Ceˆ zarului“, au strigat iudeii, fort¸ and ˆ mana lui Pilat (Ioan 19:12). Proba˘ bil, el s-a temut ca si-ar fi putut ¸ ˘ pierde functia ¸ sau chiar viata ¸ daca ˘ i-ar fi luat ap ararea lui Cristos. Ceˆ ˘ dand presiunilor, Pilat a ajuns sa ˘ faca voia Diavolului. El cunostea ¸ foarte putine despre Cristos. To¸ ˘ ˘ tusi, ca Isus nu se facea vino¸ stia ¸ ˘ vat de nimic si ¸ ca nu era un om ˆ ˘ ˆ obisnuit. Lui Pilat ınsa ıi lipseau ¸ ˘ umilinta ¸ si ¸ iubirea pentru adevaratul Dumnezeu. De aceea, Diavolul ˆ ˘ l-a prins foarte usor ın capcana. ¸ w12 15/8 3:8, 9, 12

Marti, ¸ 22 iulie ˆ El ı ¸ti va zdrobi capul. (Gen. 3:15) ˘ ˆ Apostolul Ioan arata ce se va ınˆ ˆ tampla cu Satan. Isus Cristos, ‘ınˆ gerul cu cheia abisului’, ıi va prinde ˆ pe Satan si ¸ pe demoni, ıi va arunˆ ca ın abis si-i va tine acolo o mie ¸ ¸ de ani (Rev. 20:1–3; Luca 8:30, 31; ˘ 1 Ioan 3:8). Aceasta actiune va con¸ ˘ stitui prima etapa a zdrobirii caˆ pului sarpelui. Ce este „abisul“ ın ¸ care vor fi aruncati ¸ Satan si ¸ demo´ nii? Termenul grecesc abyssos, foˆ ˘ ˆ losit aici, ınseamna „foarte adanc ˆ ˆ sau extrem de adanc“. El poate ın-

semna si ¸ „insondabil, incomensurabil“ sau „vidul infinit“. Prin urmaˆ re, abisul este un loc ın care nimeni nu are acces, cu exceptia ¸ lui Iehoˆ va si „cheia ¸ a ıngerului care tine ¸ abisului“. Acolo, Satan va fi tinut ¸ ˆ ˘ ıntr-o stare de inactivitate asema˘ natoare mortii ¸ pentru ‘a nu mai inˆ duce ın eroare natiunile’. Da, acest ¸ ˘ ˘ „leu care racneste“ va fi redus la ta¸ cere (1 Pet. 5:8). w12 15/9 1:15, 16

Miercuri, 23 iulie ˆ Niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, ˘ ˆ n-a ramas neımplinit. Toate ˆ vi s-au ımplinit. (Ios. 23:14) ˘ ˘ Iosua a vazut lucrarile de putere ˘ ˆ pe care Iehova le-a facut ın Egipt ˆ ˆ si ¸ ın pustiu. De aceea, spre sfarsi¸ tul vietii ¸ sale, el le-a putut spune ˘ ˆ cu toata ıncrederea israelitilor cu¸ ˘ ˆ vintele care se regasesc ın textul ˆ ˘ ˘ de azi. In mod asemanator, Iehoˆ ˘ ˆ va ısi ¸ respecta promisiunile si ¸ ın prezent. Prin intermediul Fiului ˘ ˘ ˆ sau, el a prezis ca, ın zilele din ˘ urma, mesajul despre Regat avea ˘ ˘ ˆ sa fie predicat „pe tot pamantul locuit“ (Mat. 24:14). Numai Dumne˘ ˘ zeul Atotputernic putea sa prezica ˘ ˘ ˘ o astfel de lucrare, sa aib a grija ca ˘ ˘ ˆ ea sa fie efectuata si ¸ s-o ındepli˘ neasca prin intermediul unor oameni obisnui ti ¸ ¸ (Fap. 4:13). Asadar, ¸ ˆ ˘ ˘ cand participam la aceasta lucraˆ re, noi contribuim la ımplinirea ˆ ˘ unei profetii ¸ biblice. Noi ıl onoram ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pe Tatal nostru si ¸ aratam ca luam ˆ ˆ ın serios ceea ce spunem cand ne ˘ ˘ ˘ rugam: „Sa fie sfintit ¸ numele tau. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa vina regatul tau. Sa se faca ˆ vointa ¸ ta, precum ın cer, asa ¸ si ¸ pe ˘ ˆ pamant“ (Mat. 6:9, 10). w13 15/3 5:7, 8

Joi, 24 iulie ˆ Pe mine ınsumi jur. (Gen. 22:16) De ce i-a jurat Dumnezeu lui ˘ Avraam ca promisiunile Sale se vor ˆ ˆ ˆ ımplini? Pentru ıncurajarea si ¸ ın˘ ˘ tarirea credintei ¸ celor ce aveau sa ˘ devina comostenitori cu Cristos, ¸ ˘ ˘ alcatuind partea secundara a „semintei“ promise (Gal. 3:29). Asa ¸ ¸ cum a explicat apostolul Pavel, Ie˘ ˆ hova „a intervenit cu un juramant, ˘ pentru ca, prin doua lucruri care nu se pot schimba [promisiunea si ¸ ˘ ˆ ˆ juramantul], ın care este imposi˘ ˘ bil ca Dumnezeu sa minta, noi . . . ˘ ˘ ˆ sa primim o puternica ıncurajare, ˘ ˘ ca sa apucam speranta ¸ ce ne este ˘ ˆ pusa ınainte“ (Evr. 6:13–18). Cres¸ tinii unsi ¸ nu sunt singurii care au ˆ ˘ ˆ ˘ foloase ın urma juramantului facut de Dumnezeu lui Avraam. Iehova a ˘ jurat ca, prin intermediul „semin˘ tei“ lui Avraam, ‘aveau sa se bine¸ ˆ cuvanteze [oameni din] toate na˘ ˆ tiunile pamantului’ (Gen. 22:18). ¸ ˘ ˘ Printre acestia se numara si ¸ ¸ oame˘ ˘ nii ascultatori care alcatuiesc cla˘ sa ‘altor oi’ si ¸ au speranta ¸ de a trai ˆ ˘ ˆ vesnic ın Paradis pe pamant (Ioan ¸ 10:16). w12 15/10 3:6–8

Vineri, 25 iulie ˘ Cel ce se poarta ca unul mic . . . acela este mare. (Luca 9:48) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic este ˘ ˆ „mare“, adica mai valoros ın organizatia ¸ lui Iehova, deoarece se dovedeste un bun colaborator. Isus a ¸ ˘ ˆ trebuit sa-i ındemne pe discipoli ˘ ˘ sa fie umili pentru ca unii dintre ei ˘ ˘ se lasasera influenta ¸ ti ¸ de atitudi˘ nea dominanta a vremii. Asa ¸ cum ˘ ˆ am vazut, „s-a iscat o discutie ¸ ıntre ˘ ei: care avea sa fie cel mai mare ˆ dintre ei“ (Luca 9:46). Si ¸ ın mintea

˘ ˆ ˘ noastra ar putea ıncolti ¸ ideea ca ˆ suntem mai buni decat fratii ¸ nostri ¸ ˘ sau ca le suntem superiori oameˆ ˆ nilor ın general. In lumea de as˘ tazi, tot mai multi ¸ oameni sunt ˆ ˘ mandri si Sa nu fim ca ei! ¸ egoisti. ¸ ˘ ˘ Daca ne dovedim umili si ¸ daca punem vointa ¸ lui Dumnezeu pe pri˘ ˆ mulˆ loc, vom fi o sursa de ınviora˘ re. Intr-adevar, sfatul lui Isus de a ˆ ˘ ne purta ca unii mici ne ındeamna ˘ ˘ ˘ ˆ sa manifestam umilint¸ a ın orice aspect al vietii. w12 15/11 3:11, 12 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 iulie ˘ Oamenii zic: „Iata un om ˆ ˘ ˘ mancacios si ¸ bautor de vin, ˆ un prieten al ıncasatorilor de ˘ ˘ impozite si ¸ al pacatosilor!“. ¸ (Mat. 11:19) Isus Cristos a fost unicul om care ˆ a ascultat ın mod perfect de Dumnezeu. Dar chiar si ¸ el a fost acuzat ˆ ˆ ˘ pe nedrept. In realitate ınsa, prin ˆ conduita sa, care reflecta ıntelep¸ ˆ ciune, el a dezmin ım¸ acuzatiile ¸ ˆ tit potrivitorilor. „Intelepciunea este ¸ ˘ ˘ ˘ dovedita dreapta de lucrarile ei“, a ˘ spus Isus. Acest adevar este valaˆ bil si ¸ ın zilele noastre. De exemplu, unii dintre vecinii celor care slujesc la Betelul din Selters ˆ ˘ (Germania) ıi considera persoane ˘ ciudate. Totusi, ¸ primarul localita˘ tii ¸ respective le-a luat apararea: ˘ „Martorii care lucreaza acolo au un ˘ ˆ ˘ mod de viat¸ a diferit, care ınsa nu-i ˘ ˆ deranjeaza ın niciun fel pe ceilalti ¸ din comunitate“. Recent, si ¸ despre Martorii lui Iehova din Moscova ˆ s-a vorbit ın termeni apreciativi. Ei ˆ ˆ au fost acuzati ¸ ın repetate randuri ˆ de presupuse fapte rele. Apoi, ın ˘ iunie 2010, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (Franta) a dezmintit ¸ acuza¸ tiile. w12 15/12 3:13, 14 ¸

˘ Duminica, 27 iulie ˘ ˘ ˆ ˘ Asadar, cai ¸ti-va si ¸ ¸ ıntoarce ¸ti-va. (Fap. 3:19) ˘ Ai facut lucruri pe care acum le regreti? ¸ folosit timpul si ¸ Ti-ai ¸ energia ˘ ˘ urmarind obiective gresite? I-ai fa¸ ˘ cut pe altii ¸ sa sufere prin faptele ˘ ori prin cuvintele tale? Multi ¸ se fraˆ ˘ manta tot timpul din cauza aces˘ ˆ tor lucruri. Ei se lasa doborati ¸ de ˘ ˘ tristete si am ar aciune deoarece nu ¸ ¸ ˘ ˘ reusesc sa treaca peste ele. Dar pot ¸ ˘ ˘ ˆ ei sa rezolve vreo problema ıngrijoˆ ˘ randu-se? Nu, nici macar una! Ima˘ ˘ ˆ gineaza-ti ¸ ca stai ıntr-un balansoar ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ si ¸ ıncerci sa ınaintezi leganandu-te ˆ ˘ ore ıntregi. Cu tot efortul t au, nu vei ˆ ˘ ˘ ˘ ajunge nicaieri. In mod asemanator, ˘ ˘ ˆ nu are niciun rost sa te framanti ¸ ˆ la ˆ nesfarsit In¸ din cauza unei greseli. ¸ ˘ ˘ ˘ cearca, mai degraba, sa faci tot ce ˘ poti ¸ pentru a o repara. De pilda, ce˘ re-ti ¸ scuze de la cel caruia i-ai gresit ¸ ˘ ˘ ˆ si sa te ımpaci cu el. ¸ straduieste-te ¸ ˆ ˘ Gandeste-te ce te-a determinat sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ comiti a si ¸ acea greseal ¸ ¸ ıncearca sa ˆ ˘ n-o mai repeti. ¸ Sunt ınsa si ¸ situaˆ tii ¸ ın care va trebui pur si ¸ simplu ˘ sa i greselii tale. ¸ consecintele ¸ ¸ Oricum ar sta lucrurile, regretele si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ framantarile ar putea ajunge sa te ˘ ˆ paralizeze, ca sa spunem asa, ¸ ımpieˆ ˘ dicandu-te sa-i slujesti ¸ lui Iehova cu tot ce ai mai bun. w13 15/1 4:9–11

Luni, 28 iulie Veghea ¸ti . . . cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ci ca niste ın ¸telep ¸ti. (Ef. 5:15) ¸ Aparatele electronice sunt tot mai ˘ ˆ ˆ rasp andite ın lumea de azi. Folosi˘ ˆ te cu discernamant, ele pot fi foar˘ ˘ ˘ ˆ te utile. Folosite fara discernamant, ˆ ˘ ˘ ne pot ındep arta de Tatal nostru ceresc. Computerele, de exemplu, ne sunt de mare ajutor. Cu ajuto˘ ˘ rul lor putem sa facem cercetari, ˘ ˘ ˘ sa comunicam si ¸ chiar sa ne des-

ˆ ˘ tindem. Ele ınsa ar putea deveni o obsesie. Campaniile publicitare ur˘ ˘ ˘ ˘ maresc sa-i convinga pe oameni ca ˘ ˘ trebuie sa aiba tot ce e mai nou pe ˘ ˆ ˘ ˆ piat¸ a. Un tanar si-a dorit atat de ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ mult o tableta, ıncat si-a vandut ın ¸ secret un rinichi pentru a face rost de bani ca cumpere. Ce sacrificiu ˆ s-o ˘ ˘ absurd! Insa mult mai grav ar fi sa-ti ¸ sacrifici prietenia cu Iehova din ca˘ ˘ ˆ uza ca folosesti tehnologia ın mod ¸ nepotrivit sau excesiv. Pentru a-si ¸ ˆ ˘ ınvinge obiceiul rau de a naviga pe ˆ ˘ internet pana la miezul noptii, un ¸ ˘ ˆ frate si-a setat computerul sa se ın¸ ˘ ˆ ˘ chida automat la ora cand trebuia sa ˘ mearga la culcare. w13 15/1 3:3, 4

Marti, ¸ 29 iulie Moartea s-a extins la to ¸ti ˘ oamenii, fiindca to ¸ti au ˘ ˘ pacatuit. (Rom. 5:12) ˘ ˘ Suntem recunoscatori ca Dumne˘ ˘ zeu ne-a dezvaluit adevarul despre ˆ ˘ modul ın care ne-a eliberat din pacat si ¸ din moarte, pe care le-am ˆ mostenit de la Adam. Noi am ınteles ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ca Isus „n-a venit ca sa i se slujeasca, ˘ ˘ ˘ ci sa slujeasca si ¸ sa-si ¸ dea sufletul ca ˘ ˘ rascumparare pentru multi“ ¸ (Mar. ˘ 10:45). Ce bine este ca stim despre ¸ ˘ ˘ ˘ ‘eliberarea prin rascumpararea pla˘ tit a de Cristos Isus’! (Rom. 3:22–24) ˆ In secolul I, iudeii si ¸ oamenii din na˘ ˘ ˘ ˘ tiuni trebuiau sa se caiasca de paca¸ ˘ ˘ ˆ tele lor si ¸ sa manifeste credint¸ a ın ˘ ˘ jertfa de rascumparare a lui Isus. Altminteri, nu puteau fi iertati. ¸ Luˆ crurile stau la fel si ¸ ın prezent (Ioan ˘ ˘ ˘ 3:16, 36). Daca o persoana continua ˘ ˘ ˆ sa creada ın doctrine false, precum Trinitatea sau nemurirea sufletului, ˘ ˘ ea nu poate beneficia de rascumpaˆ ˘ rare. Noi ınsa putem. Noi cunoas¸ ˘ tem adevarul despre ‘Fiul iubirii [lui Dumnezeu]. Prin el avem eliberarea ˘ ˘ ˘ prin rascumparare, iertarea pacatelor’ (Col. 1:13, 14). w13 15/2 2:15, 16

Miercuri, 30 iulie ˘ ˆ Din inima ies gandurile rele. (Mat. 15:19) ˆ „Gandurile rele“ despre care a vorbit Isus sunt rationamente sau ati¸ tudini care pot afecta multe aspecte ale vietii. ¸ De exemplu, cineva ar pu˘ tea manifesta o loialitate exagerata ˘ ˆ fat¸ a de rude. Bineınteles, crestinii ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa aiba „afectiune naturala“ ¸ ˘ ˘ fat¸ a de rude si ¸ sa nu fie asemenea oamenilor lipsiti ¸ de afectiune ¸ ˘ din aceste ‘zile din urma’ (2 Tim. ˆ ˘ ˘ 3:1, 3). Insa, uneori, s-ar putea sa ˘ ˘ ˆ aratam afectiune ıntr-un mod exa¸ ˆ ˘ gerat. Unii spun: „Sangele apa nu se ˘ face“. Astfel, s-ar putea ca ei sa ia ˘ ˘ ˘ apararea sau sa tin ¸ a cu orice pret¸ ˘ ˘ partea unor rude ori sa se simta ei ˆ ˆ ˆ ınsi ¸ si ¸ jigniti ¸ cand cineva ıl jignes¸ ˘ te pe un membru al familiei. Sa ˘ ne amintim ce au facut fratii ¸ Dinei din cauza unor astfel de sentimente ˘ (Gen. 34:13, 25–30). Sa ne imagi˘ ˘ nam si ¸ sentimentele care l-au facut ˘ ˘ pe Absalom sa-l ucida pe Amnon, ˘ fratele sau vitreg (2 Sam. 13:1–30). ˆ Oare nu „gandurile rele“ au stat la baza actiunilor lor? w13 15/3 2:13, 15 ¸

Joi, 31 iulie ˆ Cand va veni spiritul ˘ ˘ ˘ ˘ adevarului, el va va calauzi ˆ ˘ ın tot adevarul. (Ioan 16:13) ˘ ˘ Isus a vrut sa-i ajute pe altii ¸ sa-l ˘ ˘ ˘ cunoasca pe Tatal si ¸ le-a dezvaluit ˘ tot ce trebuiau despre El ¸ ˆ sa stie (Mat. 11:27). In plus, Isus le-a dat ˘ ˘ discipolilor ‘pricepere ca sa ajunga ˘ ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Cel adevarat’, pe Iehova Dumnezeu (1 Ioan 5:20). El ˘ ˆ ˘ le-a deschis mintea ca sa ınteleag a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ aturile despre Tatal. Isus nu ˆ ˘ ˆ l-a ınvaluit pe Dumnezeu ın misˆ ˘ ˘ ter sustin ¸ and ca Tatal face parte ˆ dintr-o trinitate ce nu poate fi ın˘ ˆ teleas a. Dar, plin de ıntelepciune, ¸ ¸ ˘ Isus nu le-a dezvaluit discipolilor ˘ ˘ tot ce cunostea despre Tatal sau ¸ (Ioan 16:12). De ce? La momentul ˆ respectiv, ei ‘nu puteau purta’ ata˘ ˆ ˘ ta cunostin t¸ a. Isus a asteptat pana ¸ ¸ ˆ cand discipolii au devenit maturi si ¸ ˘ ˆ ˘ capabili sa ınteleag a anumite de¸ ˘ talii despre Tatal. Isus a fost bun cu ei si cont de limitele lor. ¸ a tinut ¸ w12 15/4 1:14, 15

Vineri, 1 august ˘ ˘ ˆ Nu te grabi sa te manii ˆ ˘ ˘ ˆ ın spiritul tau, caci mania ˆ ˆ se odihneste ın sanul ¸ ˘ ˘ celor fara minte. (Ecl. 7:9) ˆ ˘ In multe situatii din viat¸ a nu ¸ ˘ ˘ reaction am asa ¸ ¸ cum ar trebui. Sa ˘ presupunem ca esti ¸ la volan si, ¸ din cauza manevrei altui sofer, esti ¸ ¸ pe punctul de-a face un accident. Re˘ ˆ use ¸ sti ¸ totusi ¸ sa eviti ¸ coliziunea ın ˘ ultima clipa. Cum vei reactiona? ¸ ˘ ˆ Poate ca ai citit despre situatii ¸ ın ˘ care un sofer furios ˆ a ajuns sa agre¸ ˘ ˘ seze un alt sofer. Insa, pentru ca ¸

˘ ˘ esti cu sigurant¸ a ca nu ai ¸ crestin, ¸ ˘ vrea sa faci asa ¸ ceva. Ar fi mai bine ˘ ˘ sa stai putin si ¸ ¸ sa analizezi situatia. Probabil c-ai avut si ¸ ¸ tu o par˘ ˘ te din vina fiindca ai fost distras ˘ ˘ de ceva. Sau poate ca celalalt so¸ ˘ ˘ fer a avut o problema tehnica la ˘ ˘ ˘ masin ¸ a. Aceasta situatie ¸ ipotetica ˆ ˘ ˘ scoate ın evident¸ a un adevar im˘ ˘ portant: putem sa atenuam sentiˆ mentele negative, precum mania ˘ ˘ ˆ si ¸ dezamagirea, daca suntem ınte¸ ˘ ˘ legatori, daca vedem lucrurile si ¸ din punctul de vedere al celuilalt ˘ ˘ ˘ si ¸ daca suntem dispusi ¸ sa iertam. ˘ Asadar, sa nu punem totul la ini¸ ˘ ma. w12 15/11 5:9, 10

ˆ ˘ ˘ Sambata, 2 august ˘ Vor sti ¸ ca numele meu este Iehova. (Ier. 16:21)

ˆ In 1931, la congresul de la Coˆ lumbus (Ohio), Studentii ¸ ın Biblie au primit cu mult entuziasm numele „Martorii lui Iehova“. Apoi, ˆ ın 1935, la congresul de la Washington, D.C., fratele Rutherford a identificat ‘marea multime’ din ¸ ˘ ˆ ˆ Revelatia, descrisa ca „stand ın pi¸ ˆ ˆ cioare ınaintea tronului si ¸ ˆ ınaintea Mielului“ (Rev. 7:9–17). In 1942, ˆ ˘ cand cel de-al Doilea Razboi Monˆ ˘ ˘ dial era ın plina desfasurare, Na¸ ˆ than Knorr a tinut ınsufletitorul ¸ ¸ discurs „Pace — Putea-va ea dura?“. El a explicat pe cine reprezenta ‘fiara de culoare stacojie’ din Re˘ ˘ velatia, capitolul 17, si ¸ ¸ a aratat ca ˘ ˘ ˘ dupa razboi avea sa urmeze o pe˘ rioada de predicare si ¸ mai inten˘ sa. La congresul international din ¸ ˆ 1950, tinut ın orasul New York, au¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ditoriul a primit cu multa ıncantare Scripturile grecesti — Tra¸ crestine ¸ ducerea lumii noi. Aceasta a fost prima parte a unei traduceri a Biˆ ˘ bliei ın engleza moderna, ce a redat numelui divin locul care i se cuvine ˆ ın Sfintele Scripturi. w12 15/9 5:7, 8

˘ Duminica, 3 august ˆ Ve ¸ti fi ura ¸ti de toate na ¸tiunile din cauza numelui meu. (Mat. 24:9) ˆ ˆ Din 1914, cand au ınceput zile˘ le din urma ale actualului sis˘ ˘ tem, aceasta ura a devenit tot mai ˘ intensa. De-a lungul anilor, multe guverne au interzis publicatiile ¸ ˆ Martorilor lui Iehova si ¸ au ıncercat ˘ ˘ sa opreasca lucrarea de predicaˆ ˆ ˘ ˆ re. Acest lucru se ıntampl a si ¸ ın ˆ ˆ ˘ ˘ prezent ın unele t¸ ari. Insa, indife-

rent ce ar face, natiunile nu vor ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ reusi ¸ niciodata sa distruga ınchi˘ ˘ narea adevarata! Iehova va conti˘ ˘ nua sa-si ¸ foloseasca puterea pentru a-si ¸ ocroti poporul (Deut. 11:2). ˘ ˘ ˆ Daca ramanem aproape de Iehova ˘ ˆ ˘ si ¸ stam fermi ın adevar, Iehova si ¸ ˘ ˆ Fiul sau, Isus Cristos, ısi ¸ vor face partea. Dumnezeu nu va permite niciunei persoane si ¸ niciunui lucru ˘ ˘ ˆ ‘sa ne smulga din mana Sa’ (Ioan ˘ 10:28, 29). Iehova este gata sa ne ofere orice ajutor de care avem ne˘ ˆ voie pentru a ramane supusi ¸ conducerii sale suverane si ¸ Regatului mesianic. w13 15/2 3:11–13

Luni, 4 august ˘ Sa fie prompt la ascultare, ˆ ıncet la vorbire. (Iac. 1:19)

ˆ ˘ ˘ Inainte de-a face o vizita de pas˘ ˆ ˘ torire, un batran trebuie sa-si ¸ reˆ zerve timp pentru a se gandi la acea ˘ persoana. Astfel, discutia ¸ nu se va ˘ ˆ rezuma la generalitati ¸ si ¸ ıi va fi cu ˘ adevarat de folos fratelui sau suroˆ rii respective. In timpul vizitelor de ˘ ˘ ˆ ˘ pastorire, batranul le da posibilita˘ tea fratilor si ¸ ¸ surorilor sa se expri˘ ˆ me si-i asculta cu atentie. „E atat de ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ınviorator cand un batran asculta ˘ cu inima“, a spus o sora (Luca 8:18). ˆ ˘ ˆ Pavel i-a ındemnat pe batranii de ˘ congregatie ‘sa fie aten ti la toa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ta turma’ (Fap. 20:28). Intr-adevar, to ¸ti membrii congregatiei au ne¸ ˆ voie de ıncurajare, inclusiv vestitorii sau pionierii care slujesc cu fidelitate de multi ¸ ani. Dar de ce au ei ˘ ˆ nevoie de ajutor din partea batranilor? Desi ¸ sunt puternici pe plan spiritual, si ¸ ei se simt uneori coplesi ¸ ti ¸ de problemele si ¸ de presiu˘ nile acestui sistem rau. w13 15/1 5:10–12

Marti, ¸ 5 august ˘ ˘ Sa ne interesam unii de al ¸tii ca ˘ ˆ ˘ sa ne ındemnam la iubire si ¸ la ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fapte bune, fara sa neglijam ın˘ trunirea noastra, cum au unii ˘ ˆ ˘ obiceiul, ci sa ne ıncurajam unii ˆ pe al ¸tii, si ¸ aceasta cu atat mai ˆ ˘ mult cu cat vede ¸ti ca ziua se apropie! (Evr. 10:24, 25) ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın toti ¸ ˘ cei ce „cauta refugiu la el“. De ace˘ ˘ ea, chiar si ¸ dup a ce am ajuns sa-l cunoastem pe Dumnezeu, trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa cautam ın continuare compania ˆ ˆ celor care ıl cunosc (Naum 1:7). In ˘ lume exista multe motive de desˆ curajare. Prin urmare, este ınte¸ ˘ ˆ lept sa petrecem timp ın compania ˆ ıncurajatoare a fratilor si ¸ ¸ a surorilor noastre. Ce foloase decurg de ˆ ˘ aici? In congregatie gasim persoa¸ ˆ ˘ ne care ne ındeamna „la iubire si ¸ la ˘ fapte bune“. Iubirea reciproca despre care le-a scris Pavel evreilor presupune o comunitate de frati, ¸ o ˆ ˘ familie de ınchinatori ai lui Iehoˆ va care au acelasi ¸ mod de gandire, deci o congregatie. Nu putem ¸ ˘ ˆ ˆ manifesta aceasta iubire decat ın compania fratilor nostri de credin¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ t¸ a, pe care ıi ıntalnim daca suntem ˆ prezenti ¸ cu regularitate la ıntruniri ˘ si ¸ particip am la ele. w13 15/3 3:13

Miercuri, 6 august ˘ ˘ Cerceteaza-ma, o, Dumnezeule, ˘ . . . si ¸ condu-ma pe calea vesni¸ ciei! (Ps. 139:23, 24) ˆ O modalitate prin care ıi per˘ ˆ mitem lui Iehova sa ne ındrume este studiul personal. Prin intermediul publicatiilor sclavului fidel ¸ ˘ ˘ si ¸ prevazator, Iehova ne pune la dispozitie ¸ o multitudine de sfaturi ˘ (Mat. 24:45). Dar, ca ele sa ne fie ˘ de folos, trebuie sa ne facem timp

˘ ˘ pentru studiu si ¸ sa aplicam ceea ˆ ˘ ˘ ce ınvat¸ am. Studiul personal este ˘ doar una dintre activitatile prin ¸ ˘ care Iehova ‘ne pazeste de poticni¸ ˘ re’ (Iuda 24). Ai studiat vreodata ˆ ceva ın publicatiile noastre care, ¸ ˘ parca, a fost scris pentru tine? Priveste sfaturile, sau corectarea, ca ¸ venind de la Iehova. Un prieten ˘ ˆ bun te atentioneaz a cand trebu¸ ˘ ˘ ˆ ie sa faci schimbari ın comportaˆ ˆ ment sau ın personalitate. In mod ˘ ˘ ˆ asemanator, Iehova ısi ¸ poate folosi ˘ ˘ spiritul ca sa te ajute sa te corec˘ ˆ tezi. Daca suntem receptivi la ınˆ drumarea spiritului, ıi permitem ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova sa ne calauzeasca pasii. ¸ w12 15/4 5:12

Joi, 7 august Veghea ¸ti . . . cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ˘ ˘ ci ca niste ın ¸telep ¸ti, rascumpa¸ ˆ rand orice moment prielnic. (Ef. 5:15, 16)

ˆ ˘ ˘ In aceasta lume plina de distra˘ ˘ ˘ ˘ geri este dificil ‘sa rascumparam orice moment prielnic’. „Asa ¸ cum au fost zilele lui Noe, asa ¸ va fi si ¸ prezenta ¸ Fiului omului“, a avertizat Isus. Dar cum au fost acele zile? ˘ Dumnezeu i-a spus lui Noe ca lu˘ ˘ mea din vremea sa urma sa piara ˆ ıntr-un potop. Fiind un „predicator ˘ al dreptatii“, Noe a proclamat cu fi¸ delitate mesajul divin (Mat. 24:37; ˆ ˘ ˘ ˆ 2 Pet. 2:5). Insa oamenii rai „man˘ ˘ ˘ cau si ¸ beau, barbatii ¸ se casatoreau ˆ ˘ ˘ si ¸ femeile erau date ın casatorie, . . . si [mesajului] ¸ n-au dat atentie ¸ ˆ ˘ ˘ pana a venit potopul si ¸ i-a maturat pe toti“. Isus si-a avertizat conti¸ ¸ ˘ nuatorii: „Fiti ¸ si ¸ voi gata, pentru ca ˘ Fiul omului vine la o ora la care nu ˘ ˆ va ganditi“ ¸ (Mat. 24:38, 39, 44). Asa¸ ˘ dar, ‘sa fim si ¸ noi gata’, asemenea lui Noe! w12 15/5 3:11, 12

Vineri, 8 august ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Stau plin de cain ¸ta ın ¸tarana ˆ ˘ si ¸ ın cenus¸ a. (Iov 42:6) ˘ ˘ Pentru ca se lasa coplesi ¸ ti ¸ de gre˘ selile din trecut, unii ajung sa crea¸ ˘ ˘ ˘ ˆ da ca nu merita ındurarea lui Dum˘ ˘ nezeu. Ei considera ca Iehova nu are ˘ cum sa-i ierte deoareceˆ au gresit ¸ prea grav sau prea des. In realitate ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa, indiferent ce au facut, ei pot sa ˘ ˘ ˘ se caiasca, sa-si ¸ schimbe conduita ˘ ˘ si ¸ sa-i ceara iertare lui Dumnezeu ˘ ˆ (Fap. 3:19). Iar el le poate arata ındu˘ rare si ¸ bunatate iubitoare, asa ¸ cum ˘ ˆ ˆ a facut ın cazul atator oameni. Penˆ ˘ ˘ tru a ne redobandi pacea launtrica ˆ ˘ cand suntem macinati ¸ de sentimen˘ te exagerate de vinovatie, nu trebu¸ ˘ ˆ ˘ ie decat sa acceptam solutia ¸ perfec˘ ˘ ˆ ta pe care ne-o recomanda ınsusi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu: „Cine ısi ¸ acopera faradelegile nu va prospera, dar celui ce le ˘ ˘ marturiseste si ¸ ¸ se lasa de ele i se ˘ ˆ va arata ındurare“ (Prov. 28:13; Iac. ˘ ˘ 5:14–16). Asadar, trebuie sa-i martu¸ ˘ ˘ risim lui Iehova p acatele, sa-i cerem ˘ ˘ iertare si ¸ sa ne dovedim cainta ¸ prin ˘ fapte (2 Cor. 7:10, 11). Daca vom face ˘ acesti ¸ pasi, ¸ Iehova, Cel care ‘iarta cu ˘ ˆ larghete’, ne va arata ındurare (Is. ¸ 55:7). w13 15/1 4:11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 9 august Puterea lui va deveni mare. (Dan. 8:24) Putem identifica al saptelea cap ¸ al fiarei din Revelatia, capitolul 13, ¸ ˆ comparand viziunea lui Ioan cu viziunea lui Daniel referitoare la fiara ˆ ˘ ınfricos¸ atoare cu zece coarne (Dan. ˘ 7:7, 8, 23, 24). Fiara pe care a vazut-o ˘ Daniel reprezinta Imperiul Roman. ˆ In secolul al V-lea e.n., Imperiul Roˆ ˘ man a ınceput sa se destrame. Cele zece coarne de pe capul fiarei sim˘ bolizeaza regatele care s-au dezvoltat din acest imperiu. La mijlocul secolului al XVIII-lea, Marea Britanie era foarte aproape de a deveni

˘ ˘ puterea politica dominanta. Desi ¸ Marea Britanie s-a impus pe scena lumii, ˆ coloniile pe care le avea ın America de ˆ ˆ Nord si-au castigat independenta. ¸ ¸ ¸ In ˆ ˆ 1914, cand a ınceput ziua Domnului, ˆ Marea Britanie era cel mai ıntins imperiu din toate timpurile, iar Statele Unite, cea mai mare putere industri˘ ala de pe glob. Statele Unite si ¸ Maˆ ˘ rea Britanie s-au aliat ın Primul Raz˘ boi Mondial. Aparuse deci al saptelea ¸ cap al fiarei: puterea anglo-america˘ na. w12 15/6 2:3–5

˘ Duminica, 10 august ˆ ˘ O, Dumnezeule, tu m-ai ınva ¸tat din tinere ¸tea mea si ¸ vestesc si ¸ ˘ acum lucrarile tale minunate. (Ps. 71:17) ˘ ˘ ˘ ˘ Suntem recunoscatori ca nu rataˆ ˆ cim ın ıntuneric spiritual, ci ne bucu˘ ram de lumina care vine de la Ieho˘ va (Prov. 4:18, 19). Asadar, sa studiem ¸ ˆ cu atentie Cuvantul lui Dumnezeu ¸ ˘ si ¸ sa le vorbim altora cu zel despre ˘ adevar. Ca popor dedicat al lui Iehoˆ ˘ ˘ ˘ va, noi ıntelegem ca exista o lega¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tura stransa ıntre suveranitatea lui Dumnezeu si ¸ integritatea oamenilor. ˆ ˘ ˘ ˘ Intr-adevar, noi proclamam adeva˘ rul incontestabil ca Iehova este Su˘ veranul universului si ¸ ca el este demn ˘ ˘ de toat a devo tiunea noastr a (Rev. ¸ ˆ ˆ ˆ 4:11). In plus, ıntrucat avem spiritul ˘ lui Iehova, noi le predicam vestea ˘ ˆ ˘ buna celor smeriti, ¸ ıi pansam pe cei ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ cu inima franta si ¸ ıi mangaiem pe cei cuprinsi ¸ de jale (Is. 61:1, 2). Desi ¸ Saˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tan ıncearca sa stapaneasca peste ˆ poporul lui Dumnezeu si ¸ peste ıntreaga omenire, eforturile sale sunt ˘ sortite esecului. Noi manifestam o ¸ ˘ profunda apreciere pentru mosteni¸ ˘ ˘ rea noastra spirituala si ¸ suntem ho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tarati ¸ sa ne pastram integritatea fat¸ a ˘ ˘ ˘ de Dumnezeu si ¸ sa-l laudam pe Domnul Suveran Iehova acum si ¸ pentru totdeauna (Ps. 26:11; 86:12). w13 15/2 2:19, 20

Luni, 11 august ˆ ˘ Nu vor mai ınva ¸ta fiecare ˘ pe semenul sau si ¸ fiecare pe ˘ ˆ fratele sau, zicand: „Cunoas¸ ˘ te ¸ti-l pe Iehova!“, fiindca to ¸ti ˘ ma vor cunoaste, de la cel mai ¸ ˆ ˘ mic dintre ei pana la cel mai mare dintre ei. (Ier. 31:34) ˘ ˘ Cu sigurant¸ a, este important sa ˘ dorim sa-l cunoastem pe Iehova si ¸ ¸ ˘ ˘ sa facem parte din poporul sau. O ˘ cerint¸ a pentru a primi aceste bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvantari este sa fim iertati ¸ de pa˘ ˘ cate pe baza jertfeiˆ de rascumpa˘ rare a lui Cristos. Insusi ¸ faptul ca ˘ putem primi iertare ar trebui sa ne ˆ ˘ ˘ ındemne sa-i iertam si ¸ noi pe altii, ¸ ˘ chiar si ¸ pe cei fat¸ a de care s-ar pu˘ tea sa avem resentimente. Dispoˆ ˘ zitia de a ınlatura orice sentiment ¸ negativ va avea un efect bun asupra ˘ ˘ inimii noastre. Astfel, vom arata ca ˘ dorim sa-i slujim lui Iehova, dar si ¸ ˘ ˆ ˆ ca ıl cunoa stem din ce ın ce mai ¸ ˆ bine. In plus, vom fi asemenea celor despre care Iehova a spus prin ˘ ˘ ˘ Ieremia: „Ma veti ¸ cauta si ¸ ma veti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gasi, fiindca ma veti ¸ cauta din toata ˘ ˘ ˘ ˘ inima voastra. Si ¸ eu ma voi lasa gasit de voi“ (Ier. 29:13, 14). w13 15/3 2:18, 19

Marti, ¸ 12 august Poruncile sale nu sunt grele. (1 Ioan 5:3) Adam si ¸ Eva nu i-au fost recu˘ noscatori Creatorului lor pentru li˘ bertatea primita, ci au ales libertatea pe care le-o oferea Satan, dar la care nu aveau dreptul: independen ta ¸ din punct de vedere moral. ˆ ˘ ˆ ˘ In loc sa castige mai multa liberta¸ ˘ te, primii nostri parinti, ¸ ¸ si ¸ implicit ˘ urmasii ¸ lor, au devenit sclavi ai pa˘ catului, ceea ce le-a adus suferint¸ a si ¸ moarte (Rom. 5:12). Din moment

˘ ce Satan a putut sa determine doi oameni perfecti, ¸ precum si ¸ multe ˘ ˘ creaturi spirituale, sa respinga suveranitatea lui Dumnezeu, el ne ˆ poate ınsela si ¸ ¸ pe noi. Strategia lui ˆ ˘ este, ın esent¸ a, aceeasi. ¸ Satan vrea ˘ ˘ sa credem ca normele lui Iehova ˆ ˘ ˘ sunt ımpovaratoare si ¸ ne fac via˘ ˘ ta ¸ monotona. Daca petrecem mult ˆ ˆ timp cu persoane care gandesc ın ˘ acest fel, am putea ajunge sa ne ˆ ˆ ınsusim modul lor de gandire. O so¸ ˘ ra de 24 de ani care a comis imo˘ ralitate marturiseste: „Prietenii au ¸ ˘ avut o influent¸ a rea asupra mea, ˘ ˆ ˘ mai ales pentru ca nu ındrazneam ˘ ˘ ˘ sa am o parere diferita de a lor“. w12 15/7 2:2, 3

Miercuri, 13 august ˘ ˆ Purta ¸ti-va ıntr-un mod ˘ demn de vestea buna. (Filip. 1:27) ˘ Termenul din limba greaca folo˘ sit de Pavel si a“ ¸ tradus „purtati-v ¸ ˘ ˘ este redat si a ceta¸ prin „dovediti-v ¸ ˆ teni“. Acest cuvant avea o semni¸ ficatie aparte pentru crestinii din ¸ ¸ ˘ Filipi. Se pare ca Filipi era unul dintre putinele orase ¸ ¸ privilegiate ˘ ˘ ˘ ai caror locuitori primisera cetate¸ ˘ ˘ nia romana. Cetatenii romani din ¸ Filipi si ¸ de pe tot cuprinsul impeˆ riului erau mandri de statutul lor, ˆ ˆ ˘ ıntrucat legea romana le oferea o ˘ protectie speciala. Membrii con¸ gregatiei din Filipi aveau un motiv ¸ ˘ ˆ mult mai bun sa fie mandri. Pavel le-a amintit acestor crestini unsi: ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ „Cat despre noi, cetatenia noastra ¸ ˆ este ın ceruri“ (Filip. 3:20). Ei erau ˘ cetateni ai Regatului lui Dumne¸ ˘ zeu, un regat superior oric ˆ arui im-˘ ˘ ˆ periu de pe pamant. In aceasta calitate, se bucurau de protectie ¸ si ¸ de avantaje unice (Ef. 2:19–22). w12 15/8 2:1, 2

Joi, 14 august ˘ ˆ Un om stapaneste peste ¸ alt om spre paguba lui. (Ecl. 8:9) Pe parcursul celor sase mii de ¸ ˘ ˆ ˘ ani de istorie umana, ıncercarile oamenilor de a se conduce singuri le-au provocat suferinte ¸ de ˆ nedescris. Cum stau lucrurile ın ˆ ˘ ˘ prezent? Pe langa razboaie si ¸ re˘ volte, omenirea se confrunta cu ˘ ˘ probleme grave precum saracia, ˆ bolile, distrugerea mediului ın˘ ˘ conjurator si ¸ schimbarile climaterice. Unii oficiali guvernamentali ˘ au afirmat ca doar o schimbare ˘ ˆ majora ın atitudinea oamenilor ar putea preveni dezastrul. Regatul lui Dumnezeu, condus de Isus Cristos, regele mesianic, si ¸ de cei ˘ 144 000 de coregenti ¸ ai sai, va re˘ para tot raul suferit de oameni si ¸ ˘ ˆ va readuce pamantul la starea iniˆ ˘ tial a. In timpul Domniei de O Mie ¸ de Ani, emotionanta promisiune a ¸ lui Dumnezeu va deveni realitate: ˘ ˆ „Eu creez ceruri noi si ¸ un pamant ˘ nou si ¸ nimanui nu-i vor mai veni ˆ ˆ ın minte lucrurile de mai ınainte, ˆ ˘ nici nu-i vor mai urca ın inima“ (Is. 65:17). w12 15/9 2:2, 3

Vineri, 15 august ˘ ˘ Bunatatea nemeritata a Domnului Isus Cristos ˘ ˆ sa fie cu spiritul pe care ıl manifesta ¸ti! (Filim. 25) ˆ ˘ Cand le-a scris fratilor sai de ¸ ˘ credint¸ a, apostolul Pavel si-a ex¸ primat de mai multe ori speranta ¸ ˘ ca Iehova si ¸ Isus vor aproba spiritul manifestat de congregatii. Fo¸ losind expresii de genul „Domnul ˘ sa fie cu spiritul pe care-l maniˆ ˆ festati“, Pavel ısi ¸ ¸ ıncuraja colabo-

˘ ˘ ˘ ratorii sa aiba un spirit care sa ˘ oglindeasca vointa ¸ lui Dumnezeu ˘ si a (2 Tim. ¸ personalitatea crestin ¸ 4:22; Gal. 6:18; Col. 3:9–12). Asa¸ ˘ ˆ ˘ dar, ar fi bine sa ne ıntrebam: Ce fel de spirit am? Cum as¸ putea maˆ ˘ ˘ nifesta ıntr-o masura si ¸ mai mare ˘ un spirit placut lui Dumnezeu? Ce pot face pentru a contribui si ¸ mai mult la spiritul pozitiv al congre˘ ˆ gatiei? Pentru a ilustra, sa ne gan¸ ˆ dim la un camp de floarea-soarelui. Prin culoarea si ¸ prospetimea ¸ ei, fiecare floare aduceˆ un plus de frumusete ¸ peisajului. In mod ase˘ ˘ manator, fiecare dintre noi ar tre˘ bui sa contribuie la frumusetea ¸ congregatiei. w12 15/10 2:1, 3 ¸ ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 august

V-am dat un exemplu, ˘ pentru ca, asa ¸ cum v-am facut ˘ eu, asa ¸ sa face ¸ti si ¸ voi. (Ioan 13:15) Este ultima noapte din viata ¸ lui ˘ ˆ Isus ca om. El se afla cu apostolii ın camera deˆ sus a unei case din Ierusalim. In timpul cinei, se ridi˘ ˆ ˆ ca, ısi ¸ scoate mantia si ¸ se ıncinge ˘ ˆ cu un prosop. Pune apa ıntr-un liˆ ˘ ghean si ¸ ıncepe sa spele picioarele ˘ apostolilor, dupa care le sterge cu ¸ ˆ prosopul. Apoi ısi ¸ ia din nou manˆ tia. De ce a ındeplinit Isus o sar˘ ˆ ˘ cina atat de umila? (Ioan 13:3–5) ˆ ˘ ˘ El ınsusi ¸ ˆ explica: „Daca eu, desi ¸ ˘ ˘ ˘ Domn si Inv a t ator, v-am spalat pi¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cioarele, si ¸ voi trebuie sa va spalati ¸ picioarele unii altora“ (Ioan 13:12–14). Prin acest gest, Isus ˆ ˘ i-a ınvatat ¸ pe apostoli o lectie ¸ im˘ ˘ ˘ ˆ ˘ portanta, care avea sa le ramana ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ adanc ıntiparita ın minte si ¸ sa-i ˘ ˘ ajute sa cultive umilint¸ a. w1215/11 2:1, 2

˘ Duminica, 17 august Voi nu sunte ¸ti ai vostri. ¸ (1 Cor. 6:19) ˆ ˘ Cuvantul „sclavie“ le evoca multor persoane imagini ale unor oameni asupriti, ¸ tratati ¸ cu cruzime si ¸ obli˘ ˘ ˘ ˆ gati ¸ sa trudeasca pentru niste ¸ stapani nemilosi. ¸ Cu toate acestea, din cu˘ ˘ vintele lui Isus reiese ca discipolii sai ˘ aveau s a fie sclavi, sau servitori umili. ˆ ˘ ˘ ˆ Insa ei nu urmau sa fie nici ınjositi, ¸ ˘ nici oprimati, ¸ ci aveau sa se bucure ˘ ˆ de o pozitie ¸ onorabila, de ıncredere si ¸ ˘ ˘ de respect. Sa ne amintim, de pilda, ˆ ce a spus Isus, cu putin timp ınain¸ te de moartea sa, despre un anumit ˘ ˘ ˆ sclav. El a prezis ca avea sa-i ıncre˘ dinteze acestui ‘sclav fidel si ¸ ¸ preva˘ ˘ zator’ anumite responsabilit a ti (Mat. ¸ ˆ ˘ 24:45–47). Intr-o relatare paralela, sclavul respectiv este numit ‘’ (Luca 12:42–44). Majoritatea ˘ crestinilor adevarati ¸ din prezent nu ¸ ˘ ˘ ˘ se numara printre cei care atuiesc ˆ alc ˘ „ul fidel“. Insa, potrivit Scripturilor, toti ¸ slujitorii lui Dumneˆ zeu sunt i ıntr-un anumit sens. w12 15/12 2:1–3

Luni, 18 august ˘ ˆ N-au vrut . . . sa se ınchine ˆ ˘ niciunui alt dumnezeu ın afara de Dumnezeul lor! (Dan. 3:28)

ˆ ˆ In secolul al VII-lea ı.e.n., trei evrei ˆ ˘ ˘ au ınteles din proprie experient¸ a ca ¸ ˘ ˘ Iehova rasplateste credinta ¸ ¸ si ¸ curajul ˆ ˘ ˘ ınchinatorilor sai. Nebucadnetar, re¸ gele Babilonului, i-a convocat pe toti ¸ ˘ ˆ demnitarii si ¸ le-a poruncit sa se ınchiˆ ne ınaintea unui chip de aur foarte ˆ ınalt. Toti ¸ cei care nu se supuneau po˘ runcii regelui urmau sa fie aruncati ¸ ˆ ˆ ıntr-un cuptor ıncins. Atunci cei trei evrei i-au spus cu respect lui Nebu˘ cadnetar: „Dumnezeul nostru, caruia ¸ ˆ ˘ ıi slujim, va putea sa ne scape. El ne ˘ ˘ va scapa din cuptorul cu foc arzator si ¸ ˆ ˘ din mana ta, o, rege. Si, ¸ chiar daca nu ˘ ˘ ˘ ne va scapa, sa stii, o, rege, ca tot nu ¸

˘ le vom sluji dumnezeilor tai si ¸ nu ne ˆ vom ınchina chipului de aurˆ pe care l-ai ridicat“ (Dan. 3:16–18). In Daniel 3:19–30 este descris modul impresioˆ nant ın care au fost salvati ¸ acesti ¸ slu˘ jitori ai lui Iehova. Probabil ca noi nu ˘ ˆ ne vom afla niciodata ın pericolul de ˆ ˆ a fi aruncati ¸ ıntr-un cuptor ıncins. Cu toate acestea, si ¸ integritatea noas˘ ˘ tra este testata uneori. Suntem siguri ˆ ˘ ˘ ˆ ınsa ca Dumnezeu ne va binecuvanta pentru credinta ¸ si ¸ curajul nostru. w13 15/1 1:13

Marti, ¸ 19 august „Voi sunte ¸ti . . . martorii mei“, zice Iehova. (Is. 43:12) ˘ ˘ Mostenirea noastra spirituala in¸ ˘ ˆ clude cunostin ta ¸ ¸ exacta din Cuvanˆ tul lui Dumnezeu si cla¸ ıntelegerea ¸ ˘ ˘ ra a adevarului despre el si ¸ despre scopurile sale. Ea include si ¸ un privilegiu cu totul special. Acest privilegiu a devenit o parte a mostenirii ¸ ˆ noastre spirituale ın 1931, cu ocazia congresului de la Columbus (Ohio, ˘ ˘ SUA). Pe programul tiparit apareau ˘ literele „JW“. O sora a spus: „S-au ˘ facut multe speculatii ¸ cu privire la semnificatia acestor litere. Unii au ¸ ˘ ˆ ˘ crezut ca ınsemnau «Continuati ¸ sa astepta ti» «Conti¸ ¸ (Just Wait), altii, ¸ ˘ nuati ¸ sa vegheati» ¸ (Just Watch), iar ˆ ˘ unii s-au gandit la varianta corecta: Martorii lui ˆ Iehova (Jehovah’s Witnesses)“. Inainte ne numeam „Stuˆ ˆ ˘ denti ¸ ın Biblie“, ınsa, prin rezolutia ¸ ˘ ˘ ˘ facuta duminica, 26 iulie 1931, am adoptat numele „Martorii lui Ieho˘ va“. Ce bucurie a fost sa primim acest ˘ nume biblic! „Nu voi uita niciodata ˘ strigatul si ¸ aplauzele puternice care ˘ ˘ au facut ca locul de congres sa vibreze“, a spus un frate. Niciun alt grup religios n-a dorit acest nume, dar ˆ Dumnezeu ne-a binecuvantat, astfel ˘ ˆ ˘ ca ıl purtam de peste opt decenii. Este un privilegiu cu totul special ˘ sa fim Martorii lui Iehova! w13 15/2 1:4, 5

Miercuri, 20 august To ¸ti ne poticnim de multe ori. (Iac. 3:2) ˆ ˘ ˆ Modul ın care reaction am cand ¸ ˘ ˘ ne poticnim sau cadem arata ce fel ˆ de persoane suntem ın realitate. ˘ ˘ ˘ Unii se caiesc si ¸ continuaˆ sa-i slu˘ ˘ jeasca lui Dumnezeu. Insa altii ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ aleg sa nu se caiasca. In Proverbele 24:16 se spune: „Cel drept, chiar ˘ ˘ daca ar cadea de sapte ori, se va ri¸ ˘ ˆ dica, dar pe cei rai nenorocirea ıi ˘ ˘ va face sa se poticneasca“. Iehova nu va permite ca oamenii care se ˆ ˆ ˘ ˘ ıncred ın el sa se poticneasca sau ˘ ˘ ˘ ˘ sa cada — adica sa se confrunte cu o situatie grea sau cu o piedi¸ ˘ ˆ ca ın calea progresului lor spiri˘ ˘ tual — si ¸ sa nu-si ¸ poata reveni. Ie˘ ˘ ˘ hova ne asigura ca ne va ajuta ‘sa ˘ ˆ ˆ ˘ ne ridicam’, astfel ıncat sa pu˘ ˘ tem continua sa-i slujim cu toata ˆ ˆ devotiunea. Cat de ıncurajatoare ¸ ˘ este aceasta idee pentru toti ¸ cei ˆ ˘ care ıl iubesc din inima pe Iehova! Pentru cei care ‘iubesc legea lui ˘ ˘ Iehova’ nu exista nicio piatra de ˘ ˘ poticnire care sa-i poata scoate ˘ definitiv din cursa pentru viat¸ a (Ps. 119:165). w13 15/3 1:4–6 Joi, 21 august ˆ Niciun om care a pus mana pe plug si la lucrurile ¸ priveste ¸ ˘ din urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62) ˘ ˆ A-i sluji lui Iehova cu o inima ın˘ treaga presupune mai mult deˆ cat a participa cu regularitate la ˆ ıntrunirile congregatiei si ¸ ¸ la lucrarea de predicare (2 Cron. 25:1, ˘ ˆ ˘ 2, 27). Daca ın strafundul inimii ˘ ˘ ˘ un crestin continua sa iubeasca ¸ ˘ ˘ „lucrurile din urma“, adica anumi˘ te aspecte ale modului de viat¸ a al

˘ ˆ lumii, el se afla ın pericolul de a-si ¸ pierde prietenia cu Iehova ˘ (Luca 17:32). Doar daca ‘vom avea ˘ oroare de rau si ¸ ne vom alipi de ce este bine’ vom fi ‘potriviti ¸ pentru regatul lui Dumnezeu’ (Rom. ˘ 12:9). Prin urmare, sa ne asigu˘ ˘ ram ca niciun lucru din lumea lui ˆ ˘ Satan, oricat de util sau de placut ˘ ˆ ni s-ar parea, nu ne va ımpiedica ˘ ˘ sa-i slujim lui Iehova din toata inima! (2 Cor. 11:14; Filip. 3:13, 14) w12 15/4 3:10, 13

Vineri, 22 august ˆ Din adancuri te chem, o, ˘ Iehova! O, Iehova, asculta-mi ˘ glasul! Urechile tale sa fie ˘ atente la glasul implorarilor mele. (Ps. 130:1, 2) ˆ ˘ Unii tineri ıncep o perioada de ˘ ˘ ˘ cunoastere fara a fi pregatiti ¸ ¸ pen˘ tru responsabilitatile pe care le ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ presupune casatoria. Altii ¸ ısi ¸ gasesc partenerul conjugal pe inter˘ ˘ ˆ ˘ ˆ net si ¸ se casatoresc ın graba, dan˘ ˘ du-si ¸ seama ulterior ca au facut o ˘ mare greseal a. Iar altii ¸ ¸ comit un ˘ ˆ pacat grav ın perioada de cunoas¸ ˆ ˆ tere si ¸ ısi ¸ ıncep viata ¸ de familie ˆ avand foarte putin respect unul ¸ ˘ ˘ fat¸ a de celalalt. Unii crestini nu ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ se casatoresc „ın Domnul“ si ¸ sufera ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ din cauza ca traiesc ıntr-un camin dezbinat pe plan religios (1 Cor. ˘ ˆ 7:39). Daca te afli ıntr-o asemenea ˘ ˘ situatie, roaga-l pe Iehova sa te ¸ ˘ ˘ ierte si ¸ sa te ajute. E adevarat, el ˆ ˘ nu va ınlatura consecintele grese¸ ¸ ˘ ˘ lilor tale, dar, daca te caiesti, poti ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ fi sigur ca te va ajuta sa depaˆ ˘ ˘ ˘ se sa ¸ sti ¸ ıncercarile. Straduieste-te ¸ faci tot timpul vointa ¸ lui Iehova, ˘ iar ‘bucuria lui va fi fortareata ¸ ta’ (Neem. 8:10). w12 15/5 2:3, 4

ˆ ˘ ˘ Sambata, 23 august ˆ Eu voi cheltui cat se poate ˘ de bucuros si chiar ma voi ¸ ˆ cheltui ıntru totul pentru sufletele voastre. (2 Cor. 12:15) ˘ ˆ ˆ Batranii fac multe eforturi ın foloˆ sul congregatiei. Uneori, sunt atat de ¸ ˆ ıngrijorati ¸ pentru fratii ¸ si ¸ surorile lor, ˆ ˆ ˘ ıncat efectiv nu pot dormi. Ei se roaga ˘ ˆ sau le ofera ajutor spiritual chiar si ¸ ın ˆ orele tarzii ale noptii ¸ (2 Cor. 11:27, 28). ˘ Totusi, ¸ se achita cu constiinciozitate ¸ si ¸ cu bucurie de responsabilitatea lor, la fel ca Pavel. Iubirea pentru fratii ¸ ˘ de credint¸ a l-a impulsionat pe Pavel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se cheltuiasca, adica sa faca mari ˆ ˘ sacrificii pentru a-i ıntari (2 Cor. 2:4; Filip. 2:17; 1 Tes. 2:8). Nu e de mirare ˘ ˆ ca fratii ¸ l-au iubit atat de mult! (Fap. ˆ ˘ ˆ 20:31–38) Si ¸ noi ıi iubim pe batranii de ˆ congregatie lui Iehova ¸ si ¸ ıi multumim ¸ ˆ ˆ ˘ pentru ei ın rugaciune. Cand vedem ˘ interesul lor sincer fat¸ a de noi, simtim ¸ ˘ si ¸ mai multa bucurie. Vizitele lor de ˘ ˆ ˘ pastorire ne ımbogatesc pe plan spiri¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tual. Suntem recunoscatori ca batra˘ ˘ ˆ nii sunt gata sa ne vina ın ajutor ori de ˆ ˘ cate ori presiunile acestei lumi par sa ˘ ˆ ne doboare. Da, batranii ‘sunt colabo˘ ratori spre bucuria noastra’! w13 15/1 5:15, 16

˘ Duminica, 24 august Cei ucisi ¸ de Iehova vor fi ˆ ˘ ın ziua aceea de la un capat al ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pamantului pana la celalalt. (Ier. 25:33) ˘ ˘ ˆ Pe masura ce ne apropiem de sfarsi¸ ˆ tul acestui sistem, Satan ısi ¸ va intenˆ sifica atacurile ımpotriva slujitorilor ˘ lui Iehova. Atunci va sosi „ziua razˆ boiului“ lui Dumnezeu ımpotriva dus¸ ˘ manilor sai (Zah. 14:3–5). Toti ¸ „regii ˘ ˆ pamantului si vor lup¸ armatele lor“ ˆ ˘ ta de partea lui Satan. Insa, oriunde s-ar afla, ei vor fi distrusi ¸ (Rev. ˘ ˆ 19:19–21). Razboiul aduce ıntotdeau˘ ˆ na suferint¸ a, chiar si ¸ celor care ies ın-

˘ ˘ vingatori. Si ¸ noi s-ar putea sa suferim ˆ cand va veni necazul cel mare. S-ar ˘ putea sa avem putine alimente, s-ar ¸ ˘ putea sa pierdem majoritatea lucruri˘ lor pe care le avem si ¸ s-ar putea sa nu ˘ ne mai bucuram de anumite drepturi. ˘ Cum vom reactiona daca vom ajunge ¸ ˆ ˘ ˆ ın aceasta situatie? Vom intra ın pani¸ ˘ ca? Ne vom pierde speranta ¸ si ¸ ne vom ˘ ˘ ˘ lasa prada disperarii? Vom renunta ˆ¸ ˘ la credint¸ a din cauza presiunilor? In ˘ ˘ timpul marelui necaz, va fi vital sa raˆ ˆ ˘ manem ın valea unde Iehova ofera ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ocrotire! Aceasta ınseamna sa-i rama˘ ˘ nem fideli lui Dumnezeu si ¸ sa ne pas˘ ˆ tram credinta ¸ ın puterea lui salvatoare! (Hab. 3:17, 18) w13 15/2 3:14 –16

Luni, 25 august ˘ ˘ ˘ Pacatul sa nu mai domneasca ˆ . . . ın corpurile voastre muri˘ toare ca sa asculta ¸ti de dorin ¸te˘ le lor. Si ¸ sa nu mai prezenta ¸ti ˘ ˘ madularele voastre pacatului ˘ ca arme ale nedrepta ¸tii. (Rom. 6:12, 13) ˘ ˘ Ca sa devenim crestini adevarati, ¸ ¸ a ˘ ˘ ˘ ˆ trebuit sa ne caim si ¸ sa ne ıntoarcem, ˘ ˘ ˘ sau sa renunt¸ am la pacatele noastre. ˆ ˘ ˘ Ins ta ¸ este un proces continuu. ˆ a cain ˆ ˘ Intrucat suntem imperfecti, ¸ pacatul ˆ ˘ ˆ este ınca ın noi, asemenea unui sarpe ¸ ˘ ascuns, gata sa atace (Rom. 3:9, 10). ˘ ˘ ˆ De aceea, trebuie sa ramanem vigi˘ ˘ lenti ¸ si ¸ sa nu ne ignoram defecte˘ ˘ le. Din fericire, Iehova este rabdator ˆ ˘ ˘ cu noi ın timp ce luptam din raspuˆ ˘ teri pentru a ne ımpotrivi slabiciuni˘ lor si ¸ pentru a face schimbarile necesare (Filip. 2:12; 2 Pet. 3:9). Este ˘ ˆ foarte important sa ne folosim cu ıntelepciune timpul si ¸ ¸ resursele, renunˆ t¸ and la obiectivele egoiste. De aseme˘ nea, mediteaza la dedicarea ta. Cel ˆ mai pretios lucru pe care ıl avem este ¸ ˆ relatia cu Iehova. El ıi cunoaste pe ¸ ¸ ˆ cei care ıi apartin (Is. 44:5). Anali¸ ˘ ˘ zeaza sub rugaciune calitatea si ¸ profunzimea relatiei tale cu Dumnezeu. ¸ w13 15/3 3:14, 16

Marti, ¸ 26 august ˆ ˘ ˘ ˆ Avand hrana si ¸ acoperamant, vom fi mul ¸tumi ¸ti cu acestea. (1 Tim. 6:8) ˆ ˘ Societatea de consum ıncearca ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne convinga ca nu putem trai ˘ ˘ fara lucrurile pe care le produce si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa cumparam de fiecare ˘ ˘ dat ˆ a˘ ultimul model˘ de pe piat¸ a. Insa crestinii adevarati ¸ ¸ nu permit ˘ ˘ lumii lui Satan sa le stabileasca ˘ prioritatile (1 Ioan 2:15–17). Dar ce ¸ se poate spune despre cei care au ˘ iesit ¸ la pensie? Oare exista un mod mai bun de a-si ¸ folosi timpul deˆ cat acela de a face pionierat si ¸ de a pune serviciul sacru pe primul loc? Fiecare slujitor al lui Iehova ar ˘ ˆ trebui sa se ıntrebe: Care este cel mai important lucru din viata ¸ mea? Pun interesele Regatului pe primul plan? Am spirit de sacrificiu aseˆ menea lui Isus? Tin ¸ seama de ın˘ ˆ demnul sau de a-l urma neıncetat? ˘ As¸ putea sa-mi modific programul ˆ ˆ ˘ ˆ ın asa ¸ fel, ıncat sa aloc mai mult ˘ timp lucrarii de predicare si ¸ altor ˘ activitati ¸ teocratice? Sunt dispus ˘ ˘ sa fac sacrificii, chiar daca situatia ¸ ˘ ˘ nu-mi permite deocamdata sa dedic mai mult timp serviciului cres¸ tin? w12 15/6 3:16, 17

Miercuri, 27 august ˆ ˘ ˘ Inva ¸ta-ma, o, Iehova, calea ta ˘ ˘ ˘ si ¸ condu-ma pe cararea drepta˘ mei! ¸tii din cauza vrajmasilor ¸ (Ps. 27:11) ˘ ˆ ˘ ˆ A ne lasa ınvata ¸ ti ¸ de Iehova ın˘ seamna a aplica imediat sfaturile pe care le primim prin intermediul ˆ ˘ Cuvantului sau si ¸ al organizatiei ¸ ˘ ˆ ˆ sale. De pilda, urmand ındemnul de a-si ¸ simplifica viata, ¸ multi ¸ frati ¸ ˘ si platit datoriile si ¸ surori si-au ¸ ¸ au ˆ vandut lucrurile de care nu aveau ˘ ˆ ˆ cu adevarat nevoie. Cand a ınceput

˘ ˘ criza economica, si-au dat seama ca ¸ ˆ ˘ decizia lor ınteleapt a i-a scutit de ¸ ˘ ˆ ˘ nenumarate ıngrijorari si ¸ le-a per˘ ˘ ˆ mis sa faca mai mult ın serviciul crestin. Fiecare dintre noi ar tre¸ ˘ ˆ bui, asadar, sa se ıntrebe: Pun ime¸ ˆ ˆ diat ın aplicare ceea ce citesc ın Biˆ blie si sclavului fidel, ¸ ın publicatiile ¸ ˘ ˘ chiar daca trebuie sa fac sacrificii? ˆ (Mat. 24:45) Permit¸ andu-i lui Ieho˘ ˆ ˘ ˘ va sa ne ınvete ¸ si ¸ sa ne conduca pe ˘ calea dreptatii, ¸ nu avem niciun mo˘ tiv de teama. w12 15/7 3:15, 16

Joi, 28 august ˘ Ne rugam lui Dumnezeu ˘ ˘ sa nu face ¸ti nimic rau, ci . . . ˘ sa face ¸ti ce este bine, chiar ˘ ˘ daca noi am putea parea dezaproba ¸ti. (2 Cor. 13:7) Pentru a rezista presiunilor, tre˘ ˘ ˘ buie sa avem cunostin t¸ a, umilint¸ a, ¸ ˘ modestie, iubire fat¸ a de Dumne˘ zeu si ¸ teama de el, nu de oameni. ˘ ˘ Daca la baza credintei sta cunos¸ ¸ ˘ tinta ¸ exacta din Biblie, vom vorbi cu mult curaj despre convingerile ˘ noastre. Aceasta ne va ajuta sa nu ˘ ˆ cadem ın cursa fricii de oameni. ˘ Desigur, nu trebuie sa ne credem ˆ mai puternici decat suntem, ci tre˘ ˘ ˘ buie sa recunoastem cu umilint¸ a ca ¸ avem nevoie de putere de la Dumˆ nezeu pentru a ne ımpotrivi preˆ siunilor. In acest sens, este necesar ˘ ˘ sˆ a-i cerem lui Iehova spiritul sau. ˆ ˆ Intrucat ıl iubim pe Dumnezeu, ne ˘ ˘ vom simti ¸ motivati ¸ sa respectam ˘ normele sale si ¸ sa nu facem nimic ˘ ˆ ce i-ar putea pata numele sfant. De ˘ ˘ asemenea, trebuie sa ne pregatim ˆ ˘ pentru presiuni ınainte sa ne con˘ ˘ fruntam cu ele. Parintii, de exem¸ ˆ plu, se pot ruga cu copiii lor si ¸ ıi pot ˘ ˆ pregati pentru situatiile ın care co¸ ˆ ˘ ˘ legii i-ar ındemna sa faca ceva gresit. w12 15/8 3:13 ¸

Vineri, 29 august Cine are un spirit umil primeste glorie. (Prov. 29:23) ¸ ˘ ˘ Sa presupunem ca facem progrese ˘ pe calea crestin a, iar un frate de ¸ ˘ ˘ credint¸ a ne da unele sfaturi. Sfaturile sale sincere ne-ar putea fi de ˘ folos daca nu avem o atitudine de˘ ˆ ˘ fensiva din cauza mandriei, daca nu suntem prea preocupati ¸ de propria ˘ ˆ ˘ ˘ imagine si ¸ daca nu ıncercam sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ cautam scuze. Sau poate ca lucram ˘ alaturi de alti ¸ frati ¸ la realizarea unui ˆ proiect teocratic. Ne vom ıntreba mereu cine va primi laude pentru ideile noastre bune si ¸ pentru mun˘ ˆ ˘ ca noastra sarguincioasa? Vom per˘ mite ca acest lucru sa ne influenteze ¸ colaborarea? Supraveghetorii cres¸ ˘ tini si ¸ fratii ¸ care aspira la aceas˘ ˘ ˘ ˘ ta sarcina trebuie sa fie atenti ¸ sa nu caute „glorie de la oameni“ (1 Tim. ˘ 3:1; 1 Tes. 2:6). Cum ar trebui sa ˆ ˘ reactioneze un frate cand este lau¸ ˘ dat pentru un lucru bine facut? Re˘ ˘ ˘ cunoaste el ca a reusit ¸ ¸ sa faca acel ˘ lucru numai pentru ca Iehova l-a ˘ ˆ ajutat si ¸ ca va avea succes si ¸ ın vii˘ tor numai daca Dumnezeu va conti˘ ˘ ˆ nua sa-l ajute si ¸ sa-l binecuvanteze? (1 Pet. 4:11) w13 15/2 4:10, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 30 august ˆ Se va ımplini negresit. ¸ ˆ ˆ Nu va ıntarzia. (Hab. 2:3) ˘ O atitudine de genul „Vom trai si ¸ ˆ vom vedea“ ne-ar putea ımpiedica ˘ ˘ ˘ sa manifestam o rabdare ca a lui ˆ Dumnezeu. Cel care gandeste asa ¸ ¸ ˘ ˆ nu crede ca sfarsitul este aproape si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ıncepe sa-si ¸ faca un plan de rezer˘ ˆ ˘ va, ın eventualitatea ca lucrurile nu vor decurge cum a spus Iehova. O ˘ astfel de persoana si-ar putea spu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne: Am sa astept si ¸ ¸ am sa vad daca ˘ Iehova se va tine cu adevarat de cu¸ ˆ ˆ vant. Drept urmare, ar putea ıncer-

˘ ˘ ˆ ca sa-si ¸ faca un renume ın acest ˘ ˘ sistem ori sa caute sigurant¸ a fi˘ ˆ ˘ ˘ nanciara ın loc sa puna Regatul pe primul plan. Sau, din dorinta ¸ de ˆ a-si ¸ asigura un trai cat mai confor˘ tabil, ar putea decide sa urmeze ˘ o instruire superioara. Ar demon˘ ˘ ˘ stra aceasta persoana ca are cre˘ ˆ ˘ dint¸ a? Pavel ne-a ındemnat sa imi˘ tam exemplul slujitorilor fideli care ˘ ˆ au vazut ımplinirea promisiunilor ˘ ˘ lui Iehova pentru ca au dat dovada ˘ ˘ de „credint¸ a si ¸ rabdare“ (Evr. 6:12). Iehova nu va permite ca actualul ˘ sistem nelegiuit sa existe mai mult ˆ decat este necesar pentru a-si ¸ realiza scopul. w12 15/9 3:16

˘ Duminica, 31 august Dumnezeul acestui sistem le-a orbit mintea [celor necredinciosi]. (2 Cor. 4:4) ¸ Din nefericire, unii membri ai ˆ congregatiei, cel putin ın anumite ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ privinte, par sa se simta bine ın ¸ ˘ lumea lui Satan. Daca si ¸ tu simti ¸ ˆ ˘ ˘ acest lucru, chiar si ¸ ıntr-o mica ma˘ ˘ sura, roaga-te lui Iehova. Nu uita: ˆ lumea aceasta ıi apartine lui Satan ¸ ˘ si ¸ reflecta egoismul si ¸ lipsa de iubi˘ ˆ re a stapanului ei (Ef. 2:1, 2). Pen˘ ˘ tru a nu cadea victima masina tiilor ¸ ¸ ˘ ˘ lui Satan, trebuie sa profitam din ˘ plin de ajutorul pe care-l ofera Ie˘ hova slujitorilor sai. De exemplu, ˘ el ne ofera ajutor prin intermediul ˆ ˆ ˘ ˆ ıntrunirilor, al ınchinarii ın familie ˘ ˆ si ¸ al batranilor, „oameni ca daruri“, ˘ numiti ¸ de Iehova ca sa ne dea spriˆ ˘ ˆ jin si ¸ mangaiere pentru a face fat¸ a problemelor vietii ¸ (Ef. 4:8–12). Fratele George Gangas, care a slujit ˆ multi ¸ ani ın Corpul de Guvernare, ˆ ˆ a scris: „Cand sunt ın mijlocul lor [al slujitorilor lui Dumnezeu], simt ˘ ˘ ˆ ca sunt acasa, cu familia, ıntr-un paradis spiritual“. Simti ¸ si ¸ tu la fel? w13 15/3 4:11, 12

Luni, 1 septembrie ˆ ˘ Orice . . . furie, manie, strigat ˘ si ¸ vorbire jignitoare sa fie ˆ ˘ ınlaturate de la voi. (Ef. 4:31) ˆ Suntem bucurosi ¸ cand oamenii ˘ reactioneaz a favorabil la lucrarea ¸ ˘ noastra deoarece mesajul despre Regat le poate aduce mari foloaˆ ˘ se. Insa unii nu sunt deloc amabili. ˘ Ce vom face atunci? Isus a spus ca pacea pe care le-am dorit-o trebu˘ ˆ ˘ ie sa se ıntoarca la noi (Luca 10:1, 5, 6). Indiferent de situatie, ar tre¸ ˘ ˘ ˘ bui sa plecam de la fiecare us¸ a ˘ calmi, netulburati. ¸ Daca am reac˘ ˘ tiona la provocari si ¸ ¸ ne-am supara, ˘ ne-am putea pierde pacea. Stra˘ ˘ ˆ duieste-te sa-ti ¸ ¸ pastrezi pacea ın ˆ toate situatiile, nu doar ın lucrarea ¸ de predicare. Fireste, a fi dispusi ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i iertam pe altii ¸ nu ınseamna ca ˘ ˘ trebuie sa aprob am conduita lor ˘ ˘ ˘ gresit ¸ a sau sa minimalizam conˆ ˘ secintele ei. A ierta ınseamna a ¸ ˆ nu acumula ın suflet resentimente din cauza unei astfel de conduite si ¸ ˘ a ne pastra pacea. Prin urmare, ˘ fii iertator! (Ef. 4:32) w12 15/11 5:11, 12 Marti, ¸ 2 septembrie Ve ¸ti fi un regat de preo ¸ti si ¸ ˆ ˘ o na ¸tiune sfanta pentru mine. (Ex. 19:6) Iehova a trecut la actiune pen¸ ˆ tru a ındeplini partea ce-i reve˘ ˆ nea potrivit legamantului Legii. El ˆ a dispus construirea unui cort ın ˆ ˘ vederea ınchinarii si ¸ a instituit o ˘ preotie ¸ prin intermediul careia oamenii imperfecti ¸ se puteau apropia de el. Dar israelitii ¸ au uitat repede ˘ ˘ ca erau o natiune dedicata lui Dum¸ ˆ ˆ nezeu si ¸ „l-au ındurerat ˆ pe Sfantul lui Israel“ (Ps. 78:41). In timp ce

Moise era pe muntele Sinai pentru a primi alte instructiuni, is¸ ˘ ˘ raelitii ¸ au devenit nerabdatori si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ au ınceput sa-si ¸ piarda credinta ¸ ın ˆ ˘ Dumnezeu. Gandindu-se ca Moise ˆ ˘ ıi abandonase, ei si-au facut un vi¸ tel de aur si ¸ ¸ au zis: „O, Israele, ˘ acesta este Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului“ (Ex. ¸ ˆ 32:1, 4). S-au plecat ın fata ¸ vitelu¸ ˆ ˘ lui si ¸ i-au adus jertfe, pretinzand ca ˘ ˘ tin „o sarbatoare pentru Iehova“. ¸ ˆ ˘ Cand a vazut aceste lucruri, Iehova ˘ i-a zis lui Moise: „S-au abatut repede de la calea pe care le-am po˘ ˘ runcit sa mearga“ (Ex. 32:5, 6, 8). w12 15/10 3:10, 12

Miercuri, 3 septembrie De dragul Domnului, ˘ ˘ supune ¸ti-va oricarei crea ¸tii omenesti: fie regelui ca superior, ¸ fie guvernatorilor. (1 Pet. 2:13, 14) Martorii lui Iehova de pretutin˘ ˘ ˘ deni respecta aceasta cerint¸ a men˘ tionat a de Petru. Desi ¸ ¸ nu fac parte ˘ din acest sistem, adevaratii ¸ cres¸ ˘ tini se supun de bunavoie autori˘ ˆ tatilor aflate „ın pozitiile lor relati¸ ¸ ˘ ve“, asa ¸ cum i-a sfatuit Pavel (Rom. 13:1, 5–7). Statutul Martorilor lui ˆ Iehova de „locuitori temporari“ ın ˘ acest sistem nu reprezinta un pro˘ ˆ ˘ test civil desfasurat ın tacere. Ei ¸ ˘ respecta dreptul altora de a avea ˆ o opinie ın chestiuni sociale sau politice (1 Pet. 2:11). Spre deosebi˘ re de alte grupari religioase, Mar˘ ˆ ˘ torii nu se implica ın politica si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nu ıncearca sa le impuna auto˘ ritatilor strategii politice. Pentru ¸ ˘ ei este de neconceput sa tulbure ˘ ˘ ordinea publica sau sa submineze autoritatea statului. w12 15/12 3:15, 16

Joi, 4 septembrie ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi! (Iac. 4:8) ˘ ˘ Parinti, ¸ nu trebuie sa controlati ¸ fieˆ ˘ care miscare a copiilor vostri, ınsa tre¸ ¸ ˘ ˆ buie sa fiti ¸ atenti ¸ la modul ın care fo˘ losesc computerul. Nu le permiteti ¸ sa acceseze site-uri cu continut imoral ¸ ˘ sau spiritist, sa joace jocuri video vio˘ ˘ lente sau sa-si ¸ faca prieteni nepotri˘ ˘ viti ¸ pe internet doar ca sa aiba o ocu˘ ˘ ˘ patie ¸ si ¸ sa nu va deranjeze pe voi. Daca ˆ ˆ ˆ s-ar ıntampla asa, ¸ ei s-ar putea gandi: ˘ Pentru ca mami si ¸ tati nu-mi zic niˆ ˘ ˘ ˘ mic, ınseamna ca nu-i nicio problema. ˘ ˘ ˘ ˘ Datoria voastra de p arinti este s a v a ¸ ocrotiti ¸ copiii, inclusiv pe cei aflati ¸ la ˆ varsta adolescentei, de tot ce i-ar pu¸ ˆ ˘ tea ındep arta de Iehova. Chiar si ¸ aniˆ ˘ malele ısi ¸ protejeaza puii de pericole. ˘ ˘ ˘ Imaginati-v a ce ar face o ursoaica daca ¸ ˘ cineva i-ar ameninta ¸ puii! (Compara ˘ ˘ cu Osea 13:8.) Ajutati-v a copiii sa lege ¸ prietenii cu persoane spirituale din ˆ congregatie, tineri si ¸ ¸ varstnici deopo˘ ˘ triva. Si ¸ nu uitati: ¸ copiii au nevoie sa petreceti ¸ timp cu ei. Prin urmare, fa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ceti-v a timp sa radeti, ¸ ¸ sa va jucati, ¸ sa ˘ ˘ munciti ¸ si ¸ ‘sa va apropiati ¸ de Dumneˆ ˘ zeu’ ımpreuna. w13 15/1 3:5, 6

Vineri, 5 septembrie ˆ Dumnezeu si-a ındreptat aten ¸tia ¸ ˘ ˘ spre na ¸tiuni ca sa scoata din ele ˘ un popor pentru numele sau. (Fap. 15:14) ˆ ˆ ˆ In anul 49 e.n., ın timpul unei ıntruniri memorabile a corpului de guvernare tinute la Ierusalim, discipolul Ia¸ ˘ cov a spus: „Este scris: «Dup a aceste ˘ ˆ lucruri ma voi ıntoarce si ¸ voi rezidi co˘ ˘ liba cazuta a lui David . . . pentru ca ˘ ˆ ˘ aceia care raman dintre oameni sa-l ˘ ˆ ˘ caute staruitor pe Iehova, ımpreuna cu oameni din toate natiunile, oameni ¸ numiti ¸ cu numele meu, spune Iehova»“ (Fap. 15:13–18). ‘Coliba [casa re˘ ˘ ˆ gala a] lui David’ a cazut cand regele Zedechia a fost detronat (Am. 9:11).

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa aceasta ‘coliba’ urma sa fie rezi˘ ˘ dita odata cu venirea lui Isus, descendentul lui David, ca Rege pe timp indefinit (Ezec. 21:27; Fap. 2:29–36). ˘ ˘ ˆ Dup a cum a aratat Iacov la acea ıntru˘ ˘ nire istorica, aceasta profetie a lui ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Amos ıncepea sa se ımplineasca ın ˘ sensul ca mostenitorii Regatului erau ¸ ˆ ˆ cat si alesi ¸ dintre oa¸ atat dintre iudei, ˆ ˘ ˘ menii din natiuni. In prezent, o rama¸ ˘ si unsi ¸ t¸ a a crestinilor ¸ ¸ si ¸ milioane de ˘ ˆ „alte oi“ ale lui Isus predica ın unitate ˘ adevarul biblic ca slujitori ai lui Iehova (Ioan 10:16). w13 15/2 2:1, 2

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 septembrie ˘ ˘ ˘ Iehova mi-a aratat: si ¸ iata doua cosuri cu smochine. (Ier. 24:1) ¸ ˆ ˆ ˆ In 617 ı.e.n., natiunea Iuda era ın¸ ˘ ˘ tr-o stare spirituala deplorabila. Dumnezeu i-a dat lui Ieremia o viziune des˘ ˆ ˆ ˘ ˆ pre ce urma sa se ıntample, aratandu-i ˘ doua feluri de smochine: unele „foarte bune“ si ¸ altele „foarte rele“ (Ier. ˆ 24:1–3). Smochinele rele ıi reprezentau pe regele Zedechia si ¸ pe alti ¸ oameni ca ˘ el, care aveau sa fie tratati ¸ cu asprime de regele Nebucadnetar si ¸ ¸ de armata ˆ ˘ sa. Insa existau si ¸ oameni asemenea smochinelor bune. Printre acestia se ¸ ˘ numarau Ezechiel, Daniel si ¸ cei trei ˆ prieteni ai lui care se aflau deja ın Babilon, precum si ¸ unii iudei care urmau ˘ ˘ ˘ ˘ sa fie dusi ¸ acolo. O ramasi ¸ t¸ a a acesto˘ ˆ ˘ ˆ ra urma sa se ıntoarca ın Ierusalim ˘ ˘ lucru care si ¸ sa reconstruiasca orasul, ¸ ˆ ˆ s-a si ¸ ıntamplat (Ier. 24:8–10; 25:11, 12; 29:10). Iehova a spus despre cei reprezentati ¸ de smochinele bune: „Le voi da ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ o inima ca sa ma cunoasca, sa stie ca eu ¸ sunt Iehova. Si ¸ ei vor fi poporul meu“ (Ier. 24:7). Acest verset este deosebit ˆ de ıncurajator. Dumnezeu este dispus ˘ ˘ ˘ sa le dea oamenilor ‘o inima ca sa-l ˘ ˘ ˘ cunoasca’. Termenul „inima“ se refera ˆ aici la ınclinatia, sau dispozitia, unei ¸ ¸ persoane. Asadar, a avea o astfel de ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ inima ınseamna a dori sa-l cunoastem ¸ ˘ pe Dumnezeu si ¸ sa facem parte din po˘ porul sau. w13 15/3 2:3, 4

˘ Duminica, 7 septembrie Cel mic va deveni o mie ˆ si ¸ cel neınsemnat, o na ¸tiune ˘ puternica. (Is. 60:22) ˆ Congresele la care Iehova i-a strans ˘ ˘ pe Martorii sai fideli dup a unele perioade de persecutie ¸ sau de interdictie ¸ au fost foarte emotionante. Un exem¸ ˆ plu este congresul tinut ın 1955 la ¸ ¨ ˘ Nurnberg. Adolf Hitler jurase sa-i dis˘ truga pe Martorii lui Iehova din Gerˆ mania, dar chiar ın locul unde mai ˆ ˘ ınainte se desfasurau paradele lui mi¸ litare s-au adunat 107 000 de Martori! Multi ¸ dintre cei prezenti ¸ cu ocazia aceˆ lui congres au plans de bucurie! Un alt exemplu sunt cele trei congrese „Deˆ ˘ ˆ ˆ votiunea sfanta“ tinute ın Polonia ın ¸ ¸ 1989. Printre cei 166 518 delegati ¸ au fost si ¸ multi ¸ Martori din Uniunea So˘ vietica si ¸ din Cehoslovacia, precum si ¸ ˘ din alte t¸ ari din Europa de Est. Unii ˘ ˆ participau pentru prima oara la o ıntrunire la care erau prezente mai mult de 15–20 de persoane. Si ¸ ce bucurie au simtit cei prezen ti ¸ ¸ la Congresul Inˆ ˘ ˘ ˘ ternational „Invat¸ atura divina“ tinut ¸ ¸ ˆ ın 1993 la Kiev (Ucraina), unde s-au botezat 7 402 persoane! Acesta a fost ˘ cel mai mare numar de persoane care s-au botezat ca Martori ai lui Iehova ˆ ˘ ıntr-o singura ocazie (Hag. 2:7). w12 15/9 5:9

Luni, 8 septembrie Fi ¸ti imitatorii mei, asa ¸ cum si ¸ eu sunt imitatorul lui Cristos. (1 Cor. 11:1) ˆ ˘ ˘ Cat de recunoscatori suntem ca, ˆ ˘ ˘ prin ınvat¸ aturile si ¸ faptele sale, Isus ˘ ˘ ˘ ni l-a dezvaluit pe Tatal! Trebuie sa-l ˘ ˘ ˘ imitam pe Isus dezvaluindu-l pe Tatal ˘ prin faptele si ¸ cuvintele noastre. Sa nu ˘ ˘ ˆ ˆ uitam ca multi ¸ dintre cei pe care ıi ınˆ ˆ talnim ın lucrarea de predicare nu stiu ¸ cine este Dumnezeu. Conceptia lor ¸ ˘ ˆ despre El ar putea fi deformata de ın˘ ˘ ˘ vat¸ aturile false. Prin urmare, sa le ex˘ plicam ce spune Biblia despre numele ˘ lui Dumnezeu, scopul sau cu privire la

ˆ oameni si ¸ personalitatea sa. In plus, putem discuta cu fratii ¸ si ¸ cu surorile ˘ noastre despre unele relatari biblice ˆ ın care am descoperit fatete noi ale ¸ ˘ personalitatii ¸ lui Iehova. Astfel de disˆ ˆ cutii ¸ pot fi ıncurajatoare atat pentru ˆ ˆ ˘ noi, cat si ¸ pentru ei. Noi ıl dezvaluim ˘ ˘ ˆ ˘ pe Tatal si ¸ prin conduita. Cand vad ˘ ˘ ca faptele noastre reflecta iubirea lui ˘ Cristos, oamenii vor dori, poate, sa se ˘ apropie de Tatal si ¸ de Fiul (Ef. 5:1, 2). ˘ ˘ Este o onoare sa-i ajutam pe oameni ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Iehova prin conduita ˘ noastra! w12 15/4 1:17–19

Marti, ¸ 9 septembrie Iehova [este] un Dumnezeu ˆ ˘ ˆ ındurator si ¸ binevoitor, ıncet ˆ la manie. (Ex. 34:6) ˘ ˘ Rabdarea lui Iehova a avut o limita, ˘ ˘ ˆ iar acea limita a fost atinsa cand iudeii, ca natiune, l-au respins si ¸ ¸ l-au ˘ ucis pe Fiul sau (Mat. 23:37, 38). Astfel, ei n-au mai putut fi poporul care purta numele lui Dumnezeu, deoarece Iehova i-a considerat morti ¸ din punct de vedere spiritual, asemenea unui pom uscat (Luca 23:31). Cum a influ˘ entat ¸ acest lucru atitudinea lor fat¸ a de ˘ numele lui Dumnezeu? Istoria arata ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ca, ın timp, evreii au ınceput sa aiba unele idei superstitioase despre nu¸ ˘ mele lui Dumnezeu. Ei au ajuns sa ˘ ˘ ˆ creada ca numele lui Iehova era atat ˆ ˆ ˆ de sfant, ıncat n-ar mai trebui pronuntat ¸ (Ex. 20:7). Astfel, numele lui Dum˘ nezeu a disp arut treptat din iudaism. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, Iehova s-a mahnit vaˆ ˘ ˘ ˆ zand ca numele sau era tratat cu atata ˘ lipsa de respect (Ps. 78:40, 41). Pentru ˘ ˆ ˘ Dumnezeu ınsa, numele sau este foarte important. De fapt, Biblia spune ˘ ca Iehova este gelos pentru numele ˆ ˘ ˆ sau. Intrucat israelitii ¸ l-au respins pe Dumnezeu si ¸ i-au dezonorat numele, si ¸ el i-a respins pe israeliti ¸ si ¸ a consi˘ derat ca acestia nu mai erau demni ¸ ˘ sa-i poarte numele (Ex. 34:14). De aici ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ am ca este foarte important sa ˘ tratam numele Creatorului nostru cu mult respect. w13 15/3 5:10, 11

Miercuri, 10 septembrie ˘ ˘ Sa urmarim deci lucrurile care duc la pace si ¸ lucrurile ˘ care duc la zidire reciproca. (Rom. 14:19) ˘ Cel ce se poarta ca unul mic do˘ ˆ reste sa fie ın pace cu toti, ¸ ¸ dar ˘ ˘ mai ales cu partenerul de casaˆ torie (Luca 9:48). De exemplu, ın privinta si ¸ destinderii, sotul ¸ ¸ sotia pot avea preferinte ¸ ¸ foarte diˆ ferite. Probabil, sotului ıi place ¸ ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ petreaca timpul liber acasa ˆ ˆ citind ın liniste o carte. Sotia, ın ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ schimb, prefera sa ia masa ın oras¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sau sa mearga ın vizita la prie˘ ˘ ˆ ˘ ˆ teni. Fara ındoiala, unei sotii ¸ ıi ˘ este mult mai usor sa-si ¸ ¸ respecte ˆ ˘ sotul ¸ cand vede ca acesta manifes˘ ˘ ta umilint¸ a si ¸ este preocupat nu doar de preferintele lui, ci si ¸ ¸ de ale ˆ ˆ ei. Iar sotul ısi si ¸ ¸ iubeste ¸ ¸ ısi ¸ apre˘ ˆ ˘ ciaza mai mult sotia ¸ cand observa ˘ ˘ ˘ ˘ ca nu insista ca lucrurile sa se faca doar asa cont ¸ cum vrea ea, ci tine ¸ ˘ si lui. Legatura conju¸ de dorintele ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ gala se ıntareste dac a ambii parte¸ ˘ ˘ neri dau dovada de umilint¸ a (Filip. 2:1–4). w12 15/11 3:13, 14 Joi, 11 septembrie ˘ El schimba timpurile ˆ ˘ ˆ si ¸ perioadele, ındepartand ˆ regi si ¸ punand regi. (Dan. 2:21) ˘ ˘ ˆ Pentru a continua sa predicam ın ˘ ˘ aceste zile din urma, trebuie sa fim ˘ ˆ ˆ convinsi ¸ ca Iehova ısi ¸ ındeplines¸ te scopul exact la momentul staˆ ˆ bilit. Intrucat lumea aceasta este ˆ ˘ ıntr-o permanenta schimbare, moˆ ˘ dul ın care este efectuata lucrarea trebuie si ¸ el schimbat uneori. Din ˆ ˆ ˆ cand ın cand, organizatia ¸ lui Ieho˘ ˘ ˘ va ia masuri care ne ajuta sa predi˘ ˘ ˘ ˘ cam cu mai multa eficient¸ a. Daca

˘ ˘ ˘ le acceptam si ¸ ne lasam condusi ¸ de Cristos, „capul congregatiei“, dove¸ ˘ ˆ dim credint¸ a ın Dumnezeul ‘timpurilor si ¸ al perioadelor’ (Ef. 5:23). ˘ ˘ Iehova vrea sa ne simtim liberi sa ¸ ˘ ˘ ˆ ne rugam lui si ¸ sa avem ıncredere ˘ ca ne va da „ajutor la momentul potrivit“ (Evr. 4:16). El ne iubes¸ ˘ te mult si ¸ se intereseaza de fiecare dintre noi (Mat. 6:8; 10:29–31). ˘ ˘ ˘ ˘ Cum putem sa-i aratam ca avem o ˘ ˆ credint¸ a de neclintit? Rugandu-ne ˆ ˆ mereu pentru ajutor, action and ın ¸ armonie cu cererile noastre si ¸ cu ˆ ˆ ındrumarea sa si ¸ amintindu-i ın ru˘ gaciune pe fratii w12 15/5 ¸ nostri. ¸ 3:15, 16

Vineri, 12 septembrie Tot ce a fost scris ˆ mai ınainte a fost scris ˘ pentru instruirea noastra. (Rom. 15:4) Absalom, unul dintre fiii regelui ˘ David, era un barbat foarte fru˘ mos. Cu timpul, el s-a lasat domi˘ nat de lacomie si ¸ de ambitie ¸ la fel ˆ ˘ ˘ ca Satan si ¸ a ravnit sa ajunga suc˘ ˘ ˘ cesorul tatalui sau, chiar daca nu avea acest drept. Pentru a uzurpa ˘ tronul, Absalom s-a aratat foarte preocupat de binele israelitilor ¸ ˆ ˘ insinuand ca regele nu era interesat de ei. El a folosit tactica la caˆ ˆ re a recurs Satan ın Eden, dan˘ ˘ du-se drept binefacator si ¸ ticluind ˘ ˘ ˘ o minciuna cu privire la tatal sau (2 Sam. 15:1–5). A avut succes inˆ ˘ triga lui Absalom? Intr-o anumita ˘ ˘ masura, da. Biblia spune: „Absa˘ lom fura inima b arbatilor lui Isra¸ ˆ ˘ ˘ ˆ el“ (2 Sam. 15:6). Pana la urma ın˘ sa, aroganta ¸ lui Absalom a dus la moartea lui si ¸ a miilor de israeˆ ˆ (2 Sam. 18:7, liti ¸ pe care ıi ınselase ¸ 14–17). w12 15/7 2:4–6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 septembrie ˘ ˘ Am vazut . . . o fiara cu zece coarne si capete. (Rev. 13:1) ¸ sapte ¸ ˆ La scurt timp de la ınceperea zilei Domnului, al saptelea cap a atacat ¸ ˘ poporul lui Dumnezeu, adica pe fraˆ ˘ tii ¸ lui Cristos care se aflau ınca pe ˘ ˆ ˘ ˘ p amant (Mat. 25:40). Isus a aratat ca, ˆ ˘ ˘ ˘ ın timpul prezentei ¸ sale, o ramasi ¸ t¸ a ˘ ˘ a semintei femeii avea sa desfasoa¸ ¸ ˆ re lucrarea pe care el i-o ıncredintase (Mat. 24:45–47; Gal. 3:26–29). ¸ ˘ ˘ Puterea mondiala anglo-americana ˘ ˘ ‘a facut razboi cu ace sti sfin ti’ (Rev. ¸ ¸ ˆ ˘ 13:3, 7). In Primul Razboi Mondial, i-a persecutat pe slujitorii lui Dumˆ nezeu, a interzis cateva dintre publiˆ ˆ catiile lor si ¸ ¸ i-a aruncat ın ınchisoare pe unii reprezentanti ¸ ai organizati¸ ei lui Iehova. Astfel, al saptelea cap ¸ ˘ al fiarei aproape ca a oprit lucrarea ˆ ˘ de predicare. Iehova ıi dezvaluise lui ˘ ˘ ˆ Ioan ıntr-o viziune ca asa ¸ ˆ aveau sa ˘ se deruleze evenimentele. Insa el i-a ˘ ˘ mai spus ca partea secundara a se˘ ˘ mintei urma sa primeasca din nou ¸ ˘ ˘ „spirit de viat¸ a“ si ¸ sa-si ¸ reia activita˘ tea spirituala cu si ¸ mai mult zel (Rev. ˘ 11:3, 7–11). Istoria moderna a poporu˘ ˘ lui lui Iehova confirma ca aceste proˆ fetii ¸ s-au ımplinit. w12 15/6 2:2, 6

˘ Duminica, 14 septembrie ˘ ˘ Voi da popoarelor o limba pura. (Tef. ¸ 3:9)

ˆ ˘ In unele state, celor care doresc sa ˘ ˘ ˘ obtin a cet a tenia t arilor respective li ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ se cere sa cunoasca limba oficiala. ˘ ˘ Chiar si ¸ dupa ce primesc cetatenia, ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ unii se straduiesc ani ıntregi pana ˘ ˘ ajung sa vorbeasca fluent limba res˘ ˘ ˆ ˘ pectiva. Poate ca ınvat¸ a repede regulile gramaticale, dar au nevoie de ˘ ˆ ˘ mai mult timp ca sa-ˆ si ao ¸ ınsuseasc ¸ ˘ ˘ pronuntie corecta. In mod asema¸ ˘ nator, Regatul lui Dumnezeu le pre˘ ˘ ˆ tinde cetatenilor sa ınvete ¸ ¸ ceea ce ˘ Biblia numeste ‘limba pura’. Dar ce ¸

˘ este ea? Adevarul despre Dumnezeu si ¸ despre scopurile sale. „Vorbim“ ˘ ˆ ˘ ˆ limba pura cand traim ın armonie cu ˆ legile si ¸ principiile divine. In gene˘ ˘ ˘ ral, cei care doresc sa devina cetaˆ ˘ teni ai Regatului ınvat¸ a repede ade¸ ˘ vˆ arurile fundamentale ale Bibliei. ˘ ˘ Insa, chiar si ¸ dupa botez, ei trebu˘ ˘ ˘ ie sa-si ¸ dea silinta ¸ „sa vorbeasca“ tot ˘ mai bine limba pura. Aceasta presu˘ ˆ ˘ ˘ pune sa aplice ıntr-o masura si ¸ mai ˆ ˘ mare ceea ce ınvat¸ a din Scripturi. w12 15/8 2:4

Luni, 15 septembrie ˆ [Isus] mergea din oras¸ ın ˆ ˆ oras¸ . . . predicand si ¸ anun ¸tand ˘ vestea buna despre regatul lui Dumnezeu. (Luca 8:1)

ˆ ˘ In calitate de crestini adevarati, ¸ ¸ avem privilegiul de a lua parte la ˘ ˆ cea mai importanta lucrare ıncre˘ ˘ dintat ¸ a de Dumnezeu slujitorilor sai: predicarea mesajului despre Regat si ¸ facerea de discipoli (Mat. 24:14; ˆ ˘ 28:19, 20). Cat de recunoscatori sun˘ tem pentru exemplul perfect lasat de Isus! Asemenea lui Isus, avem ne˘ ˘ voie de credint¸ a si ¸ de curaj ca sa ˘ ˘ predicam vestea buna. Cu ajutorul lui Iehova, putem fi la fel de curajosi ¸ ca Noe. El a fost „un predica˘ ˆ tor al dreptatii“ ıntr-o „lume de oa¸ meni lipsiti ¸ de pietate“, care urmau ˘ ˆ sa fie distrusi ¸ ın Potop (2 Pet. 2:4, 5). ˘ ˘ ˘ ˘ Rugaciunea ne ajuta sa continuam ˘ ˘ ˘ ˘ sa predicam vestea buna. De pilda, unii discipoli ai lui Cristos care erau ˘ persecutati ¸ s-au rugat sa primeas˘ ˘ ˘ ˆ ca putere ‘ca sa spuna cuvantul lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu cu toata ındrazneala’, iar ˘ ˘ rugaciunea le-a fost ascultata (Fap. ˘ ˆ 4:29–31). Daca esti ¸ timid si ¸ ıti ¸ este ˘ ˘ ˘ greu sa predici din casa-n casa, roa˘ ˆ ga-te lui Iehova. El ıti ¸ va da mai ˘ mult curaj si ¸ te va ajuta sa ai o cre˘ ˘ dint¸ a mai puternica (Ps. 66:19, 20). w13 15/1 1:18, 19

Marti, ¸ 16 septembrie Voi rezidi coliba . . . lui David. (Fap. 15:16) ˆ Cand iudeii au fost luati ¸ captivi ˆ ˘ ın Babilon, a fost clar ca profetia ¸ ˘ despre caderea ‘colibei lui David’ ˆ s-a ımplinit. Cum a supravietuit ¸ din punct de vedere spiritual poˆ porul lui Dumnezeu ın cei 70 de ani ˆ ˘ ˆ ˆ de exil, din 607 pana ın 537 ı.e.n., ˆ ˆ ˘ ˆ avand ın vedere ca ın Babilon re˘ ˘ ˆ ˘ ligia falsa era foarte raspandita? ˆ In acelasi s¸ fel cum supravietuie ¸ ¸ ˆ ˘ te poporul lui Iehova ın aceasta ˘ lume aflata sub controlul lui Satan (1 Ioan 5:19). Mostenirea spiritua¸ ˘ ˘ la bogata a poporului lui Dumne˘ ˘ ˘ zeu a facut si ¸ face posibila aceasta ˆ supravietuire. Iudeii exilati ¸ ¸ ın Baˆ bilon nu aveau ıntreaga Biblie. To˘ tusi, Legea mozaica ¸ ei cunosteau ¸ si ¸ ¸ Cele zece porunci din ea. Ei stiˆ ˘ au si ¸ „cantarile Sionului“ si ¸ multe proverbe. De asemenea, ei cunos¸ teau faptele slujitorilor lui Iehova ˆ din trecut. Acei exilati ¸ plangeau ˆ ˆ cand ısi ¸ aminteau de Sion; ei nu-l ˘ uitasera pe Iehova (Ps. 137:1–6). ˘ Mostenirea lor spirituala i-a tinut ¸ ¸ treji din punct de vedere spiritual, ˘ ˘ ˆ chiar daca traiau ın Babilon, unde existau o multime de practici si ¸ ¸ de doctrine false. w13 15/2 2:1, 3, 4 Miercuri, 17 septembrie ˘ ˘ Inima este mai tradatoare ˆ ˘ decat orice si ¸ primejdioasa. ˘ Cine poate s-o cunoasca? (Ier. 17:9) Medicii din zilele noastre pot folosi tehnologii avansate pentru a ˘ ˘ verifica starea de sanatate a inimii. ˆ ˘ Iehova ınsa poate face mult mai ˘ ˆ mult, asa ¸ cum a facut si ¸ ın timpul ˘ lui Ieremia. Iata ce spune el: „Eu,

˘ Iehova, cercetez inima . . . ca sa-i ˘ ˘ ˘ ˘ dau fiecaruia dupa caile lui, dup a faptele lui“ (Ier. 17:10). ‘Cercetarea inimii’ nu presupune examinarea ˆ ˘ inimii fizice, care ıntr-o viat¸ a de 70 sau 80 de ani bate de aproximativ trei miliarde de ori. Iehovaˆ vorbea ˘ despre inima simbolica. In acest ˘ context, termenul „inima“ se refe˘ ˘ ˘ ˘ ra la persoana launtrica, adica la ˆ ˆ toate dorintele, g andurile, ınclina¸ tiile, atitudinile si ¸ ¸ obiectivele cuiva. Cu totii ¸ avem o astfel de ini˘ ma. Dumnezeu o poate examina si, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura, si ¸ noi putem. w13 15/3 2:6

Joi, 18 septembrie ˘ De trei ori pe an, to ¸ti barba ¸tii ˘ ˘ ˆ tai sa se prezinte ınaintea fe ¸tei ˘ adevaratului Domn, Iehova. (Ex. 23:17) ˘ Iehova le-a cerut israelitilor sa ¸ ˆ se adune la Ierusalim ın fieca˘ ˘ re an cu ocazia a trei sarb atori: ˘ ˘ Sarb atoarea Turtelor Nedospite, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sarb atoarea Saptamanilor (numi˘ ˆ ˘ ta mai tarziu Penticosta) si ¸ Sar˘ b atoarea Colibelor. Constien ti ¸ ¸ de ˘ ˘ valoarea spirituala a acestor sar˘ b atori, multi ¸ capi de familie par˘ ticipau la ele cu toata familia ˘ (1 Sam. 1:1–7; Luca 2:41, 42). Sa ne ˘ ˆ imaginam ce ınsemna pentru o fa˘ ˘ ˘ milie israelita o asemenea calatorie. De exemplu, Iosif si ¸ Maria aveau de parcurs circa 100 km de ˘ ˘ ˆ la Nazaret la Ierusalim. Fara ın˘ ˘ ˘ ˘ doiala, nu era deloc usor sa calato¸ ˆ ˘ ˘ resti ın grup, sa pregatesti masa ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ pentru atatea persoane si ¸ sa gasesti ¸ locuri de dormit pentru fieca˘ ˘ ˆ re. Totusi, ¸ se calatorea ın siguran˘ t¸ a, de vreme ce unui copil de 12 ani, cum era Isus, i s-a dat o oarecare libertate (Luca 2:44–46). w12 15/9 5:11, 12

Vineri, 19 septembrie Noi nu am primit spiritul lumii, ci spiritul care vine de la Dumnezeu. (1 Cor. 2:12) Ce este „spiritul lumii“? Despre ˆ el se vorbeste ¸ ın Efeseni 2:2: „[Voi] ˘ umblati ¸ odinioara potrivit sistemului acestei lumi, potrivit con˘ ˘ ducatorului autoritatii aerului, ¸ ˘ ˆ spiritul care lucreaza acum ın fiii ˘ ˘ neascultarii“. „Aerul“ reprezinta spiritul lumii lui Satan, sau ati˘ tudinea ei dominanta. Asemenea aerului, acest spirit este pretutinˆ deni si ¸ poate fi observat ın atitu˘ ˘ dini precum: „Mie sa nu-mi spuna ˘ ˘ nimeni ce sa fac!“ sau „Lupta pentru drepturile tale!“. Oamenii care ˆ au o astfel de gandire sunt „fiii ne˘ ˆ ascultarii“. Si ¸ ın trecut au ˆ existat atitudini de acest gen. In timpul lui Moise, Core a contestat autoriˆ tatea celor care se aflau ın fruntea Israelului (Num. 16:3, 12–14). ˘ Lui Iehova nu i-a placut atitudi˘ ˘ nea acestor razvratiti ¸ si ¸ i-a distrus (Num. 16:28–35). w12 15/10 2:4, 5 ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 septembrie ˆ ˘ ˘ ˘ Daca eu, desi ¸ Domn si ¸ Inva ¸tator, ˘ v-am spalat picioarele, si ¸ voi ˘ ˘ ˘ trebuie sa va spala ¸ti picioarele ˘ unii altora. Fiindca v-am dat un exemplu, pentru ca, asa ¸ cum ˘ ˘ v-am facut eu, asa ¸ sa face ¸ti si ¸ voi. (Ioan 13:14, 15) Isus a subliniat importanta ¸ umiˆ ˘ lintei ¸ nu doar cand a spalat picioaˆ rele apostolilor, ci si ¸ ın alte ocazii. ˆ ˘ ˆ ˆ Cu ceva timp ın urma, cand ın˘ tre apostoli a aparut un spirit de competitie, Isus a luat un copilas, ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ l-a pus langa el si ¸ le-a zis: „Cine ıl ˆ primeste ¸ pe acest copilas¸ ın nume˘ le meu ma primeste si ¸ ¸ pe mine si ¸

˘ ˆ cine ma primeste pe mine ıl pri¸ meste si ¸ ¸ pe cel care m-a trimis pe ˘ ˘ mine. Fiindca cel ce se poarta ca unul mic printre voi toti, ¸ acela este mare“ (Luca 9:46–48). La un mo˘ ˘ ment dat, stiind ca fariseii cautau ¸ ˆ pozitii ¸ ınalte, Isus a spus: „Cine se ˆ ˘ ınalt¸ a va fi umilit si ¸ cine se umiles¸ ˆ ˘ (Luca 14:11). Evite va fi ınaltat“ ¸ dent, el doreste ca toti ¸ ¸ continua˘ ˆ torii lui sa fie umili, nu mandri si ¸ aroganti. ¸ w12 15/11 2:2, 3 ˘ Duminica, 21 septembrie

Cine este ul fidel? (Luca 12:42) ˆ In vechime, ul era ˆ ˘ deseori un sclav de ıncredere ca˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ruia stapanul ıi daduse ın grija casa ori afacerile sale. El avea o mare autoritate, istra bunurile si ¸ ˘ ˆ banii stapanului si-i supraveghea ¸ ˆ pe ceilalti ¸ sclavi. Un exemplu ın acest sens este Eliezer, ul averii lui Avraam. Proba˘ bil ca el a fost cel pe care Avraam ˆ ˘ l-a trimis ın Mesopotamia sa cau˘ te o sotie pentru fiul sau Isaac. ¸ ˘ Aceasta responsabilitate a fost, cu ˘ ˘ sigurant¸ a, foarte importanta si ¸ a avut implicatii profunde (Gen. ¸ ˘ 13:2; 15:2; 24:2–4). Iosif, stranepotul lui Avraam, a fost ul casei lui Potifar (Gen. ˆ ˘ 39:1, 2). La randul sau, Iosif a ajuns ˘ ˘ sa aiba propriul , un ˆ om de ıncredere „numit peste casa lui“, care i-a primit cu ospitalitate pe fratii ¸ lui Iosif si ¸ s-a ocupat ˘ ˆ de ei. Apoi, la porunca stapanu˘ lui sau, a regizat ˆ asa-zisul furt al ¸ ˘ ˘ cupei de argint. Intr-adevar, staˆ ˆ ˆ panii aveau mare ıncredere ın ii lor (Gen. 43:19–25; 44:1–12). w12 15/12 2:3–5

Luni, 22 septembrie ˆ ˘ Nu mor ¸tii ıl lauda pe Iah. (Ps. 115:17) ˘ ˆ „Cum te simti?“ Aceasta ıntreba¸ ˘ ˘ ˘ ˘ re simpla tradeaza o realitate cruda. ˘ Deoarece primii nostri parinti ¸ ¸ i-au ˘ ˆ ˘ permis lui Satan sa-i ındeparteze ˆ ˘ de Iehova, toti ¸ oamenii se ımbolna˘ ˆ vesc. Satan se bucura cand suntem bolnavi, deoarece atunci ne este mai ˘ greu sa-i slujim lui Iehova. Si, ¸ evi˘ dent, daca murim, nu-i mai putem ˘ sluji deloc. Este normal, asadar, sa ¸ ˘ facem tot ce putem pentru a ne pas˘ ˘ ˘ tra o buna sanatate. De asemenea, ˘ ˘ ˘ ˘ ar trebui sa ne interesam si a¸ de ˆ san ˘ tatea colaboratorilor nostri. Insa nu ¸ ˘ ˘ este potrivit sa promovam produˆ se sau tratamente de ınfrumusetare ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ori de mentinere a sanatatii ¸ ¸ nici ına˘ ˆ inte, nici dupa ıntrunirile de la sala Regatului si ¸ nici cu ocazia congrese˘ lor. Daca am oferi produse sau sfaˆ turi medicale ın astfel de ocazii, din ˘ ˘ proprie initiativ a sau la rugamintea ¸ ˘ ˘ ˆ altora, am putea sa ratam scopul ın˘ ˘ trunirii si ¸ chiar sa le rapim fratilor ¸ bucuria (Rom. 14:17). Fiecare deci˘ de personal cum sa-si ¸ ˆ trateze pro˘ ˘ blemele de sanatate. In plus, niciun om nu cunoaste ¸ tratamentul tuturor afectiunilor. w13 15/1 3:7–9 ¸

Marti, ¸ 23 septembrie ˆ Iehova . . . va lupta ımpotriva acestor na ¸tiuni. (Zah. 14:3)

ˆ In 30 octombrie 1938, milioane de oameni din Statele Unite ascultau o ˆ ˘ emisiune de radio ın cadrul careia se difuzau piese de teatru. Spectaco˘ lul din acea seara era o adaptare a ˘ romanului stiin tifico-fantastic Raz¸ ¸ boiul lumilor. Actorii care jucau rolul unor prezentatori de stiri au anuntat ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca martienii aterizasera pe Pamant ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ ca invazia lor avea sa produca pagube considerabile. Desi ¸ la radio se

˘ ˘ anuntase ca urma o piesa de teatru, ¸ ˘ ˘ multi ¸ ascultatori au crezut ca atacul ˆ ˘ ˆ era real si ¸ s-au ınsp aimantat. Unii ˘ ˘ chiar au luat masuri pentru a se ˆ ap ara de presupusii ¸ invadatori. In pre˘ zent, un razboi real se apropie cu ˆ ˘ pasi ¸ repezi. Insa oamenii nu sunt ˘ ˘ pregatiti ¸ pentru acest razboi. Desˆ pre el nu se vorbeste ıntr-un roman, ¸ ˆ ˆ ci ın Cuvantul inspirat al lui Dum˘ nezeu, Biblia. Este vorba despre raz˘ boiul Armaghedonului, razboiul lui ˆ Dumnezeu ımpotriva acestei lumi rele (Rev. 16:14–16). w13 15/2 3:1, 2

Miercuri, 24 septembrie ˘ ˘ ˆ Cine crede ca sta ın picioare ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa aiba grija sa nu cada. (1 Cor. 10:12) ˘ Pilotii ¸ care zboara cu unele dintre cele mai performante avioane au o ˘ lista cu peste 30 de elemente pe ˘ ˆ care trebuie sa le verifice ınainte ˘ de decolare. Daca ei nu parcurg cu ˆ atentie ¸ lista de verificare ınainte de fiecare zbor, riscul producerii unui accident creste considerabil. Sti ¸ ¸ ti ¸ ˘ ˘ ˆ caror piloti ¸ li se recomanda ın mod ˘ ˘ deosebit sa parcurga de fiecare da˘ ˘ ta lista de verificare? Celor cu multa ˘ experient¸ a. Acestia ar putea cu usu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ rint¸ a sa devina prea siguri de sine si ¸ ˘ sa nu mai verifice fiecare element ˘ de pe lista. La fel ca un pilot preocupat de siguranta ¸ zborului, si ¸ noi pu˘ ˘ tem sa folosim o lista de verificare ˘ pentru a ne asigura ca vom avea o ˘ ˘ ˆ credint¸ a puternica atunci cand vom ˆ ˘ ˘ trece prin ıncercari. Indiferent ca ˆ ˘ ˆ suntem botezati ¸ de curand sau ca ıi slujim lui Dumnezeu de multi ¸ ani, ˘ ˘ este vital sa ne verificam cu regularitate profunzimea credintei ¸ si ¸ a de˘ votiunii fat¸ a de Iehova Dumnezeu. ¸ ˘ ˘ Daca nu facem aceasta verificare cu atentie ¸ si ¸ cu regularitate, ne putem pierde prietenia cu Iehova. w13 15/3 3:1, 2

Joi, 25 septembrie Veghea ¸ti deci cu aten ¸tie cum ˆ umbla ¸ti: nu ca niste neın ¸telep ¸ti, ¸ ˆ ˘ ˘ ci ca niste ın ¸telep ¸ti, rascumpa¸ ˆ rand orice moment prielnic. (Ef. 5:15, 16) ˆ Dedicand prea mult timp diver˘ ˆ tismentelor, ne va ramane prea putin ¸ timp pentru un studiu apro˘ fundat al Bibliei. Un frate a fa˘ ˘ cut urmatoarea remarca: „Studiul ˆ ˘ personal ıti ¸ scapa foarte usor ¸ printre degete. Divertismentele sunt acum mai accesibile ca-n trecut, ˆ nefiind atat de costisitoare. Le ˘ poti ¸ urmari la televizor, pe calcu˘ lator si la ¸ pe telefon. Le gasesti ¸ ˘ tot pasul“. Daca nu suntem atenti, ¸ am putea reduce treptat timpul rezervat studiului personal, ajunˆ ˘ ˘ gand sa nu mai studiem deloc. Sa ˆ ˘ ˆ ˆ ne ıntrebam: Cat de des ımi fac ˘ ˆ ˆ timp sa sap ın Cuvantul lui Dumˆ ˘ nezeu? Doar cand am de pregaˆ ˘ ˆ tit o tema sau o cuvantare? In ˘ acest caz, ar fi bine sa folosim mai ˆ ˘ eficient timpul dedicat ınchinarii ˆ ın familie sau studiului personal. ˆ ˘ ˘ ˘ lui Da, sa cautam ıntelepciunea ¸ ˘ Iehova ca pe o comoara deoarece ˘ ea ne poate pazi pentru salvare! (Prov. 2:1–5) w12 15/4 5:13 Vineri, 26 septembrie ˘ Cine divor ¸teaza de so ¸tia lui ˆ din alt motiv decat fornica ¸tia ˘ ˘ si cu alta comite ¸ se casatoreste ¸ adulter. (Mat. 19:9) Cei care au probleme conjugale ˘ ˘ grave ar putea sa-si ¸ spuna: Chiar ˘ ˘ ˘ merita sa lupt pentru casnicia mea ˆ din moment ce sunt atat de ne˘ fericit? Ce bine ar fi daca as¸ putea ˘ ˘ ˘ ˘ s-o iau de la capat si ¸ sa ma ca˘ satoresc cu altcineva! Sau poate

˘ ca-si ¸ zic: Viata ¸ mea ar fi cu to˘ tul altfel daca as¸ divorta. ¸ Ce n-as¸ ˘ da sa fiu liber! N-am motive bi˘ blice de divort, ¸ dar as¸ putea sa ˘ ˘ ˘ ma separ si ¸ ˆ sa ma bucur din ˘ ˘ ˆ ˘ nou de viat¸ a. In loc sa gandeasca ˘ ˆ asa, trebuie sa urmeze ın¸ crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ drumarea divina si ¸ sa faca tot ce ˘ ˆ ˘ le sta ın putint¸ a pentru a-si ¸ sal˘ va casnicia. Potrivit Scripturilor, ˘ un crestin care divorteaz a ar pu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tea sa nu fie liber sa se recasato˘ ˆ reasca. Prin urmare, cand niciunul dintre parteneri nu comite forni˘ catie, crestinul care intentioneaz a ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ sa divorteze trebuie s a se roage si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ sa-i ceara lui Iehova ındrumare. w12 15/5 2:5, 6 ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 septembrie ˘ Dumnezeu este cel care, dupa ˘ ˘ ˆ buna sa placere, lucreaza ın voi ˘ ˘ ˘ ca sa vre ¸ti si, ¸ totodata, sa ˆ ˘ ınfaptui ¸ti. (Filip. 2:13) ˘ ˘ Poate ca unii nu doresc sa fa˘ ca pionierat sau nu se conside˘ ˘ ˘ ˆ ra capabili sa slujeasca ın acest ˘ mod, chiar daca situatia ¸ le permi˘ te (Ex. 4:10; Ier. 1:6). Daca simti ¸ si ¸ ˘ ˘ tu la fel, roaga-l pe Iehova sa-ti ¸ ˆ ˆ dea atat dorinta, ¸ cat si ¸ capacitatea de-a face mai mult (2 Pet. 3:9, 11). Noe, Moise, Ieremia, Pavel si ¸ Isus ˘ au fost barbati ¸ loiali care si-au ¸ folosit timpul si ¸ energia pentru a proclama avertismentele divine. ˘ Ei nu s-auˆ lasat distrasi ¸ de la serviˆ ˆ ciul lor. Intrucat sfarsitul acestui ¸ sistem este iminent, si ¸ noi trebuie ˘ ˘ ˘ sa ne asiguram ca facem tot ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ne sta ın putint¸ a ca sa le imitam exemplul (Mat. 24:42; 2 Tim. 2:15). Astfel, vom bucura inima lui Iehova si ¸ vom avea parte de mari biˆ ˘ necuvantari (Mal. 3:10). w12 15/6 3:18, 19

˘ Duminica, 28 septembrie ˘ [Dumnezeu] va va face neclin˘ ˆ ˘ ti ¸ti, va va ıntari. (1 Pet. 5:10) ˘ Indiferent ca am devenit slujitori ˆ ˘ ˆ ai lui Iehova ın urma cu cateva luni ˆ ˘ sau ın urma cu zeci de ani, cu totii ¸ ˘ dorim sa-i slujim pentru eternitate. ˘ ˘ Rabdarea ne va ajuta sa perseve˘ ˘ ˆ ram, chiar daca nu stim cat a mai ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ramas pana la sfarsitul sistemu¸ ˘ ˘ lui. Iehova ne da acum ocazia sa ˘ ˆ ˘ dovedim ca avem ıncredere deplina ˆ ˘ ın deciziile lui si ¸ ca suntem dispusi ¸ ˘ ˘ sa suferim de dragul numelui sau, ˘ daca va fi nevoie (1 Pet. 4:13, 14). ˘ ˘ Totodata, el ne formeaza, sau ne in˘ struieste, pentru a cultiva rabdare ¸ si ¸ pentru a fi salvati. ¸ Isus are toa˘ ˆ ˘ ˆ ta autoritatea ın cer si ¸ pe pamant. Prin urmare, nimeni si ¸ nimic ‘nu te ˆ poate smulge din mana sa’ ocroti˘ ˆ toare, cu o singura exceptie: tu ın¸ suti ¸ (Ioan 10:28, 29). N-avem niciun ˘ ˘ motiv sa privim viitorul cu teama si ¸ ˘ nu ne e frica de moarte. Suntem ˘ convinsi ¸ ca toti ¸ cei care vor perseveˆ ˘ ˆ ra pana la sfarsit ¸ vor fi salvati. ¸ Asa¸ ˘ ˘ dar, sa nu permitem lumii sa ne mo˘ ˘ deleze mintea si ¸ sa ne determine sa ˆ ˆ ne pierdem ıncrederea ın Iehova. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Dimpotriva, sa fim hotarati ¸ sa ne ˆ ˘ ˘ ˆ ıntarim credinta ¸ si ¸ sa folosim cu ınˆ telepciune acest timp ın care Ieho¸ ˘ ˘ va manifesta rabdare (Mat. 24:13; 2 Pet. 3:17, 18). w12 15/9 3:17, 18

Luni, 29 septembrie ˘ ˘ ˘ Sa ave ¸ti o constiin ¸ ¸ta buna, pentru ca aceia care vorbesc dispre ¸tuitor despre purtarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ voastra buna . . . sa ramana ˆ de rusine tocmai ın ceea ce se ¸ ˆ ˘ vorbeste ımpotriva voastra. ¸ (1 Pet. 3:16) Uneori l-ai putea ajuta pe cel care ˘ ti-a gresit ¸ ¸ sa aprecieze normele divi˘ ne. Apostolul Pavel a scris: „«Daca

˘ ˆ ˘ ˘ dusmanului tau ıi este foame, da-i sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ manance, daca-i este sete, da-i sa ˘ ˘ bea, fiindca, daca vei face asa, vei ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıngramadi carbuni aprinsi ¸ pe capul ˘ ˆ ˘ ˆ lui.» Nu te lasa ınvins de rau, ci ınvin˘ ge raul prin bine“ (Rom. 12:20, 21). ˆ Fiind amabil cand esti ¸ provocat, poti ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sa-i faci pana si ¸ pe cei mai ınver˘ suna ti ¸ ¸ oameni sa-si ¸ schimbe atitu˘ ˘ dinea si ¸ sa scoti ¸ la iveala ce este ˘ ˘ ˆ ˘ mai bun ın ei. Daca arati ¸ bunavoin˘ ˘ t¸ a, empatie si ¸ chiar compasiune fat¸ a ˘ de cel care te-a jignit, ai putea sa-l ˘ ˆ ˘ ajuti ¸ sa ınvete ¸ adevarurile biblice. ˘ ˆ ˆ ˘ Un raspuns bland ıi da ocazia acelei ˘ persoane sa reflecteze la conduita ta ˘ exemplara (1 Pet. 2:12). w12 15/11 5:13

Marti, ¸ 30 septembrie Cine are un spirit umil primeste glorie. (Prov. 29:23) ¸ ˘ ˆ ˆ La ce va ganditi ¸ cand auziti ¸ cuˆ vantul „glorie“? La splendorile creatiei lui Dumnezeu? (Ps. 19:1) La ¸ ˘ cuvintele de lauda pe care le pri˘ mesc unii oameni pentru bogatia, ¸ ˆ ˆ ˘ ıntelepciunea sau realizarile lor? In ¸ Biblie, termenul ebraic redat prin „glorie“ transmite ideea de „greutaˆ ˆ ˘ te“. In vechime, cand banii erau faˆ cuti cu cat o ¸ din metale pretioase, ¸ ˘ ˆ moneda era mai grea, cu atat avea o ˆ valoare mai mare. De aceea, cuvantul folosit pentru a transmite ideea ˘ ˆ de greutate a ajuns sa se refere ın ˘ sens figurat la ceva pretuit, maret¸ ¸ sau impresionant. De obicei, oameˆ ˘ nii ıi onoreaza pe altii ¸ pentru ˆ pu˘ terea, pozitia ¸ sau reputatia ¸ lor. Insa ˘ ˆ ˘ la ce se uita Dumnezeu cand vrea sa ˘ le acorde glorie oamenilor? Iata ce ˆ se spune ın Proverbele 22:4: „Umilinta ¸ si ¸ teama de Iehova aduc bo˘ ˘ gatie, glorie si ¸ ¸ viat¸ a“. Iar discipolul ˘ ˆ Iacov a scris: „Umiliti-v a ınaintea ¸ ˘ ˆ ˘ lui Iehova, iar el va va ınalta!“ (Iac. ¸ 4:10). w13 15/2 4:1, 2

Miercuri, 1 octombrie ˘ ˘ ˘ Sa nu renun ¸tam . . . sa facem ce este bine. (Gal. 6:9) ˘ Perseverenta ¸ este esential ¸ a pen˘ tru crestinii din prezent. E adevarat, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ne vom confrunta cu ıncercari, ınsa ˘ Iehova ne va ajuta. De aceea, sa ne ˘ ˆ ˆ rugam neıncetat pentru spirit sfant. ˘ ˆ Vom simti vazand ¸ o mare usurare ¸ ˘ ˆ ˆ cum Iehova transforma mahnirea ın ˆ bucurie si ın pace (Mat. ¸ nelinistea ¸ ˘ 7:7–11). Indiferent de greutatile cu ¸ ˆ care te vei confrunta, nu te ıntoar˘ ˆ ce niciodata ınapoi si ¸ nu renunta! ¸ ˆ ˆ Amintesteti ¸ ¸ mereu cate binecuvan˘ ˘ tari avem pentru ca suntem cunos˘ cuti daca l-ai cu¸ de Iehova! Asadar, ¸ ˆ noscut de curand pe Dumnezeu si ¸ ˆ te-ai botezat, ce vei face ın continua˘ ˘ re? Continua sa-l cunosti ¸ pe Iehova ˆ ˘ din ce ın ce mai bine si ¸ sa progresezi ˘ ˘ spre maturitate spirituala. Iar daca esti ¸ botezat de multi ¸ ani, ce vei face ˆ ˘ ın continuare? Si ¸ tu trebuie sa conti˘ ˆ ˘ nui sa-ti ¸ adancesti ¸ si ¸ sa-ti ¸ sporesti ¸ ˘ cunostin ta ¸ ¸ despre Iehova. Sa nu cre˘ ˘ dem niciodata ca nu mai avem nimic ˘ de facut pentru a ne apropia si ¸ mai ˘ mult de Dumnezeu. Dimpotriva, ar ˘ ˘ trebui sa ne verificam cu regularita˘ te propria persoana pentru a ne asi˘ gura ca ne apropiem tot mai mult de ˘ Tatal, Prietenul si ¸ Dumnezeul nostru iubitor, Iehova (2 Cor. 13:5, 6). w13 15/3 3:17, 18

Joi, 2 octombrie ˆ Avem de luptat . . . ımpotriva for ¸telor spirituale rele din locurile ceresti. (Ef. 6:12) ¸ Iubirea pentru Iehova ne-a impul˘ ˘ sionat sa ne dedicam lui. Din acel moment, multi ¸ dintre noi am doˆ ˘ ˘ vedit ani la rand ca suntem hotaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rati ¸ sa ne pastram inima ıntreaga ˘ ˘ fat¸ a de el. Totusi, ¸ Satan nu renunt¸ a ˘ ˆ usor; inima noastra este ın continua¸

˘ re tinta lui. Desigur, el stie ca nu-l ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ vom p arasi pe Iehova dintr-odata. De aceea, plin de viclenie, se folo˘ ˘ seste de ‘acest sistem’ ca sa ne sla¸ ˘ beasca treptat zelul pentru Dumneˆ zeu (Mar. 4:18, 19). De ce este atat de ˘ eficienta metoda lui? Deoarece noi ˘ ˆ nu ne dam seama cand Satan face ˆ ˘ acest lucru. Intr-adevar, influenta ¸ ˘ lumii sale ne poate slabi zelul putin ¸ ˆ ˆ cate putin. Si, ¸ ¸ ın realitate, nu aces˘ ta este obiectivul lui Satan? Daca nu suntem vigilenti, ¸ s-ar putea nici ˘ ˘ ˘ sa nu observam aceasta schimba˘ re treptata (Mat. 24:42; 1 Pet. 5:8). w12 15/4 3:14, 15

Vineri, 3 octombrie ˘ ˘ Cel drept, chiar daca ar cadea . . . , se va ridica. (Prov. 24:16) Unii sunt chinuiti ¸ de sentimente ˘ de vinovatie cu privire la anumite ¸ ˘ pacate pe care le-au comis, chiar si ¸ ˘ dupa ce acestea le-au fost iertate. ˘ ˆ ˘ Daca te afli si ¸ tu ın aceasta situatie, ¸ ˘ amintesteti ¸ ¸ ca Iehova i-a iertat pe Petru si ¸ pe ceilalti ¸ apostoli, desi ¸ l-au ˘ ˘ ˘ ˆ parasit pe Fiul Sau iubit ın cele mai grele momente. Iehova l-a iertat si ¸ pe acel crestin din Corint care a fost ¸ exclus pentru fapte socante de imo¸ ˘ ˆ ralitate, dar care s-a cait mai ˆ tarziu (1 Cor. 5:1–5; 2 Cor. 2:6–8). In Biblie sunt mentionate mai multe persoa¸ ˘ ˘ ne ale caror pacate grave au fost ˘ ˘ iertate datorita caintei lor sincere ¸ (2 Cron. 33:2, 10–13; 1 Cor. 6:9–11). ˆ ˘ Iehova ıti ¸ va ierta si ¸ tie ¸ pacatele si ¸ ˘ nu-si ¸ va aduce aminte de ele daca te ˘ ˆ caiesti ¸ si ¸ accepti ¸ ındurarea sa. Jert˘ ˘ ˘ fa de rascumparare poate sa aco˘ pere pacatele tuturor celor care se ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ caiesc. Credinta ¸ ın rascumparare ıti ¸ ˘ va lua de pe umeri povara vinovati¸ ˆ ei si ¸ ıti ¸ va da puterea de a-i sluji lui ˘ Dumnezeu cu toata inima, cu toa˘ ta mintea si ¸ cu tot sufletul (Mat. 22:37). w12 15/8 3:16, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 4 octombrie ˆ ˆ Imi plec genunchii ınaintea ˘ ˘ Tatalui, caruia orice familie din ˘ ˆ ˆ ˘ cer si ¸ de pe pamant ıi datoreaza numele. (Ef. 3:14, 15) ˘ Familie. Ce-ti ¸ sugereaza acest cuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vant? O atmosfera plina de caldura? ˘ Fericire? Urmarirea unor obiective ˆ ˘ comune? Locul ideal ın care sa te ˘ ˆ ˘ dezvolti, ¸ sa ınveti ¸ si ¸ sa vorbesti ¸ de˘ spre aspiratiile tale? Probabil ca si ¸ ¸ ˆ ˆ tie ıti ¸ ¸ vin ın minte toate acestea ˘ daca faci parte dintr-o familie iubiˆ toare. Iehova ınsusi ¸ este Fondatorul ˘ familiei. Scopul sau a fost ca toate ˘ ˆ ˘ creaturile din cer si ¸ de pe pamant sa ˘ ˆ ˘ formeze o familie unita, ın care sa ˘ domneasca sentimentul de siguran˘ ˆ ˘ t¸ a si ¸ de ıncredere. Dupa ce Adam si ¸ ˘ ˘ Eva au pacatuit, oamenii n-au mai ˘ ˘ facut parte din familia universala a lui Dumnezeu. Totusi, ¸ Iehova nu a ˘ renuntat la scopul sau: urmasii ¸ ¸ lui ˆ Adam si ¸ ai Evei vor umple ın cele ˘ ˘ ˆ ˆ din urma pamantul transformat ın paradis (Gen. 1:28; Is. 45:18). El a ˘ luat toate masurile necesare pentru ˆ a-si ¸ duce la ındeplinire scopul. Unele dintre acestea ne sunt prezentate ˆ ˆ ˘ ˆ ın cartea biblica Efeseni. Inteleg and ¸ ˘ de ce au fost luate aceste masuri, vom putea sustine scopul lui Iehova ¸ ˘ de a uni toata creatia. w12 15/7 4:1, 2 ¸

˘ Duminica, 5 octombrie Fiecare va sta sub vi ¸ta lui si ¸ sub smochinul lui si ¸ nimeni nu-i ˘ va face sa tremure. (Mica 4:4)

ˆ In lumea de azi, lipsa locuintelor ¸ ˘ ˘ adecvate este o problema serioasa. ˘ ˆ Oamenii traiesc ın orase ¸ aglomera˘ ˆ te. Multi ¸ sunt nevoiti ¸ sa stea ın conˆ ditii ¸ mizere, ın cocioabe din cartie˘ re sarace. Pentru ei, a avea propria ˘ casa e doar un vis. Sub Regatul lui ˘ Dumnezeu, dorinta ¸ fiecarui om de a ˘ ˆ ˘ avea o casa se va ındeplini. Iata ce a

profetit ¸ Isaia: „Vor construi case si ¸ ˘ ˆ le vor locui, vor sadi vii si ¸ le vor manca rodul“ (Is. 65:21). Dar aceasta nu este singura promisiune care se va ˆ ˆ ımplini. In fond, unii oameni au de˘ ja casa lor, poate chiar o vila sau o ˘ proprietate luxoasa. Totusi, ¸ multi ¸ se ˆ ˘ ˘ ˆ ıngrijoreaza ca ısi ¸ vor pierde casa din cauza unor probleme financiare. ˘ ˘ Sau traiesc cu teama ca hotii ¸ ori indivizi cu intentii ¸ si ¸ mai rele ar putea ˘ ˆ patrunde ın locuinta ¸ lor. Astfel de ˆ ˘ ˘ ıngrijorari vor disparea sub Regatul lui Dumnezeu. w12 15/9 2:4, 5

Luni, 6 octombrie [Avraam] astepta orasul ¸ ¸ ˘ cu temelii adevarate, oras¸ al ˘ ˘ carui constructor si ¸ fauritor este Dumnezeu. (Evr. 11:10) ˘ ˆ ˘ Esti ¸ hotarat sa fii diferit de oa˘ menii din aceasta lume rea? E ade˘ varat, acest lucru poate fi dificil uneori. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu si de credin¸ cu sprijinul fratilor ¸ ˘ ˘ t¸ a, vei reusi. ¸ Nu uita ca nu esti ¸ sin˘ ˘ gur! To ¸ti cei care vor sa-i slujeasca ˘ ˆ lui Iehova au de dus o lupta ımpotriva lui Satan si ¸ a lumii conduse de ˆ el (Ef. 6:12). Putem castiga aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta lupta daca ne ıncredem ın Ieho˘ va si ¸ facem din el locuinta ¸ noastra. ˘ La fel ca Avraam, si ¸ noi trebuie sa ˘ ne tinem privirea a tintit a asupra ¸ ¸ premiului (2 Cor. 4:18). „Orasul“ pe ¸ ˆ care ıl astepta Avraam este Rega¸ ˆ tul lui Dumnezeu. Intr-un anumit ˘ ˘ sens, noi nu trebuie sa-l astept am, ¸ ˘ deoarece Regatul guverneaz a deja ˆ ˆ ˘ ˆ ın cer. In plus, dovezile arata cat se ˘ poate de clar ca acest Regat va preˆ ˆ ˘ lua ın curand controlul asupra paˆ ˘ mantului. Dovedeste modul tau de ¸ ˘ ˘ viat¸ a ca Regatul este real pentru tine? Pui Regatul pe primul plan ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ın viat¸ a si sa ramai ¸ te straduiesti ¸ separat de lume? (2 Pet. 3:11, 12) w13 15/3 4:13, 14

Marti, ¸ 7 octombrie Tu esti ¸ preot pe timp indefinit ˆ ın felul lui Melchisedec! (Ps. 110:4) ˆ In timpul domniei regelui Da˘ ˘ ˘ vid, Iehova a facut doua juraminte ˆ ˘ ın ascultatori. ˆ folosul oamenilor ˆ In primul rand, el i-a jurat lui Da˘ ˘ ˘ vid ca tronul sau avea sa fie ¸ ˆ vesnic (Ps. 89:35, 36; 132:11, 12). In al doiˆ ˘ lea rand, Iehova i-a dezvaluit lui ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ David ca Samanta ¸ avea sa fie atat ˆ Rege, cat si ¸ Mare Preot pentru ˆ omenire. Acest lucru era ıntr-adeˆ ˘ var remarcabil. In Israel, preotii ¸ erau din tribul lui Levi, iar regii, din tribul lui Iuda; nimeni nu putea fi si ¸ rege, si ¸ preot. Dar, re˘ feritor la gloriosul sau mosteni¸ ˘ ˆ tor, David a prezis ca el va fi atat ˆ ˆ rege, cat si ¸ preot. Ca ımplinire a ˘ acestei profetii, Isus Cristos, Sa¸ ˆ ˘ ˘ manta ¸ promisa, guverneaza acum din cer. De asemenea, el slujeste ¸ ˆ ca Mare Preot ın folosul oameniˆ ˘ lor, ajutandu-i pe cei ce se caiesc ˘ ˆ sa fie ın relatii ¸ bune cu Dumnezeu (Evr. 7:21, 25, 26). w12 15/10 3:13, 14 Miercuri, 8 octombrie Umileste-te. (Prov. 6:3) ¸ ˘ Multora le este greu sa-si ¸ cea˘ ra scuze. Slujitorii lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa manifesta umilint¸ a recunosˆ ˆ candu-si si ¸ greselile ¸ ¸ cerandu-si ¸ iertare. De asemenea, ei sunt ga˘ ˆ ta altii ¸ le gresesc. ¸ ˆ sa ierte cand ˆ ˘ In timp ce mandria favorizeaza ˘ dezbinarile si ¸ disputele, iertarea ˘ ˆ promoveaza pacea ıntre fratii ¸ de ˘ ˘ credint¸ a. Trebuie ‘sa ne umilim’ ˆ cerandu-ne scuze cu sinceritate ˆ ˘ ˘ si sa respectam ¸ cand nu reusim ¸

ˆ un angajament din cauza unor ım˘ prejurari independente de vointa ¸ ˘ ˘ noastra. Chiar daca nu este, proˆ ˘ ˘ babil, ın totalitate raspunzator ˘ pentru situatia ¸ creata, un crestin ¸ ˘ umil se concentreaza asupra pro˘ priilor greseli si ¸ ¸ este dispus sa le ˘ ˆ recunoasca (Prov. 6:1–5). Cat de ˘ ˘ recunoscatori suntem pentru ca ˆ ˘ ˘ ˘ Biblia ne ındeamna sa cultivam ˘ umilint¸ a! (Luca 9:48) w12 15/11 3:17–19 Joi, 9 octombrie ˆ Iubi ¸ti ıntreaga comunitate ˘ a fra ¸tilor, teme ¸ti-va de Dumnezeu. (1 Pet. 2:17) ˘ Martorii lui Iehova au o teama ˘ ˘ ˘ sanatoasa de Dumnezeu si ¸ do˘ ˘ resc sa faca vointa ¸ sa. Ei sunt fe˘ ˘ ˘ riciti ¸ sa-i slujeasca alaturi de fra˘ tii ¸ si ¸ de surorile lor de credint¸ a ˆ din ıntreaga lume, care sunt ani˘ mati ¸ de aceeasi ¸ dorint¸ a. Pentru ˘ ˘ Martori este firesc ‘sa iubeasca ˆ ıntreaga comunitate a fratilor’. ¸ ˆ Iubirea dintre ei este atat de ne˘ ˆ ˘ obisnuit a ın lumea egoista de azi, ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncat cei care ıi observa raman ˘ uimiti. ¸ De exemplu, o ghida care colabora cu o agentie de turism ¸ din Statele Unite a fost impresio˘ nata de afectiunea si ¸ ¸ grija pe care Martorii din Germania li le-au ˘ ˘ aratat delegatilor straini veniti ¸ ¸ ˆ ın 2009 la un congres interna˘ ˘ tional din aceasta tar ¸ a. Doam¸ ˘ ˘ ˘ na respectiva a marturisit ca, de ˆ ˘ cand lucra ca ghid, nu vazuse ni˘ ˘ ˘ ciodata ceva asemanator. Ai au˘ zit afirmatii ¸ de genul acesta facute de unele persoane care i-au observat pe Martori la un congres la care ai fost prezent si ¸ tu? w12 15/12 3:18

Vineri, 10 octombrie Tu, o, Iehova, esti ¸ bun si ¸ gata ˘ ˘ sa ier ¸ti si ¸ mare este bunatatea ˘ iubitoare fa ¸ta de to ¸ti cei ce ˘ te cheama. (Ps. 86:5) ˘ Rugaciunea are mare putere. Prin intermediul ei, Iehova ne poate oferi ajutor. David si-a exprimat cre¸ dinta ¸ si ¸ sentimentele cele mai proˆ ˘ ˘ funde ıntr-o rugaciune emotionant a, ¸ ˘ ˆ consemnata ın cartea Psalmii (Ps. ˘ ˆ 32:1–5). El a recunoscut ca ıncerˆ ˘ carea de-a ınabusi ¸ glasul unei constiin te ¸ ¸ vinovate ne poate slei de ˘ ˘ puteri. Fiindca nu si-a marturisit ¸ ˘ pacatul, David si-a pierdut bucuria, ¸ ˘ ˆ a fost daramat pe plan emotional ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ chiar i-a fost afectata sanata˘ tea. Ce a facut el pentru a fi iertat ˘ ˘ ˘ si ¸ pentru a-si ¸ recapata pacea laun˘ ˘ ˘ trica? David si-a marturisit pacatul ¸ ˆ ınaintea lui Dumnezeu. Iehova i-a ˘ ˘ raspuns la rugaciuni si ¸ i-a dat pu˘ ˆ ˘ ˘ tere sa lase ın urm a trecutul si ¸ sa ˆ ˘ ˘ ˘ faca ce era drept. In mod asemana˘ ˘ tor, daca te rogi din inima, poti ¸ avea ˘ ˆ ˘ toata ıncrederea ca Iehova te va as˘ culta. Iar daca unele greseli conti¸ ˘ ˘ ˘ nua sa te tulbure, straduieste-te din ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rasputeri sa ındrepti ¸ raul facut. ˘ Apoi fii sigur ca Iehova te-a iertat. w13 15/1 4:12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 11 octombrie Ele . . . nu cunosc glasul ˘ strainilor. (Ioan 10:5) ˘ ˘ ˘ Cercetarile arata ca este mult ˘ ˘ mai greu sa ne concentram atunci ˆ cand auzim simultan mai multe ˆ persoane vorbind. Aceasta ınseam˘ ˘ ˘ ˘ na ca, daca doua persoane vorbesc ˆ ˘ ın acelasi ¸ timp, trebuie sa alegem ˆ cui ıi vom acorda atentie. Asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ depinde pe cine vrem sa ascultam. ˘ ˆ ˘ Iudeii care voiau sa ımplineasca do˘ rintele tatalui lor, Diavolul, nu l-au ¸ ˘ ˘ ascultat pe Isus. Biblia arata ca,

ˆ ˆ ˆ ıntr-un anumit sens, atat ‘ıntelep¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ciunea’, cat si ¸ ‘prostia’ ıncearca sa ˘ ˘ ˘ ne faca sa le ascultam (Prov. 9:1–5, ˘ 13–17). De aceea, trebuie sa alegem: Pe cine vom asculta? Depin˘ ˘ de pe cine vrem sa ascultam, sau ˘ ˘ cui vrem sa-i fim placuti. ¸ Oile lui ˘ ˘ ˆ ˘ Isus asculta glasul sau si ¸ ıl urmeaza (Ioan 10:16, 27). Ele sunt „de partea ˘ ˆ adevarului“ (Ioan 18:37). Cei care ıl ˘ ˘ urmeaza cu umilint¸ a pe Isus ‘vor primi glorie’ de la Dumnezeu (Prov. 3:13, 16; 8:1, 18; 29:23). w13 15/2 4:13, 14

˘ Duminica, 12 octombrie ˘ Pentru prima oara, Dumnezeu ˆ si-a ındreptat aten ¸tia spre ¸ ˘ ˘ na ¸tiuni ca sa scoata din ele ˘ un popor pentru numele sau. (Fap. 15:14) Ca „oameni numiti ¸ cu numele [lui Dumnezeu]“, membrii acestei noi natiuni, Israelul spiritual, au folosit ¸ numele divin. De exemplu, ei l-au ˆ folosit cand au citat din Scripturile ˆ ebraice (Fap. 15:17). Cand apostolul Petru a vorbit unui grup mare de evrei si ¸ de prozeliti ¸ la Penticosta din 33 e.n., el a folosit numele lui Dumnezeu de mai multe ori (Fap. ˆ ˆ 2:14, 20, 21, 25, 34). Intrucat primii crestini l-au onorat pe Iehova, ¸ ˆ ˆ el le-a binecuvantat eforturile ın ˆ lucrarea de predicare. Si ¸ ın preˆ ˘ zent, Iehova binecuvanteaza lucra˘ rea prin care le proclamam oame˘ ˘ ˘ ˆ nilor numele sau si ¸ li-l aratam ın ˆ Biblie, poate chiar ın Biblia lor. ˆ ˘ ˘ ˘ Astfel, noi ıi ajutam sa-l cunoasca ˘ pe adevaratul Dumnezeu. Ce mare ˆ ˆ privilegiu, atat pentru ei, cat si ¸ pentru noi! Iar pentru cei care ajung ˘ ˘ sa-l cunoasca pe Dumnezeu, acesta ˆ poate fi ınceputul unei minunate prietenii, care va deveni tot mai ˆ ˘ stransa si w13 15/3 ¸ va dura vesnic. ¸ 5:12, 13

Luni, 13 octombrie ˆ Cat de loiali, de drep ¸ti si ¸ de ireprosabili ne-am dovedit. ¸ (1 Tes. 2:10) ˆ Ce au ın comun Dalila, Absalom si ¸ ˘ Iuda Iscariot? Toti ¸ au dovedit lipsa ˘ ˘ de loialitate: Dalila, fat¸ a de barba˘ tul care o iubea, judecatorul Sam˘ ˘ ˘ son; Absalom, fat¸ a de tatal sau, rege˘ le David; iar Iuda Iscariot, fat¸ a de ˘ ˆ ˘ Stap anul sau, Isus Cristos. Actiunile ¸ ˘ ˘ lor josnice le-au facut mult rau alto˘ ra. Dar ce relevant¸ a au ele pentru noi? Un autor contemporan plasea˘ ˘ ˘ ˆ za tradarea printre cele mai rasp andite fapte reprobabile din prezent. ˘ Acestˆ lucru nu e deloc surprinzator. In profetia referitoare la sem¸ ˆ nul „ıncheierii acestui sistem“, Isus a ˘ spus: „Multi ¸ se vor . . . trada unii pe ˘ ˆ altii“ (Mat. 24:3, 10). „A trada“ ın¸ ˘ ˆ ˆ seamna „a ınsela ın mod voit si ¸ ¸ perˆ ˘ ˆ acte fid ıncrederea cuiva, savarsind ¸ ˆ ˆ care ıi sunt potrivnice, pactizand cu dusmanul“ (DEX, 2009). Lipsa loia¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ litatii ¸ confirma ca traim „ın zilele ˘ ˆ din urma“, ın care, asa ¸ cum a prezis apostolul Pavel, oamenii sunt „ne˘ ˘ loiali, . . . tradatori“ (2 Tim. 3:1, 2, 4). ˘ ˘ ˘ Lipsa loialitatii ¸ provoaca multa du˘ ˘ rere si ¸ suferint¸ a. Da, actele de trada˘ re sunt un semn al zilelor din urma. w12 15/4 2:1, 2

Marti, ¸ 14 octombrie ˆ ˘ ˘ Inchinatorii adevara ¸ti i se vor ˆ ˘ ınchina Tatalui cu spirit si ¸ cu ˘ ˘ ˆ ˘ adevar, caci astfel de ınchina˘ ˘ tori cauta Tatal. (Ioan 4:23) ˘ ˘ Mostenirea noastra spirituala in¸ clude o multime de informatii ¸ ¸ valoroase si ¸ exacte despre trecut. De ˘ ˆ exemplu, sa ne gandim la Avraam, la Isaac si patriarhi ¸ la Iacob. Acesti ¸ au discutat probabil cu familiile lor ˆ ˘ despre modul ın care puteau sa-i ˘ fie placuti ¸ lui Iehova. De aceea, nu ˘ ˘ este deloc surprinzator ca Iosif, un

˘ barbat integru, a respins imorali˘ ˘ ˘ ˘ tatea sexuala ca ‘sa nu p acatuias˘ ˆ ca ımpotriva lui Dumnezeu’ (Gen. 39:7–9). Si au ¸ unele traditii ¸ crestine ¸ ˘ fost transmise pe cale orala sau prin exemplul anumitor persoane. Prin˘ tre aceste traditii ¸ s-au numarat si ¸ unele informatii ¸ referitoare la Cina Domnului, pe care apostolul Pavel le-a transmis congrega tiilor crestine ¸ ¸ ˆ (1 Cor. 11:2, 23). In prezent, ceea ce ˘ ˘ ˆ ˘ trebuie sa facem ca sa ne ınchinam ˘ lui Dumnezeu „cu spirit si ¸ cu adevar“ ˆ ˘ ˆ se afla ın Cuvantul scris al lui Dum˘ nezeu (Ioan 4:24). Biblia ofera lumi˘ ˘ na spirituala pentru toti ¸ oamenii, dar noi, slujitorii lui Iehova, o apreˆ ciem ın mod deosebit. w13 15/2 1:6

Miercuri, 15 octombrie ˆ Domnul s-a ıntors si ¸ l-a privit pe Petru, iar Petru si-a amintit ¸ ˆ de cuvintele Domnului, care ıi ˆ ˘ ˆ ˘ zisese: „Inainte sa cante astazi ˘ cocosul, ma vei renega de ¸ trei ori“. (Luca 22:61) Din cauza fricii de oameni, Petru ˆ ˆ ˘ s-a poticnit grav de cateva ori. Insa ˘ el le-a ramas loial lui Isus si ¸ lui Iehoˆ va. De exemplu, el l-a renegat ın pu˘ ˆ ˘ ˘ blic pe Stap anul sau, si ¸ nu o data, ci ˆ de trei ori (Luca 22:54–60). Mai tarˆ ziu, Petru n-a actionat ın armonie cu ¸ ˆ normele crestine, tratandu-i pe fra¸ tii ca si ¸ din natiuni ¸ ¸ cum le-ar fi fost inferiori creˆ stinilor evrei, care erau ¸ ˘ circumcisi. ¸ Insa apostolul Pavel a juˆ ˘ decat corect situatia; el a ınteles ca ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ın congregatia a nu trebuie sa ¸ crestin ¸ ˘ existe deosebiri de clasa. Atitudinea ˘ ˆ lui Petru era gresit ¸ a. De aceea, ına˘ inte ca actiunile lui Petru sa tulbure ¸ pacea si Pavel i-a ¸ unitatea fratilor, ¸ dat un sfat direct (Gal. 2:11–14). S-a ˆ ˘ ˆ ˆ simtit ¸ Petru atat de ofensat, ıncat sa ˘ abandoneze cursa pentru viat¸ a? Nu. El a privit cu seriozitate sfatul lui Pavel, l-a aplicat si ¸ a continuat cursa. w13 15/3 1:12

Joi, 16 octombrie ˆ ˘ Iehova este langa cei cu ˆ ˘ ˆ ˘ inima franta si ıi salveaz a ¸ pe cei cu spiritul zdrobit. (Ps. 34:18) David a trecut prin multe situatii ¸ stresante (1 Sam. 30:3–6). Cuvinte˘ ˘ le sale inspirate dezvaluie ca Iehoˆ va ıi cunostea sentimentele (Ps. ¸ 56:8). Iehova cunoaste ¸ si ¸ sentimenˆ tele noastre. Cand avem „inima ˆ ˘ franta“ sau „spiritul zdrobit“, el se apropie de noi. Chiar si ¸ numai acest ˆ ˆ ˆ gand ne mangaie, la fel ca pe Da˘ ˆ vid, care a spus: „Ma voi ınveseli ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ ma voi bucura datorita bunata˘ ˘ tii ¸ tale iubitoare, pentru ca ai vazut necazul meu, ai stiut despre ¸ ˆ ˘ stramtorarile sufletului meu“ (Ps. ˘ ˘ 31:7). Iehova nu doar ca observa necazurile prin care trecem, dar ne ˘ ˆ ˆ ˆ si ¸ ofera mangaiere si ¸ ıncurajare. O ˘ ˘ modalitate prin care ne ajuta sa ˘ ˆ perseveram sunt ıntrunirile cresti¸ ˘ ne. Nedreptatile din lumea lui Sa¸ ˘ tan ne provoaca uneori mult stres ˘ ˆ si ¸ ne epuizeaza. Dar la ıntruniri, ˆ ˆ ın compania fratilor nostri, ne ın¸ ¸ ˘ vioram si ¸ primim puterea de a-i sluji lui Iehova cu bucurie. w12 15/4 5:14, 15

Vineri, 17 octombrie ˘ Iehova sa te mustre! (Iuda 9)

ˆ In calitate de arhanghel, Isus nu ˘ ˆ si-a depasit atributiile cand ‘s-a ¸ ¸ ¸ ˆ ımpotrivit Diavolului si ¸ l-a contrazis cu privire la corpul lui Moise’, ci ˘ a dovedit umilint¸ a si ¸ modestie. Fiul ˘ ˆ lui Dumnezeu a lasat problema ın ˆ ˘ mainile lui Iehova, Judecatorul Suprem al universului, pentru ca El ˆ s-o rezolve cand si ¸ cum considera ˘ de cuviint¸ a. Printre lucrurile pe caˆ ˘ re Isus le-a aflat ın cer se numarau,

˘ ˘ ˆ ˘ fara ındoiala, si despre ¸ profetiile ¸ ˘ ˆ ˆ viata ¸ sa pe pamant ın calitate de ˘ Mesia. Prin urmare, el trebuie sa ˘ ˘ ˘ fi stiut dinainte ca avea sa treaca ¸ ˘ prin situatii neplacute. Cu toate ¸ ˘ ˘ ˘ acestea, a acceptat sa traiasca pe ˘ ˆ ˘ ˘ pamant, sa devina promisul Mesia ˘ ˆ si ¸ sa-si ¸ dea viata ¸ ın folosul oameˆ ˆ ˘ nilor. De ce? Scot¸ and ın evident¸ a ˘ umilinta ¸ Fiului unic-nascut al lui Dumnezeu, apostolul Pavel a scris: „Desi ¸ avea chip de Dumnezeu, nu ˆ ˘ ˘ s-a gandit la uzurpare, adica sa fie egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a golit pe sine, a luat chip de sclav, ˆ ajungand la fel ca oamenii“ (Filip. 2:6, 7). w12 15/11 2:5, 6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 18 octombrie ˘ ˘ ˆ ˘ Ei sa stapaneasca . . . peste toate celelalte creaturi ˘ ˘ ˆ care se misc ¸ a pe pamant. (Gen. 1:26) ˘ Dintre toate lucrarile de creatie ¸ ˘ ˆ de pe pamant, omul este capodopeˆ ra lui Dumnezeu. Adam si ¸ Eva si, ¸ ın ˘ cele din urma, toti ¸ descendentii ¸ lor ˘ ˆ ˘ trebuiau sa se ıngrijeasca de ani˘ ˘ ˆ ˘ ˘ male, sa stapaneasca peste ele si ¸ sa ˆ fie ın pace cu ele. Asadar, n-ar tre¸ ˘ ˆ ˆ bui sa fim surprinsi ¸ cand citim ın ˘ ˆ Biblie ca ıntre oameni si ¸ animale ˘ va fi pace (Is. 11:6–9; 65:25). Dupa ˆ Potop, cand Noe si ¸ familia lui au ie˘ ˘ sit ¸ din arca, Iehova le-a spus: „Sa ˘ ˘ ˘ ˆ continue sa se teama si ¸ sa se ın˘ grozeasca de voi toate creaturile ˘ ˆ vii de pe pamant“ (Gen. 9:2, 3). Si, ¸ ˆ ˘ ıntr-adevar, animalele se feresc de ˆ ˘ oameni pentru a fi ın sigurant¸ a. ˘ Dar Iehova poate atenua aceasta ˘ ˆ ˆ teama, astfel ıncat relatia dintre ¸ ˘ om si ¸ animal sa fie exact asa ¸ cum a ˘ ˆ prevazut-o el la ınceput (Os. 2:18). ˆ ˘ Ce timpuri frumoase ıi asteapt a pe ¸ ˘ ˘ ˆ cei care vor trai atunci pe pamant! w12 15/9 2:7, 9

˘ Duminica, 19 octombrie ˘ Alege ¸ti astazi cui vre ¸ti ˘ sa-i sluji ¸ti. (Ios. 24:15) Alegerile pe care le facem ne in˘ ˘ fluenteaz a cursul vietii. Sa ilus¸ ¸ ˘ tram. Un om merge pe un drum si, ¸ ˘ la un moment dat, ajunge la o rascruce. Ce cale va alege? Biblia vorbeste despre multe persoane care ¸ au avut de luat decizii importante ˆ ˘ ın viat¸ a. De exemplu, Cain a tre˘ ˘ ˘ ˆ ˆ buit sa aleaga sa dea frau liber ma˘ niei sau s-o tin ¸ a sub control (Gen. ˆ ˆ 4:6, 7). Iosua a avut de ales ıntre ın˘ chinarea la adevaratul Dumnezeu ˆ si ¸ ınchinarea la zei falsi. ¸ Pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca obiectivul sau era sa ramana aproape de Iehova, el a ales drumul ˘ ˘ care l-a ajutat sa ajunga la „destiˆ natie“. Cain, ın schimb, nu a avut ¸ un astfel de obiectiv si ¸ a ales druˆ ˘ mul care l-a ındepartat de Iehova. ˘ Si ¸ noi ajungem uneori la o rascruˆ ce. Cand avem de luat o decizie ma˘ ˘ ˘ jora, sa nu uitam care este „destinatia“, sau obiectivul nostru: noi ¸ ˘ vrem sa-i aducem glorie lui Iehova ˘ ˘ prin tot ce facem si ¸ sa evitam orice ˆ ˘ ne-ar putea ındeparta de el (Evr. 3:12). w13 15/1 2:1–3

Luni, 20 octombrie Aceasta este mostenirea ¸ slujitorilor lui Iehova. (Is. 54 :17) ˘ Din mostenirea noastra spiritua¸ ˘ ˘ ˘ la fac parte unele relatari aparute ˆ recent ın publicatiile noastre, care ¸ ˘ dovedesc ca ‘Iehova este de par˘ tea noastra’ (Ps. 118:7). Acest lucru ˘ ˘ ˆ ˘ ne ajuta sa ne simtim ın sigurant¸ a ¸ ˆ chiar si ¸ cand suntem persecutati. ¸ ˘ ˘ Din mostenirea noastra spirituala ¸ ˘ tot mai bogata face parte si ¸ ur˘ ˆ matoarea promisiune ıncurajatoa˘ ˘ ˘ ˆ re: „«Nicio arma pregatita ımpotri˘ va ta nu va reusi ¸ si ¸ orice limba care

ˆ se va ridica ımpotriva ta la jude˘ cata o vei condamna. Aceasta este mostenirea slujitorilor lui Iehova, ¸ iar dreptatea lor vine de la mine», ˘ zice Iehova“ (Is. 54:17). Nicio arma a lui Satan nu ne poate provoca un prejudiciu iremediabil. Satan a ˆ ˘ ˘ ˆ ıncercat sa distruga Cuvantul lui ˘ ˘ Dumnezeu, sa elimine numele sau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si a r asp andirea adev a¸ sa opreasc ˆ ˘ rului. Insa Iehova, care este mult ˘ ˘ mai puternic, i-a zadarnicit toate eforturile. w13 15/2 1:7, 8

Marti, ¸ 21 octombrie ˘ Toata casa lui Israel are inima ˘ necircumcisa. (Ier. 9:26) ˆ ˆ Putem ıntelege mai bine ce ın¸ ˘ semna „inima necircumcisa“ anaˆ ˆ lizand ındemnul dat de Dumnezeu ˘ iudeilor: „Circumcideti-v a inima ¸ ˆ ˘ pentru Iehova si pre¸ ınlaturati-i ¸ ˘ putul, barbati ¸ ¸ ai lui Iuda si ¸ locuitori ai Ierusalimului, pentru ca nu ˘ ˘ cumva, din cauza rauta ¸tii faptelor ˘ ˘ voastre, furia mea sa se aprinda“. Dar de unde veneau faptele lor rele? Din interior, sau din inima lor (Mar. ˘ ˆ ˘ ˘ 7:20–23). Ei aveau o inima ıncapaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ anata si si ¸ razvratita. Motivatiile ¸ ¸ ˆ gandurile lor erau contrare vointei ¸ lui Iehova (Ier. 5:23, 24; 7:24–26). ˆ De aceea, Dumnezeu i-a ındemnat: ˘ „Circumcideti-v a inima pentru Ie¸ ˆ ˘ hova si preputul“ (Ier. ¸ ınlaturati-i ¸ ¸ 4:4; 18:11, 12). Asadar, inima simbo¸ ˘ lica a iudeilor din timpul lui Ieremia avea nevoie de operatie, sau de ¸ ˆ ‘o circumcizie’, la fel ca ın vremea lui Moise (Deut. 10:16; 30:6). Cum ˘ ˆ ˘ puteau iudeii ‘sa ınlature preputul’ ¸ ˘ inimii lor? Ei trebuiau sa renunte ¸ la ˆ ˘ ˘ ˘ lucrurile care ıi faceau sa aiba o ini˘ ˘ ˘ ˆ ma nereceptiva, adica la gandurile, dorintele si care nu erau ¸ ¸ motivatiile ¸ ˆ ın armonie cu vointa ¸ lui Dumnezeu (Fap. 7:51). w13 15/3 2:7–9

Miercuri, 22 octombrie ˆ ˘ Nu suntem ın nestiin ¸ ¸ta despre planurile lui. (2 Cor. 2:11) ˘ Cum putem sa ne ferim de stra˘ ˘ tagemele lui Satan si ¸ sa ne pas˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tram o inima ıntreaga fat¸ a de Ie˘ ˘ hova? Este esential sa ne rugam. ¸ ˆ Apostolul Pavel si-a ındemnat co¸ ˘ ˘ ˆ ˘ laboratorii ‘sa ramana neclintiti ¸ ˆ ımpotriva masina tiilor Diavolului’. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Apoi i-a sfatuit ‘sa se roage oricand ˆ ˘ ın spirit, cu orice fel de rugaciune si ¸ implorare’ (Ef. 6:11, 18; 1 Pet. ˘ 4:7). Ce efect vor avea rugaciunile ˘ noastre st aruitoare? Pavel a spus: ˆ ˘ „In orice lucru, prin rugaciuni si ¸ ˘ ˆ ˘ implorari ımpreuna cu multumiri, ¸ faceti-i cunoscute lui Dumnezeu ¸ cererile voastre, iar pacea lui Dumˆ ˆ nezeu, care ıntrece orice gandire, ˘ ˘ va va pazi inima“ (Filip. 4:6, 7). Da, ˘ ˆ ˘ pentru a ne pastra inima ıntreaga ˘ ˘ ˘ fat¸ a de Iehova, trebuie sa ne rugam ˆ cu fervoare si ¸ cat mai des (Luca ˆ ˘ ˆ 6:12). Prin urmare, ıntreaba-te: Cat ˘ ˆ ˘ de staruitor si ¸ cat de des ma rog? ˘ (Mat. 7:7; Rom. 12:12) Raspunsul ˘ ˘ ˘ ˆ tau dezvaluie daca ıti din ¸ doresti ¸ ˘ ˘ inima sa-i slujesti lui Dumnezeu. ¸ w12 15/4 3:16, 18

Joi, 23 octombrie ˘ ˘ El n-a sov ¸ ait prin necredin ¸ta. (Rom. 4:20) ˘ ˘ Nu ne putem permite ‘sa sov ¸ aim ˘ prin necredint¸ a’. Acum, mai mult ˆ ˘ ca oricand, trebuie sa fim puternici din punct de vedere spiritual. Dus¸ manii lui Dumnezeu — Diavolul si ¸ ˆ cei aflati ¸ sub influenta ¸ sa — ın˘ ˘ ˘ cearca sa opreasca activitatea pe ˆ care ne-a ıncredin tat-o Isus (Mat. ¸ ˆ 28:19, 20). In pofida atacurilor lui ˘ Satan, suntem convinsi ¸ ca Iehova este ‘un Dumnezeu viu si ¸ Salvatoˆ rul oamenilor de orice fel, ındeo-

˘ sebi al celor fideli’. El „stie sa-i eli¸ ˆ bereze din ıncercare pe oamenii ˆ ˘ cu devotiune (1 Tim. 4:10; ¸ ˆ sfanta“ ˆ 2 Pet. 2:9). In curand, Dumnezeu ˘ va pune capat acestui sistem nelegiuit. Desi toate de¸ nu cunoastem ¸ taliile referitoare la momentul si ¸ la ˆ modul ın care va actiona El, stim ¸ ¸ ˘ sigur ca, la timpul stabilit, Cristos ˆ ıi va elimina pe dusmani, contri¸ ˘ buind la justificarea suveranitatii ¸ ˘ ˘ ˆ lui Iehova. Sa nu cadem ın capca˘ na de a crede ca „toate lucrurile ˘ ˆ continua exact ca de la ınceputul creatiei“! (2 Pet. 3:3, 4; 1 Tes. 5:1) ¸ w12 15/5 3:17, 18

Vineri, 24 octombrie ˘ Absalom fura inima barba ¸tilor lui Israel. (2 Sam. 15:6)

ˆ In prezent, Satan se foloseste ¸ de „Absalomi“ pentru a fura inima slujitorilor lui Dumnezeu. „Cerintele lui Iehova sunt prea restriç ˘ tive, spun acestia. Uitati-v a la oa¸ ¸ menii care nu-i slujesc. Ce bine ˘ ˘ se distreaza ei!“ Esti constient ca ¸ ¸ astfel de tii ¸ sunt doar minˆ afirma ˘ ˆ ciuni? Ii ramai loial lui Dumnezeu? ˘ ˘ Realizezi ca numai „legea perfecta“ ˘ a lui Iehova, adica legea lui Crisˆ ˘ tos, ıti ¸ poate aduce adevarata li˘ ˘ bertate? (Iac. 1:25) Daca raspun˘ sul tau este afirmativ, pretuie ste ¸ ¸ ˘ aceasta lege si ti ¸ foloseste¸ ¸ liberˆ tatea asa ¸ cum ıi place lui Ieho˘ va (1 Pet. 2:16). Ce trist este ca ˆ ˘ multi ¸ tineri, si ¸ nu numai, au ınva˘ ˘ tat ¸ din proprie experient¸ a ca neas˘ cultarea de Dumnezeu se plateste ¸ scump (Gal. 6:7, 8). Prin urmare, ˆ ˘ ıntreaba-te: Recunosc eu stratagemele lui Satan? Este Iehova cel mai apropiat prieten al meu, cel care ˆ ˆ ˘ ımi spune ıntotdeauna adevarul si ¸ ˆ care ımi doreste numai binele? (Is. ¸ 48:17, 18) w12 15/7 2:6, 7, 9

ˆ ˘ ˘ Sambata, 25 octombrie ˆ Regatul va fi ın parte tare ˆ si ¸ ın parte fragil. (Dan. 2:42)

ˆ ˘ In Daniel 2:41 se spune ca labele picioarelor chipului pe care Neˆ ˆ bucadnetar ıl vede ın vis sunt un ¸ ˘ amestec de fier si ¸ argila ce reprezin˘ ta un singur regat, nu mai multe. ˘ Asadar, argila simbolizeaza elemen¸ ˘ tele din sfera de influent¸ a a puterii anglo-americane care o fac mai sla˘ ˆ ba decat picioarele de fier, Imperiul ˘ Roman. Profetul Daniel identifica argila cu „urmasii ¸ oamenilor“, altˆ fel spus, cu oamenii de rand (Dan. 2:43). Acestia au limitat capacitatea ¸ ˘ de actiune a celor doua superpu¸ teri prin campanii de promovare a ˘ drepturilor cetatene sti ¸ ¸ si ¸ prin mis¸ ˘ ˘ cari sindicale si ¸ de independent¸ a. De asemenea, din cauza rezultatelor ˆ stranse obtinute la alegerile eleç torale si ¸ a ideologiilor antagoniste, ˘ nici chiar cei mai populari conduca˘ tori n-au suficienta autoritate pentru a-si ¸ implementa strategiile. Ast˘ fel, puterea anglo-americana este ˘ ˆ mai slaba decat fierul (2 Tim. 3:1–3). w12 15/6 2:9

˘ Duminica, 26 octombrie ˘ Asculta, o, Israele: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova. (Deut. 6:4) Isus a citat cuvintele mentionate ¸ ˆ ın textul de azi. Niciun crestin ade¸ ˘ ˆ ˘ varat n-ar pune la ındoiala cuvintele sale, nu-i asa? ¸ (Mar. 12:29) Doctri˘ na Trinitatii ¸ contravine misiunii pe care le-a dat-o Isus continuatorilor ˘ sai de a ‘face discipoli din oamenii ˆ ˆ tuturor natiunilor, botezandu-i ın ¸ ˘ numele Tatalui, al Fiului si ¸ al spiriˆ tului sfant’ (Mat. 28:19). Pentru a se ˘ boteza si adevarat si ¸ a fi un crestin ¸ ¸ ˘ un Martor al lui Iehova, o persoana ˘ ˘ trebuie sa recunoasca suprematia ¸

˘ Tatalui, Iehova, precum si ¸ pozitia ¸ si ¸ autoritatea Fiului lui Dumnezeu, Isus. De asemenea, un candidat la ˘ ˘ ˘ botez trebuie sa creada ca spiritul ˆ ˘ sfant este forta ¸ activa a lui Dumne˘ zeu, nu o parte a unei Trinitati ¸ (Gen. ˘ ˘ ˘ 1:2). O persoana care continua sa ˘ ˆ creada ın Trinitate nu poate fi bote˘ ˘ zata ca simbol al dedicarii ei la Iehoˆ ˘ va Dumnezeu. Cat de recunoscatori ˘ ˘ suntem ca mostenirea noastra spiri¸ ˘ ˘ tuala ne-a ocrotit ca sa nu credem ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta ınvat¸ atura care ıl dezono˘ reaza pe Dumnezeu! w13 15/2 2:6, 7

Luni, 27 octombrie ˘ ˆ ˘ Cum de va ıntoarce ¸ti iarasi ¸ . . .? (Gal. 4:9) ˘ Crestinii din Galatia trebuiau sa-si ¸ ¸ verifice profunzimea credintei si ¸ ¸ ˘ sa arate apreciere pentru libertatea ˘ spirituala de care aveau parte. Prin ˘ intermediul jertfei sale, Isus facuse posibil ca oamenii care exercitau ˘ ˆ ˘ ˘ credint¸ a ın el sa-l cunoasca pe Dumˆ nezeu ıntr-un mod cu totul aparte: ei ˘ ˘ puteau sa devina fii ai lui Dumne˘ ˆ ˆ ˘ zeu! Pentru a ramane ın aceasta re˘ latie speciala cu Iehova, galatenii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trebuiau sa respinga ınvat¸ aturile iu˘ daizantilor, care insistau ca Legea ¸ ˘ ˘ ˘ mozaica trebuia s a fie respectat a si ¸ ˆ ˘ de crestini. Insa crestinii necircum¸ ¸ ˘ cisi nu fusesera nicioda¸ din natiuni ¸ ˘ ˆ ˆ ta sub Lege. Avand ın vedere aceas˘ ˆ ˆ ta situatie, atat crestinii evrei, cat si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ cei neevrei trebuiau sa faca progrese pe plan spiritual. Printre altele, era ˘ ˆ ˘ ˘ necesar sa ınteleag a ca nu puteau fi ¸ declarati ¸ drepti ¸ pe baza Legii mozaice. Sfatul dat de apostolul Pavel gaˆ ˆ latenilor a fost consemnat ın Cuvantul lui Dumnezeu cu un scop: acela ˆ ˘ de a-i ındemna pe crestinii adeva¸ ˘ rati ¸ din toate timpurile sa nu renun˘ ˘ te ¸ la comorile adevarului biblic si ¸ sa ˆ ˘ ˘ nu se ıntoarca la lucrurile din urma. w13 15/3 3:3, 4

Marti, ¸ 28 octombrie ˘ Sa ne suim la muntele lui Iehova, la casa Dumnezeului ˆ ˘ lui Iacob, si ¸ el ne va ınva ¸ta ˘ caile sale, iar noi vom umbla ˘ ˘ pe cararile sale. (Is. 2:3) ˆ ˘ In general, cei care doresc sa ob˘ ˘ ˘ ˘ tin unei t¸ ari trebuie sa ¸ a cetatenia ¸ ˘ ˘ cunoasca istoria t¸ arii respective. ˘ ˘ ˘ Tot asa, ¸ cei care vor sa devina ceta˘ ˆ teni ai Regatului trebuie sa ınvete ¸ ¸ ˆ cat mai multe despre Regatul lui Dumnezeu. De asemenea, statul ˘ ˘ le pretinde cetatenilor sa cunoas¸ ˘ ˘ ca si e ¸ sa respecte legile. Asadar, ¸ ˘ ˘ firesc ca Iehova sa le ceara supusi¸ ˘ ˆ ˘ lor Regatului sa ınvete ¸ si ¸ sa aplice legile si ¸ principiile sale (Ioan 15:10; 1 Ioan 5:3). Legile omenesti ¸ suntˆ imperfecte si ¸ pot fi nedrepte. In schimb, „legea lui Iehova ˆ ˘ ˘ este perfecta“ (Ps. 19:7). ‘Iti ¸ ga˘ ˆ sesti ¸ placerea ın legea lui Iehova’ ˆ si ¸ citesti ¸ ın fiecare zi din ea? (Ps. ˆ ˘ 1:1, 2) Singurul mod de a ınvata ¸ legea lui Dumnezeu este s-o studiezi personal; nimeni nu poaˆ ˘ te face acest lucru ın locul tau. w12 15/8 2:5, 6 Miercuri, 29 octombrie Oamenii acestia ... ¸ ˆ nesocotesc domnia si ¸ ıi vorbesc ˘ de rau pe cei gloriosi. ¸ (Iuda 8) Un astfel de spirit nu-si ¸ are locul ˆ ˘ ˘ ˆ ın congregatia crestin a. Batranii ¸ ¸ de congregatie nu sunt perfecti, ¸ ¸ asa ¸ cum nu erau nici cei cu autoritate din zilele apostolilor. Ei pot ˘ face greseli care sa ne afecteze ¸ ˘ ˆ ˆ direct. Daca s-ar ıntampla acest lucru, ar fi total nepotrivit ca un ˘ membru al congregatiei sa adopte ¸

ˆ ˘ ˘ spiritul lumii, insistand sa i se faca ˘ ˘ ˆ dreptate sau sa se ia masuri ımpo˘ ˆ triva b atranului respectiv. Iehova ˘ ˘ alege uneori sa treaca cu vederea anumite greseli minore. N-am pu¸ tea face si ¸ noi la fel? Din cauza ˘ ˆ unor defecte ale batranilor, reale sau presupuse, unii crestini care ¸ ˘ au comis un pacat grav au refuzat ˘ ˆ sa se prezinte ınaintea unui comi˘ ˆ ˘ tet de b atrani desemnat sa-i ajute. ˘ ˘ Ei se aseamana cu un pacient care ˆ ˘ refuza un tratament ce-l poate ın˘ ˘ ˘ sanatosi ¸ doar pentru ca-l deran˘ jeaza ceva din personalitatea medicului. w12 15/10 2:6, 7

Joi, 30 octombrie Veghea ¸ti. (Mat. 25:13) ˘ ˘ Imagineaza-ti ¸ ca un oficial de ˆ ˆ ˘ rang ınalt ıti ¸ cere sa-l duci cu ˆ ˆ ˘ masina la o ıntalnire importanta. ¸ ˆ ˘ ˆ Chiar ınainte de a merge sa te ınˆ ˘ talnesti ¸ cu el, observi ca nu ai sufiˆ ˘ cient combustibil ¸ pleci ın graba ˆ si ˘ sa alimentezi. Intre timp, el so˘ seste la locul stabilit, se uita du¸ ˘ ˘ pa tine, dar nu te gaseste. Pentru ¸ ˘ ˘ ˘ ca nu poate sa astepte, apeleaza ¸ ˘ la altcineva. Nu dupa mult timp ˆ ajungi si ¸ tu acolo, dar ıti ¸ dai seama ˘ ˘ ˘ ca oficialul respectiv a plecat fara ˆ tine. Cum te-ai simti? ¸ In parabola despre fecioare, Isus a descris ˘ ˘ o situatie asemanatoare pentru a ¸ ˆ ˆ explica de ce, ın timpul sfarsitului, ¸ ˘ unii crestini unsi ¸ ¸ aveau sa se do˘ ˘ ˘ ˆ vedeasca fideli si ¸ prevazatori, ın timp ce altii, nu (Mat. 25:1–12). ¸ ˆ ˘ El a scos ın evident¸ a lectia care ¸ se desprinde din aceste paraboˆ le spunand: „Vegheati ¸ deci, pen˘ tru ca nu sti ¸ ti ¸ nici ziua, nici ora“, ˘ ˆ adica timpul exact cand Isus va ˘ executa judecata divina asupra lumii lui Satan. w12 15/9 4:1, 3

˘ S-ar putea ca unii crestini sa co¸ ˘ ˘ ˆ mita un pacat minor, chiar ın mod ˘ repetat, din cauza unei slabiciuni. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Insa ei raman drepti ¸ ın ochii lui Ie˘ ˘ hova daca ‘se ridica’, cu alte cuvin˘ ˘ ˘ te, daca se caiesc sincer si ¸ se stra˘ ˘ ˘ duiesc sa continue sa-i slujeasca lui Iehova cu loialitate. Putem obserˆ ˆ va aceasta ın modul ın care a ac˘ tionat Dumnezeu fat¸ a de Israelul ¸ antic (Is. 41:9, 10). Cuvintele din ˆ ˘ Proverbele 24:16 scot ın evident¸ a aspectul pozitiv, ‘ridicarea’ cu ajuto-

ˆ ˘ rul Dumnezeului nostru ındurator ˘ ˆ ˘ ˆ (Is. 55:7). Aratand ca au ıncredeˆ re ın noi, Iehova Dumnezeu si ¸ Isus ˆ ˘ ˘ Cristos ne ındeamna cu bunatate ˘ ˘ ‘sa ne ridicam’ (Ps. 86:5; Ioan 5:19). ˘ ˆ Chiar daca se poticneste sau cade ın ¸ ˘ timpul unui maraton, un alergator ˘ ˘ ˘ ar putea avea timp sa-si ¸ revina si ¸ sa ˘ ˘ termine cursa dac a ac tioneaz a cu ¸ ˆ promptitudine. In cursa pentru via˘ ta a, noi nu stim „ziua si ¸ vesnic ¸ ¸ ¸ ora“ ˆ ˘ ˆ cand alergareaˆ noastra se va ıncheia ˘ ˆ (Mat. 24:36). Insa, cu cat ne poticˆ nim mai putin, cu atat este mai pro¸ ˘ ˘ ˘ ˘ babil ca vom reusi ¸ sa pastram un ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ritm constant, sa ramanem ın cursa ˆ si ¸ s-o ıncheiem cu succes. w13 15/3 1:7, 8

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 noiembrie

˘ Duminica, 2 noiembrie

Vine o zi — ziua lui Iehova. (Zah. 14:1)

O, Iehova, tu ai fost pentru noi ˘ ˘ ˘ o adevarata locuin ¸ta. (Ps. 90:1)

˘ Ce este aceasta zi? Este „ziua ˆ ˆ Domnului“, care a ınceput cand „regatul lumii a devenit regatul Domnului nostru si ¸ al Cristosu˘ lui sau“ (Rev. 1:10; 11:15). Lucrul ˆ ˆ ˆ ˆ acesta s-a ıntamplat ın 1914, cand Isus a devenit Rege al Regatuˆ lui lui Dumnezeu ın cer. Cu deceˆ ˆ ˘ nii ınainte de anul 1914, ınchinatorii lui Iehova au anuntat cu zel ¸ ˘ ca „timpurile fixate ale natiunilor“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ aveau sa se sfarseasc a ın acest an ¸ ˘ ˘ si ¸ ca lumea avea sa se confrunte ˘ ˘ cu necazuri fara precedent (Luca 21:24). Cum au reactionat natiuni¸ ¸ ˆ ˘ le? In loc sa dea ascultare acestui ˘ avertisment oportun, conducatorii politici si ¸ religiosi ¸ i-au dispretuit ¸ si unsi. ¸ i-au persecutat pe crestinii ¸ ¸ ˘ Astfel, acesti ¸ conducatori l-au batˆ jocorit pe ınsusi ¸ Dumnezeul Atotˆ ˆ puternic, ıntrucat crestinii unsi ¸ ¸ re˘ prezinta „Ierusalimul ceresc“, sau Regatul mesianic (Evr. 12:22, 28). w13 15/2 3:4

ˆ ˘ Cum te simti ¸ ın aceasta lume? Te ˆ ˘ ˘ ˘ simti ¸ ın sigurant¸ a, ca acasa? Daca nu, te asemeni cu ceilalti ¸ slujitori ai lui Iehova. De-a lungul timpului, toti ¸ cei ce l-au iubit pe Ieho˘ ˆ va s-au simtit ca niste straini ın ¸ ¸ ˘ aceasta lume. De exemplu, slujitorii fideli ai lui Dumnezeu care s-au ˆ ˆ mutat dintr-un loc ın altul ın tara ¸ ˘ Canaan „au declarat public ca erau ˘ straini si ¸ ˆ locuitori temporari“ (Evr. ˘ ˘ 11:13). In mod asemanator, disci˘ polii unsi ¸ ai lui Cristos, a caror ‘ce˘ ˆ tatenie este ın ceruri’, se conside¸ ˘ ˘ ˆ ra „straini si ¸ locuitori temporari“ ın prezentul sistem (Filip. 3:20; 1 Pet. 2:11). Acelasi ¸ lucru se poate spune si ¸ despre membrii clasei „alte oi“. Ei „nu fac parte din lume“, asa ¸ cum nici ˘ Isus n-a facut parte din lume (Ioan 10:16; 17:16). Cu toate acestea, po˘ porul lui Dumnezeu are o „locuint¸ a“, ˆ ˘ ˘ ın care g ase ste siguran t a si iubire. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa aceasta locuint¸ a poate fi vazu˘ ta numai cu ochii credintei. w13 15/3 ¸ 4:1, 2

Vineri, 31 octombrie ˘ Cel drept, chiar daca ˘ ar cadea . . . , se va ridica. (Prov. 24:16)

Luni, 3 noiembrie Ochii lui Iehova sunt ˆ ın orice loc. (Prov. 15:3) ˘ Desi ¸ era un om cu teama de Dum˘ nezeu, David a comis p acate gra˘ ve. Doua dintre ele i-au implicat pe ˘ Urie si un cuplu ca¸ pe Bat-Seba, ¸ ˘ ˘ satorit. Dup a ce a comis adulter ˘ ˆ cu Bat-Seba, David n-a facut decat ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si a situatia punand ¸ ınrautateasc ¸ ¸ la cale uciderea lui Urie, un om nevi˘ novat. Consecintele acestor p acate ¸ au fost dezastruoase pentru toti ¸ trei. ˆ Din modul ın care l-a corectat Iehoˆ ˘ va pe David putem ınvata ¸ multe despre dispozitia Sa de-a ierta. Ieho¸ va l-a trimis la el pe profetul Natan. ˘ Fiind iertator, Iehova a dorit, proba˘ ˘ ˘ ˘ bil, sa vada daca existau motive sa-i ˆ ˆ ˆ arate ındurare lui David. Cat de ınˆ curajator este felul ın care a procedat Iehova! El nu l-a fortat pe David ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ marturiseasca p acatele, ci l-a ˘ ˘ trimis pe Natan sa-i spuna o ilustraˆ ˘ re ce scotea ın evident¸ a gravitatea ˘ ˘ ˆ faptelor sale (2 Sam. 12:1–4). Fara ın˘ ˆ doiala, modul ın care a actionat Ie¸ hova a fost foarte eficient. Regele ˆ ˆ a ınteles cat de grave erau faptele ¸ ˘ ˘ sale si, ¸ plin de caint¸ a, a recunoscut: ˘ ˘ ˆ „Am p acatuit ımpotriva lui Iehova“ (2 Sam. 12:5–14). w12 15/11 4:3, 5–7

Marti, ¸ 4 noiembrie ˘ Supraveghetorul trebuie sa fie liber de acuza ¸tie ca al lui Dumnezeu. (Tit 1:7) ˘ ˘ ˘ Fiind numiti ¸ sa p astoreasca „tur˘ ˆ ˘ ˆ ma lui Dumnezeu“, batranii ofera ınˆ drumare si ¸ sunt ın fruntea congregaˆ tiei (1 Pet. 5:1, 2). Bineınteles, ei au ¸ ¸ ˘ diferite responsabilitati. ¸ Toti ¸ supraˆ ˘ ˘ veghetorii ınsa trebuie sa se achite cu constiinciozitate de sarcinile pri¸ ˘ mite si ¸ toti ¸ trebuie ‘sa-i dea socotea˘ la’ lui Dumnezeu (Evr. 13:17). Dar ce se poate spune despre cei care nu ˆ ˘ ˆ slujesc ca batrani? Intr-o scrisoare

˘ adresata tuturor cre aposto¸ ˆ stinilor, ˘ ˆ lul Petru a spus: „In masura ın care fiecare a primit un dar, folositi-l, ¸ ˘ slujindu-va unii altora ca buni i˘ ˘ nistratori ai bunatatii ¸ nemeritate a ˘ ˆ lui Dumnezeu, manifestata ın diferite moduri“ (1 Pet. 1:1; 4:10). Da, ˆ ˘ ˘ ın bunatatea sa nemeritata, Iehova ˘ ne-a dat fiecaruia daruri — talente, ˘ calitati ¸ sau aptitudini — pe care pu˘ tem sa le folosim spre binele colaboratorilor crestini. Prin urmare, toti ¸ ¸ slujitorii lui Dumnezeu sunt iˆ ˆ nistratori. El are ıncredere ın noi, ne ˘ ˘ ˘ ˆ respecta si a sa folosim ın ¸ se asteapt ¸ ˆ ˆ mod ıntelept ceea ce ne-a ıncredin¸ tat. w12 15/12 2:6, 7 ¸

Miercuri, 5 noiembrie ˘ ˘ ˘ Parul carunt este o coroana ˆ ˘ de frumuse ¸te cand se gaseste ¸ ˘ pe calea drepta ¸tii. (Prov. 16:31) ˘ Este potrivit saˆ ne preocupe felul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın care aratam. Insa nu are rost sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ne straduim peste masura sa ınde˘ ˘ ˆ ˘ ˆ p artam orice semn al ımbatranirii. Aceste semne pot fi dovada matu˘ ˘ ritatii, a demnitatii ¸ ¸ si ¸ a frumusetii ¸ ˘ ˘ interioare. Sa remarcam cuvintele din textul de azi. Asa Ie¸ ne priveste ¸ ˘ hova si ¸ asa ¸ ar trebui sa ne privim si ¸ noi (1 Pet. 3:3, 4). Prin urmare, ˆ ˘ ar fi oare ıntelept sa recurgem la ¸ anumite proceduri chirurgicale sau la tratamente medicale inutile, ba chiar periculoase, doar pentru a fi ˘ ˘ mai atragatori? „Bucuria lui Ieho˘ va“ este sursa adevaratei frumuseti, ¸ care vine din interior, indiferent de ˆ ˘ ˘ ˘ varsta sau de starea sanatatii ¸ noas˘ ˆ tre (Neem. 8:10). Doar ın lumea noua ˘ ˘ vom fi perfect sanatosi ¸ si ¸ ne vom ˆ redobandi frumuse tineretii ¸ ¸ (Iov ˆ tea ˘ ˆ ˘ ˘ 33:25; Is. 33:24). Insa p ana atunci, sa ˘ ˘ ˆ dam dovada de ıntelepciune si ¸ ¸ de ˘ ˘ credint¸ a. Astfel, ne va fi mai usor sa ¸ ˘ ˆ ˘ ramanem aproape de Iehova si ¸ sa faˆ ˘ cem tot ce putem ın situatia ¸ noastra (1 Tim. 4:8). w13 15/1 3:10

Joi, 6 noiembrie ˘ O, Iehova, schimba, te rog, ˆ sfatul lui Ahitofel ın nebunie! (2 Sam. 15:31) Devorat de ambitie, Absalom a ¸ ˘ ˘ ˘ vrut sa uzurpe tronul tatalui sau, ˆ ˆ David. Mai ıntai, el ‘a furat inima ˘ barbatilor lui Israel’ cu gesturi ¸ ˘ ˆ ˘ prefacute, promisiuni ınsel ¸ atoare ˘ si de afectiu¸ exprim ¸ ˆ ˆ ari˘ nesincere ˆ ˘ ne. Ii ımbrati ¸ sa ¸ si ¸ ıi saruta ca si ¸ ˆ ˘ cand i-ar fi pasat de ei (2 Sam. 15:2–6). Absalom l-a atras de partea lui chiar si ¸ pe Ahitofel, unul ˘ ˆ dintre sfatuitorii lui David. Luand parte la complot,ˆ Ahitofel a deve˘ ˘ nit un tradator. In Psalmii 3 si ¸ 55, David descrie cum l-au afectat actiunile acestor oameni neloiali ¸ (Ps. 3:1–8; 55:12–14). Absalom a ˘ ˘ dovedit o lipsa crasa de respect ˘ fat¸ a de suveranitatea lui Iehova ˆ ˆ urzind intrigi si ¸ conspirand ımpotriva regelui numitˆ de Dumnezeu (1 Cron. 28:5). In cele din ˘ ˆ ˘ ˘ urma, revolta a fost ınabusit ¸ a, iar ˘ ˘ David a continuat sa domneasca ˆ ın calitate de uns al lui Iehova. w12 15/4 2:5

Vineri, 7 noiembrie ˆ ˆ Tu, care ıl ınve ¸ti pe altul, ˆ ˆ pe tine ınsu ¸ti nu te ınve ¸ti? (Rom. 2:21) ˆ ˘ Cand casnicia unui crestin se ¸ ˘ destrama, spiritualitatea acestuia ˘ ˆ ar putea fi pusa sub semnul ıntre˘ ˘ ˘ barii. „Daca cineva nu stie sa-si ¸ ¸ ˘ conduca propria familie, cum se ˆ va ıngriji de congregatia ¸ lui Dumˆ nezeu?“, a ıntrebat apostolul Pavel (1 Tim. 3:5). Doi parteneri care ˘ pretind ca sunt crestini, dar care ¸ ˘ ˘ nu reusesc sa-si ¸ ¸ salveze casnicia ˘ ˘ lasa impresia ca spun una si ¸ fac

alta (Rom. 2:22–24). Un sot¸ si ¸ o soˆ tie ¸ care se gandesc la separare sau ˘ ˘ ˘ ˘ la divort¸ fara sa aiba motive bibli˘ ˆ ce nu se bucura de o relatie ¸ stran˘ sa cu Iehova. Probabil, cel putin ¸ ˆ unul dintre ei nu pune ın aplicare ˘ ˆ principiile biblice. Daca ‘s-ar ın˘ ˆ crede cu adevarat ın Iehova din ˘ ˘ toata inima lor’, ar trebui sa-si ¸ ˘ ˘ poata salva casnicia (Prov. 3:5, 6). w12 15/5 2:7, 8 ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 noiembrie

Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ¸ti de ˆ spiritul sfant. (2 Pet. 1:21) ˘ De unde venim? De ce ne aflam ˆ ˆ ˘ aici? Incotro ne ındreptam? De ce a ajuns lumea asa ¸ cum este? Ce ˆ ˆ ˘ ˘ se ıntampla cu noi dupa moarte? ˆ ˆ Acestea sunt doar cateva ıntre˘ bari pe care si ¸ le pun oamenii de pretutindeni. Am putea oare afla ˘ ˆ ˘ raspunsul la astfel de ıntrebari ˘ ˆ daca nu am avea Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu? Dar cum a ˆ folosit Dumnezeu spiritul sfant pentru a le comunica scriitorilor ˘ Bibliei mesajul sau? Le-a trans˘ mis el o formulare exacta sau doar ˘ idei pe care puteau sa le expri˘ me cu propriile cuvinte? Sa ne ˆ ˆ gandim la modul ın care un om ˘ de afaceri redacteaza o scrisoare. ˆ ˘ ˘ ˘ Cand considera ca este necesara o formulare anume, scrie personal ˘ scrisoarea sau i-o dicteaza secre˘ ˘ tarei. Ea o dactilografiaza, dup a ˘ care omul de afaceri o semneaza. ˆ ˘ ˆ Alteori ınsa, el ıi spune doar ideile principale, iar ea ˆ compune sin˘ gura scrisoarea. In unele cazuri, ˘ omul de afaceri o verifica. Apoi, destinatarul o primeste ca venind ¸ din partea acelui om de afaceri. w12 15/6 4:1, 4

˘ Duminica, 9 noiembrie ˆ ˘ M-ai apucat de mana dreapta. ˘ . . . Ma vei duce la glorie. (Ps. 73:23, 24) ˘ Cum le acorda Iehova glorie oa˘ ˆ menilor ascultatori? Iehova ‘ıi duce ˘ la glorie’ pe slujitorii sai umili onoˆ ˆ randu-i ın multe feluri. De exemˆ ˘ ˘ ˆ ˘ plu, el ıi ajuta sa ınteleag a vointa ¸ ¸ sa (1 Cor. 2:7). De asemenea, el le acor˘ da onoarea de a avea o prietenie ˆ ˘ stransa cu el (Iac. 4:8). Mai mult, Ieˆ ˘ ˘ ˆ hova ıi onoreaza pe slujitorii sai ınˆ credint¸ andu-le misiunea de a predi˘ ca vestea buna (2 Cor. 4:1, 7). Iar ˆ ındeplinirea acestei misiuni „duce la ˆ ˘ glorie“. Iehova ıi onoreaza pe cei ˘ ˆ care predica dandu-le un nume bun, ˆ sau aprobarea sa. In plus, alti ¸ slujitori ai lui Dumnezeu se vor simˆ ˘ ˘ ti ¸ probabil ındemnati ¸ sa vorbeasca frumos despre ei (1 Sam. 2:30; Prov. 11:16; 22:1). Ce putem spune despre ˘ ˆ viitorul celor care „spera ın Iehova ˘ [si] ¸ respecta calea sa“? Biblia promiˆ ˘ ˘ te: „El [Iehova] te va ınalta ¸ ca sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ iei ın stapanire pamantul. Vei veˆ ˘ dea cand cei rai vor fi nimiciti“ ¸ (Ps. 37:34). Slujitorii lui Dumnezeu as¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teapta cu nerabdare sa aiba deose˘ ˘ bita onoare de a primi viat¸ a vesnic a ¸ (Ps. 37:29). w13 15/2 4:3–5

Luni, 10 noiembrie El nu este un Dumnezeu al celor mor ¸ti, ci al celor vii. (Luca 20:38) ˘ ˘ ˆ Pe masura ce sfarsitul se apropie, ¸ ˘ situatia ¸ acestei lumi va continua sˆ a ˆ ˘ ˘ ˘ se ınrautateasc a (Mat. 24:7, 8). In ¸ timpul marelui necaz, viata ¸ va fi, cu ˘ ˘ ˆ sigurant¸ a, si ¸ mai grea. Pe pamant va ˆ domni haosul, iar oamenii vor fi ınˆ groziti ¸ (Hab. 3:16, 17). Ajunsi ¸ ın pra˘ ˘ gul disperarii, ei vor cauta refugiu ˆ ˆ „ın pesteri si ¸ ¸ printre stancile munti¸ lor“ (Rev. 6:15–17). Dar atunci nici

pesterile propriu-zise, nici organiza¸ ˘ tiile comerciale sau politice, asema¸ ˘ natoare muntilor, nu vor putea oferi ¸ ˆ ˘ niciun fel de ocrotire. Insa membrii ˘ poporului lui Iehova vor continua sa se bucure de siguranta ¸ pe care le-o ˘ ˘ ˘ ofera ‘adevarata lor locuint¸ a’, Iehova Dumnezeu (Ps. 90:1). Iehova va ˘ ˘ ˘ continua sa fie „o adevarata locuin˘ ˘ t¸ a“ chiar si ¸ pentru slujitorii sai fiˆ deli care mor ınainte de necazul cel ˘ mare, ¸ sunt ˆ „fiindca˘ pentru el toti vii“. Intr-adevar, pentru Iehova, slu˘ jitorii sai care au murit fideli sunt vii; ˆ ˘ ınvierea lor este sigura (Ecl. 7:1). w13 15/3 4:15–17

Marti, ¸ 11 noiembrie ˘ ˆ A hotarat . . . o istrare . . . ˘ ca sa adune din nou toate luˆ crurile ın Cristos. (Ef. 1:9, 10) ˘ ˆ Aceasta istrare ısi ¸ vaˆ atinˆ ˘ ge obiectivul ın doua etape. In pri˘ ˆ ˘ ma etapa, Dumnezeu ıi pregates¸ te pe crestinii unsi ¸ ¸ pentru viata ¸ ˆ ˘ ın cer, unde vor continua sa lucreze sub autoritatea lui Isus Cristos. ˘ Odata cu Penticosta din 33 e.n., Ieˆ ˘ hova a ınceput sa-i adune pe cres¸ ˘ ˘ ˆ tinii care aveau sa domneasca ın cer ˆ ˘ alaturi de Cristos (Fap. 2:1–4). Inˆ ˆ trucat au fost declarati ¸ drepti ¸ ın ˘ ˘ virtutea jertfei de rascumparare a lui Cristos, cei unsi ¸ au convinge˘ rea ca au fost adoptati ¸ de Dum˘ nezeu, devenind ‘copiii ˆ sai’ (Rom. 3:23, 24; 5:1; 8:15–17). In a doua eta˘ ˆ ˘ pa, Dumnezeu ıi pregateste pe cei ¸ ˘ ˆ care vor locui pe pamant. Membrii vor fi primii locui‘marii multimi’ ¸ tori ai Paradisului (Rev. 7:9, 13–17; 21:1–5). Apoi, pe parcursul Domniei ˘ Milenare, li se vor adauga milioane ˆ de oameni ınviati (Rev. 20:12, 13). ¸ Cei care se vor dovedi fideli vor fi adoptati ¸ de Dumnezeu, devenind ˘ ˘ ˆ ‘copiii sai’ pamantesti ¸ (Rom. 8:21; Rev. 20:7, 8). w12 15/7 4:3, 4

Miercuri, 12 noiembrie ˆ ˘ Nu suntem ın nestiin ¸ ¸ta despre planurile lui [Satan]. (2 Cor. 2:11) ˆ Ne putem ımpotrivi Diavolului, ˆ ˆ ˆ ˘ ıntrucat „nu suntem ın nestiin t¸ a de¸ ˆ spre planurile lui“. Rugandu-l pe ˘ ˆ ˆ Iehova sa ne dea ıntelepciune cand ¸ ˆ ˘ ˘ trecem prin ıncercari, nu vom caˆ dea ın capcanele lui Satan (Iac. ˘ ˘ ˆ 1:5). Apoi trebuie sa action am ın ar¸ ˘ monie cu rugaciunile noastre stuˆ diind cu regularitate Cuvantul lui ˆ Dumnezeu si ¸ aplicandu-l. Publica˘ ˘ tiile sclavului fidel si ¸ ¸ prevazator ne ˘ avertizeaza cu privire la capcanele ˘ ˘ Diavolului si ¸ ne arata cum sa le evi˘ ˘ tam. Rugaciunea si ¸ studierea Bi˘ ˘ ˘ bliei ne ajuta sa cultivam iubire pentru ceea ce este bine. Dar la fel ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de important este sa ınvat¸ am sa ˆ ˘ ˆ uram raul (Ps. 97:10). Cand medi˘ ˘ tam la consecinte, ¸ vom evita sa ne satisfacem dorintele egoiste (Iac. ¸ ˘ ˆ ˘ 1:14, 15). Daca uram raul si ¸ iubim binele, vom privi cu dezgust mome˘ lile lui Satan si ¸ nu ne vom lasa atrasi ¸ ˆ ˘ ˆ de ele. Cat de recunoscatori ıi sun˘ ˘ tem lui Iehova pentru ca ne ajuta ˘ sa ne ferim de capcanele lui Satan! (Mat. 6:13) w12 15/8 3:18–20

Joi, 13 noiembrie ˘ ˘ Iubi ¸tii mei fra ¸ti, nu va razbuna ¸ti ˆ singuri, ci face ¸ti loc maniei, ˘ ˘ caci este scris: „Razbunarea ˘ ˘ este a mea, eu voi rasplati, zice Iehova“. (Rom. 12:19) ˘ Biblia ne spune ca nu avem drep˘ ˘ tul sa-i judecam pe altii ¸ (Mat. 7:1, 2). ˘ Numai Dumnezeu poate sa judece ˘ ˘ cu dreptate. Daca crezi ca ai fost ˘ ˆ victima unei nedreptati ¸ si ¸ ıti ¸ este ˘ ˘ ˘ greu sa-l ierti ¸ pe cel care a pacatuit, ˘ ˘ ˆ dar s-a cait, ar fi bine sa te gandesti ¸ ˘ ˘ ca si ¸ el este o victima. Cel care ˘ ˘ te-a ranit trebuie sa e ca si ¸ tine efectele imperfectiunii (Rom. ¸

˘ 3:23). Iehova are compasiune fat¸ a de toti ¸ oamenii imperfecti. ¸ Prin ur˘ mare, ar fi bine sa te rogi pentru cel care ti-a gresit. Este putin ¸ ¸ ¸ probabil ˘ ˘ ˘ ca vei continua sa fii suparat pe cel ˘ ˆ pentru care te rogi. O dovada ın plus ˘ ˘ ca nu trebuie sa ai resentimente nici ˘ ˆ ˘ chiar fat¸ a de cei care ıti ¸ fac rau sunt ˘ urmatoarele cuvinte ale lui Isus: ˘ „Continuati ¸ sa-i iubiti ¸ pe dusmanii ¸ ˘ ˘ vostri si ¸ ¸ sa va rugati ¸ pentru cei care ˘ ˘ va persecuta“ (Mat. 5:44). w12 15/11 5:14, 15

Vineri, 14 noiembrie ˘ ˆ Ma bucuram cand mi se spunea: ˘ „Sa mergem la casa lui Iehova“. (Ps. 122:1) Congresele din prezent se asea˘ ˘ ˆ ˘ mana ın multe privinte ¸ cu adunarile sfinte ce se tineau la Ierusalim. ¸ La fel ca slujitorii lui Dumnezeu din trecut, multi ¸ dintre noi fac sacrificii pentru a fi prezenti ¸ la congrese. To˘ ˘ tusi, ¸ merita efortul. Aceste adunari au fost si ¸ sunt evenimente spirituale deosebit de importante. La ˆ congrese primim cunostin ta ¸ ¸ si ¸ ıntelegerea de care avem nevoie ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa pastram o prietenie stransa cu Dumnezeu. Congresele ne motivea˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ za sa aplicam ceea ce ınvat¸ am, ne ˘ ˘ ˘ ˆ ajuta sa evitam problemele si ¸ ne ın˘ ˘ ˘ ˆ curajeaza sa ramanem concentrati ¸ ˆ ˘ asupra lucrurilor care ne ınvioreaza, ˆ ˘ nu asupra celor care ne ımpovarea˘ ˆ za (Ps. 122:2–4). Cu timpul, ın modul de organizare a congreselor au sur˘ venit unele schimbari. Unele congrese durau opt zile! Se tineau se¸ ˘ ˘ ˘ siuni de diminea t¸ a, de dupa-amiaza ˘ ˆ si era inclus si ¸ de seara. In program ¸ ˆ serviciul de teren. In plus, voluntarii lucrau din greu si ¸ aveau nevoie de ˘ ˘ ˘ mult timp ca sa pregateasca micul ˆ dejun, pranzul si ¸ cina pentru delegati. ¸ w12 15/9 5:15, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 noiembrie Nu jura ¸ti deloc. (Mat. 5:34) Prin cuvintele din textul de azi, Isus condamna obiceiul multora de a jura cu privire la orice lucru, ˘ ˘ ˘ fara a avea macar intentia de a ¸ ˆ ˘ ˆ se tine de cuvant. Dar sa ıntele¸ ¸ ˘ ˆ ˘ gem ca este ıntotdeauna gresit ¸ sa ˘ juram? Nu. Iehova Dumnezeu si ¸ ˘ ˆ slujitorul sau, Avraam, au jurat ın unele ocazii importante. De asemenea, Legea lui Dumnezeu pre˘ ˘ ˆ tindea ca o persoana sa jure cand ˘ ˘ trebuia lamurita o situatie con¸ ˘ troversata (Ex. 22:10, 11; Num. 5:21, 22). Astfel, ar putea fi nece˘ ˘ sar ca un crestin sa jure ca spune ¸ ˘ ˆ ˘ adevarul cand depune marturie ˘ ˆ ˆ ın instant¸ a. Sau, ın cazuri exceptionale, un crestin ar putea consi¸ ¸ ˘ dera necesar sa jure pentru a-i asigura pe altii lui ¸ de intentiile ¸ ˘ ˘ sau de adevarul spuselor lui. Sa ˘ luam chiar exemplul lui Isus. El ˆ nu a obiectat cand a fost pus sub ˘ ˆ ˆ juramant de marele preot ın fata ¸ ˘ ˆ Sanhedrinului, ci a raspuns la ın˘ ˆ ˘ trebarea pusa, spunand adevarul (Mat. 26:63, 64). w12 15/10 4:1, 2 ˘ Duminica, 16 noiembrie ˆ ˆ I ¸ti deschizi mana si ¸ satisfaci dorin ¸ta a tot ce este viu. (Ps. 145:16) ˘ Ai facut si ¸ tu sacrificii pentru a-i sluji lui Iehova cu timp integral? ˘ ˘ Poate ca ai renuntat la o cariera ¸ ˘ promit¸ atoare sau la o afacere pros˘ ˘ pera ca sa pui pe primul plan in˘ teresele Regatului. Ori poate ca ˘ ˘ ˘ ai ales sa nu te casatoresti sau ¸ ˘ ˘ ˆ sa nu ai copii ca sa slujesti ¸ ıntr-o ˘ forma a serviciului cu timp integral la care altfel nu ai fi putut

lua parte. Deciziile pe care le-ai ˘ luat reflecta iubirea ta pentru Iehova si ¸ dorinta ¸ de a-i ajuta si ¸ pe ˘ ˘ ˘ altii ¸ sa-i slujeasca. Nu trebuie sa ˆ ˘ te gandesti ca ti-ar fi mers mai ¸ ¸ ˘ ˘ bine daca ti-ai fi trait viata ¸ ¸ altfel. ˘ Dimpotriva, te poti ¸ simti ¸ cu ade˘ ˆ ˘ varat ımplinit stiind ca serviciul ¸ ˆ ˘ cu timp integral a fost ın cazul tau ˘ ˘ cea mai buna alegere si ¸ ca i-ai slujit lui Iehova cu tot ce ai avut mai bun. Iar el nu va uita sacrificiile ˆ ˘ ˘ tale! Cand vei trai „adevarata via˘ ˘ t¸ a“, viata a, Iehova te va bi¸ vesnic ¸ ˆ ˆ necuvanta mai mult decat ti-ai pu¸ tea imagina! (1 Tim. 6:19) w13 15/1 4:15, 16

Luni, 17 noiembrie Eu nu pot a ˘ puterea magica. (Is. 1:13)

ˆ In secolul al XIX-lea, spiritisˆ ˘ ˆ mul era foarte raspandit. In Turnul de veghere al Sionului din mai ˘ 1885 se spunea: „Credinta ¸ ca mor˘ ˆ tii ¸ traiesc ıntr-un alt domeniu sau ˆ ˘ ˘ ıntr-o alta stare nu este noua. Ea ˘ facea parte din religia oameni˘ ˘ lor din Antichitate, fiind radacina tuturor mitologiilor“. Artico˘ ˘ lul mai spunea ca ideea nebiblica ˘ ˘ potrivit careia mortii comunica ¸ cu cei vii „le-a permis demonilor ˘ ˆ sa-i ınsele si ¸ ¸ mai mult pe oameni, ˆ ˘ pretinzand ca sunt spiritele celor morti. ¸ Ei au profitat de acest mod de a-si ¸ ascunde identitatea, conˆ ˘ ˘ ˘ tinuand astfel sa aiba o influent¸ a ˘ puternica asupra min tii ¸ si ¸ a vietii ¸ ˆ multor oameni“. In aceeasi ¸ pe˘ rioada, brosura Ce spun Scripturi¸ ˘ le despre spiritism? dadea aver˘ ˘ tismente asemanatoare, la fel ca publicatiile noastre mai recente. ¸ w13 15/2 2:11

Marti, ¸ 18 noiembrie Iesi ¸ din ¸tara ta, dintre rudele ˆ tale . . . si ¸ du-te ın ¸tara pe care ˘ ¸ti-o voi arata. (Gen. 12:1) ˘ ˘ Sa ne imaginam cum s-a simtit ¸ ˆ Avraam cand Iehova i-a spus aces˘ te cuvinte. Daca Avraam a avut ˆ unele motive de ıngrijorare, cu si˘ ˘ ˘ gurant¸ a ca acestea au disparut ˆ cand Iehova i-a spus: „Voi face din tine o natiune mare, te voi binecu¸ ˆ ˆ vanta . . . si ¸ ıl voi blestema pe cel ˘ ce te blestema“ (Gen. 12:2, 3). Ie˘ ˆ ˆ hova a promis ca ıi va binecuvanˆ ta si ¸ ıi va ocroti pe Avraam si ¸ pe ˘ descendentii ¸ sai (Gen. 26:1–6). Iar el si-a respectat promisiunea. De ¸ ˆ exemplu, Iehova i-a ımpiedicat pe faraonul Egiptului si ¸ pe Abime˘ lec, regele Gherarului, sa se atin˘ ˘ ˘ ga de Sara si ¸ sa-l ucida pe Avraam. El i-a ocrotit pe Isaac si ¸ pe Rebeˆ ˘ ˘ ca ıntr-un mod asemanator (Gen. 12:14–20; 20:1–14; 26:6–11). Biblia ˘ ˘ arata ca Iehova „nu i-a permis ni˘ ˘ ciunui om sa-i jefuiasca, ci a musˆ trat regi pentru ei, spunand: «Nu ˘ va atingeti ¸ de unsii ¸ mei si ¸ nu le fa˘ ceti mei»“ (Ps. ¸ niciun rau profetilor ¸ 105:14, 15). w13 15/3 4:4, 5 Miercuri, 19 noiembrie ˆ ˘ M-ai apucat de mana dreapta. ˘ ˘ Tu ma vei conduce cu sfatul tau. (Ps. 73:23, 24) ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, avem toate mo˘ ˘ ˘ tivele sa imitam exemplul lasat ˆ ˆ de Ana ın ce priveste ınchinarea ¸ ˘ adusa lui Iehova cu regularitate ˘ (1 Sam. 1:4–8). Si ¸ noi trebuie sa ne ˆ dovedim fideli participand cu reˆ gularitate la ıntruniri. Aici primim ˆ ˆ ıncurajarea de care avem atata nevoie (Evr. 10:24, 25). Iubirea fratilor ¸ ˘ ˆ ˆ nostri ne aduce multa mangaie¸ ˘ ˆ re. Poate ca o idee dintr-o cuvan-

tare sau dintr-un comentariu ne ˘ ˘ merge la inima. Ori poate ca un ˘ frate cu care discutam ne ascul˘ ˆ ˘ ˆ ta ıngrijorarile sau ne ıncurajea˘ za prin ˆ cuvintele sale (Prov. 15:23; 17:17). In plus, ne simtim revigorati ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cand glasurile noastre se ınalt¸ a caˆ ˆ ˆ tre Iehova ın cant. Iar cand suntem ˘ ˆ abatuti ¸ din cauza ‘unor ganduri tul˘ buratoare’, avem si ¸ mai mare neˆ voie de ıncurajarea pe care o priˆ mim la ıntruniri. Astfel, Iehova ‘ne ˘ ˘ ˘ alina sufletul’ si ¸ ne ajuta sa per˘ ˆ severam (Ps. 94:18, 19). Cat de re˘ ˘ cunoscatori suntem ca Iehova ne ˘ pazeste pentru salvare! w12 15/4 ¸ 5:16–18

Joi, 20 noiembrie ˘ Noi . . . reflectam ca niste ¸ oglinzi gloria lui Iehova. (2 Cor. 3:18) ˘ ˘ ˆ Toti ¸ semanam ıntr-o oarecare ˘ ˘ ˘ masura cu parintii Expresii ¸ nostri. ¸ ˘ ˘ de genul „Esti leit tatal tau“ sau ¸ „Ce mult semeni cu mamaˆ ta“ ne sunt, probabil, cunoscute. In plus, ˘ ˘ copiii imita deseori ceea ce vad ˘ la parinti. Dar ce putem spune ¸ ˘ despre noi si ¸ despre Tatal nostru ˘ ˘ ceresc? Putem sa-l imitam? Desi ¸ ˆ ˘ nu-l vedem, ıi descoperim calitati¸ ˆ le contempland creatia, studiind ¸ ˆ Biblia si ¸ meditand la cele citiˆ te, ındeosebi la cuvintele si ¸ faptele ˘ Fiului sau (Ioan 1:18; Rom. 1:20). ˆ ˘ In timp ce demonstram devotiune ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sfanta, trebuie sa manifestam ca˘ litatile Creatorului nostru. Cresti¸ ¸ nii unsi ¸ si ¸ membrii clasei alte oi ˘ ˆ reflecta gloria lui Iehova ın viata ¸ ˆ lor si (2 Cor. ¸ ın serviciul crestin ¸ 4:1). Oglindesti ¸ si ¸ tu gloria lui Ieˆ ˘ ˘ hova avand o conduita exemplara ˆ si ¸ participand cu regularitate la lucrarea de predicare? w12 15/5 4:1–3

Vineri, 21 noiembrie ˘ Legea lui Iehova este perfecta ˆ . . . si-l [face] ın ¸telept pe cel ¸ ˘ ˘ ˘ fara experien ¸ta. (Ps. 19:7) ˘ ˘ Fara Biblie, ne-am bizui doar ˘ pe experienta ¸ noastra si ¸ n-am putea avea aceleasi ¸ sentimente fa˘ t¸ a de „legea lui Iehova“ ca psal˘ mistul David. Din pacate, unii nu ˆ ˘ ˘ mai pretuiesc ınvat¸ aturile Bibliei ¸ ˆ ca la ınceput (Rev. 2:4). Ei nu mai ˘ ˆ traiesc asa ¸ cum ıi place lui Iehoˆ ˘ va (Is. 30:21). Noi ınsa putem si ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa ne pastram aprecierea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fat¸ a de Biblie si ¸ fat¸ a de ınvat¸ aturile ei. Sfintele Scripturi sunt un dar pretios de la Creatorul nostru ¸ iubitor (Iac. 1:17). Ce ne va ajuta ˘ ˆ sa apreciem si ¸ mai mult „cuvantul lui Dumnezeu“? Ne-ar putea fi util ˘ ˘ ˆ sa meditam la modul ın care a ˘ ˘ ˘ fost scrisa Biblia si ¸ sa analizam ˆ cateva dintre numeroasele dovezi ˘ ˘ care confirma originea ei divina. ˘ ˘ Aceasta analiza ne va impulsio˘ ˆ na sa citim Biblia ın fiecare zi si ¸ ˘ ˘ sa aplicam sfaturile ei (Evr. 4:12). w12 15/6 4:1, 2 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 noiembrie Nu sti ¸ ¸ti nici ziua, nici ora. (Mat. 25:13) ˆ ˆ Nestiind cand va veni sfarsitul, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ avem ocazia sa aratam ce este ın ˘ inima noastra. De fapt, Iehova ne ˘ ˆ acorda demnitate, permit¸ andu-ne ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa alegem daca ıi vom ramane sau ˘ nu loiali. Desi am cu ne¸ astept ¸ ˘ ˘ ˆ rabdare sa supravietuim sfarsi¸ ¸ ˆ tului acestui sistem, ıi slujim lui ˘ Dumnezeu pentru ca-l iubim, nu ˘ ˘ doar pentru a obtine viat¸ a vesnic a ¸ ¸ ˘ ˘ (Ps. 37:4). Gasim multa bucurie ˆ ˆ ˘ ın ınfaptuirea vointei sale si ¸ ¸ sun˘ ˆ tem convinsi ¸ ca tot ce ne ınva˘ t¸ a el este spre binele nostru (Is.

48:17). De asemenea, avem posibi˘ ˘ litatea sa-i bucuram inima lui Ieˆ ˆ hova. Cand ıi slujim din iubire si ¸ ˘ nu din dorinta ¸ de a primi o ras˘ ˘ plata, contribuim la raspunsul pe ˆ ˘ care Iehova ıl da la acuzatiile false ¸ ˘ ale dusmanului sau, Diavolul (Iov ¸ ˆ ˆ 2:4, 5; Prov. 27:11). Avand ın vedeˆ ˘ ˘ re cat de multa suferint¸ a a cauzat Satan, noi respingem conducerea sa si cu bucurie suverani¸ sustinem ¸ tatea lui Iehova. w12 15/9 4:5, 6 ˘ Duminica, 23 noiembrie ˆ Asculta ¸ti de cei care sunt ın ˘ fruntea voastra si ¸ fi ¸ti-le supusi, ¸ ˘ ˘ ˆ caci ei vegheaza neıncetat asupra sufletelor voastre. (Evr. 13:17) ˆ ˆ ˆ Cand e disciplinat sau cand ısi ¸ ˆ pierde anumite privilegii ın congregatie, un crestin poate demon¸ ¸ stra ce fel de spirit are. De exemˆ ˘ ˘ plu, un frate tanar care obisnuia sa ¸ joace jocuri video violente a fost ˘ ˘ ˆ ˘ sfatuit cu tact de b atrani. Din pacate, el nu a fost receptiv la sfaturi si ¸ nu a mai putut fi slujitor auxiliar ˆ deoarece nu mai ıntrunea cerinte¸ le biblice (Ps. 11:5; 1 Tim. 3:8–10). ˆ ˘ ˆ ˘ Apoi ınsa, fratele a ınceput sa vor˘ beasca cu ceilalti ¸ despre decizia ˘ ˆ ˆ b atranilor, exprimandu-si ¸ nemultumirea. El chiar a trimis la filia¸ ˘ la mai multe scrisori denigratoare ˘ ˆ ˆ la adresa b atranilor si ¸ a ıncercat ˘ ˘ sa-i convinga si ¸ pe alti ¸ membri ai ˘ ˘ ˆ congregatiei sa faca la fel. Cat de ¸ ˘ ˆ grav ar fi sa punem ın pericol paˆ cea ıntregii congregatii ¸ doar pentru a ne justifica actiunile! Ar fi ¸ ˆ ˘ mult mai ıntelept sa privim dis¸ ciplinarea drept o ocazie de a ne ˘ constientiza slabiciunile si ¸ ¸ s-o ac˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ceptam fara sa murmuram (Plang. 3:28, 29). w12 15/10 2:8, 9

Luni, 24 noiembrie ˘ Daca le ierta ¸ti oamenilor ˘ greselile, si ¸ ¸ Tatal vostru ceresc ˘ va va ierta. (Mat. 6:14) ˘ ˘ ˆ Daca dorim sa fim ın relatii ¸ bune cu membrii familiei, cu prietenii, cu semenii si ¸ cu Iehova, este esen˘ ˘ tial sa-i iertam pe cei care ne gre¸ ˘ ˘ sesc, fie ca sunt, fie ca nu sunt fratii ¸ ¸ ˘ nostri de credint¸ a. Potrivit Scrip¸ turilor, dispozitia ¸ de a-i ierta pe alˆ tii, indiferent cat de des ne ofen¸ ˘ ˘ ˘ seaza, este o cerint¸ a crestin a. Isus ¸ ˘ a facut o ilustrare despre un sclav ˘ ˘ ˆ caruia stapanul i-a anulat o datorie ˆ ˘ mare. Cand sclavul acesta nu a araˆ ˘ ˘ tat ındurare fat¸ a de un tovaras¸ de ˆ ˘ ˘ sclavie care ıi datora o suma mica, ˘ ˆ ˘ ˆ stapanul lui a pus sa fie aruncat ın ˆ ˆ ınchisoare (Mat. 18:21–34). In con˘ cluzie, Isus a spus: „Tot asa ¸ va va ˘ ˘ face si ¸ Tatal meu ceresc daca nu ˘ veti ¸ ierta fiecare, din toata inima, ˘ pe fratele sau“ (Mat. 18:35). Asadar, ¸ ˘ oricine vrea sa fie prieten cu Iehova are obligatia ¸ de a-si ¸ ierta semenii. w12 15/11 5:3–5

Marti, ¸ 25 noiembrie ˘ Iehova stie sa-i elibereze ¸ ˆ din ıncercare pe oamenii cu ˆ ˘ devo ¸tiune sfanta. (2 Pet. 2:9) ˘ ˘ ˆ Sa presupunem ca ıti ¸ cauti ¸ un loc ˘ ˘ ˘ ˆ de munca. Daca traiesti ¸ ıntr-o ta¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ra ın care este greu sa-ti ¸ gasesti ¸ o ˘ ˘ slujba, ai putea fi tentat sa accepti ¸ ˘ prima oferta,ˆ de fapt, orice ofer˘ ˘ ta de lucru. Insa ce decizie vei lua ˘ daca, prin natura muncii pe care va trebui s-o prestezi, vei fi nevoit ˘ ˆ sa ıncalci principiile Bibliei? Sau ˆ ˆ ce vei face ın cazul ın care progra˘ ˘ ˆ mul de lucru ori calatoriile ın interes de serviciu nu-ti ¸ vor permite ˘ ˆ ˘ sa te implici suficient ın activitaˆ tile crestine sau ın viata ¸ ¸ ¸ de fami-

˘ lie? Ar trebui sa accepti ¸ orice ofer˘ ˆ ˘ ˘ ta, gandindu-te ca e mai bine sa ˘ ai un loc de munca nepotrivit deˆ ˘ ˘ cat sa nu ai niciunul? Nu uita, daca ˆ alegi drumul gresit, te-ai putea ın¸ ˘ departa de Iehova! (Evr. 2:1) Decizia pe care o vei lua depinde de ceea ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ce urmaresti ¸ ın viat¸ a. Intreaba-te: ˆ ˘ Ce ınseamna pentru mine locul de ˘ ˘ munca? Un mijloc prin care sa-mi ˘ ˆ ating obiectivul de a ma ıntretine ¸ ˆ pe mineˆ si ¸ familia mea ın serviciul ˘ sacru? In acest caz, fii sigur ca Ieˆ ˆ hova ıti ¸ va binecuvanta eforturile ˘ ˆ ˘ ˘ (Mat. 6:33). El nu ramane fara soluˆ ˆ tii ıti ¸ cand, pe neasteptate, ¸ ¸ pierzi ˘ ˆ locul de munca sau ajungi ın impas din cauza unei crize economice (Is. 59:1). w13 15/1 2:5, 6

Miercuri, 26 noiembrie ˘ Pastra ¸ti unitatea spiritului ˆ ˘ ˘ ın legatura pacii. (Ef. 4:3) ˘ ˘ Vom fi cu adevarat uniti ¸ daca vom aplica instructiunile lui Ieho¸ ˘ ˘ va si ¸ daca ne vom ¸ ˆ lasa modelati ˆ de spiritul sfant. In baza credintei ¸ ˆ ˘ ˘ noastre ın jertfa de rascumparare a lui Cristos, Iehova ne-a declarat ˆ drepti, ¸ pe cei unsi ¸ considerandu-i fii, iar pe alte oi, prieteni. Totusi, ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ atata vreme cat vom trai ın acest ˆ sistem, vom avea uneori neıntele¸ geri cu fratii (Rom. 5:9; Iac. ¸ nostri ¸ ˆ 2:23). Tocmai de aceea Biblia ne ın˘ ˘ ˘ deamna ‘sa ne am unii pe al˘ tii’. Ce putem face pentru a pastra ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ unitatea? Trebuie sa ınvat¸ am sa ˘ ˘ ˆ cultivam „toata umilinta ¸ si ¸ blandeˆ ˘ tea“ (Ef. 4:1, 2). Aceasta ınseamna ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne lasam modelati ¸ de spiritul lui ˘ ˘ Dumnezeu si ¸ sa-i permitem sa pro˘ ˆ duca ın noi rodul lui. Spre deosebi˘ ˘ re de lucrarile carnii, care au efect ˘ dezbinator, rodul spiritului contriˆ ˘ buie la unitate ajutandu-ne sa re˘ zolvam divergentele. w12 15/7 4:6, 7 ¸

Joi, 27 noiembrie ˘ ˆ ˆ [Ramane ¸ti] neclinti ¸ti ımpotriva masina ¸ ¸tiilor Diavolului. (Ef. 6:11) ˆ ˘ Satan Diavolul ıi uraste pe oa¸ ˆ ˆ meni, ındeosebi pe cei care ıi slu˘ jesc lui Iehova. De fapt, el poarta ˘ ˘ ˘ razboi cu ramasi unsi ¸ ta ¸ crestinilor ¸ ¸ ˆ (Rev. 12:17). Acestia sunt ın fruntea ¸ ˘ lucrarii de predicare a Regatului si ¸ ˘ ˘ dezvaluie plini de curaj ca Satan ˘ ˆ este conducatorul lumii. Diavolul ıi ˘ uraste si din clasa „alte ¸ ¸ pe crestinii ¸ ˆ oi“, care ıi sustin pe cei unsi ¸ ¸ si ¸ spe˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ra sa traiasca vesnic, o perspectiva ¸ pe care el a pierdut-o (Ioan 10:16). ˘ Nu ne surprinde deci ca Satan este ˆ ˘ atat de furios! Indiferent ca avem ˘ ˆ ˘ speranta ¸ de a trai ın cer sau pe pa˘ ˆ mant, cert e ca Diavolul nu ne vrea ˘ ˘ ˘ ˆ binele. El urmareste ¸ sa ne prinda ın ghearele lui (1 Pet. 5:8). Pentru a-si ¸ ˆ atinge scopul, Satan ıntinde diferite capcane, sau curse. ‘El orbeste ¸ mintea celor necredinciosi’ ¸ pentru ˘ ˘ ˘ ca ei sa nu accepte vesteaˆ buna si ¸ sa ˘ ˘ nu vada capcanele sale. Insa Diavoˆ ˆ ˘ lul ıi prinde ın cursa si ¸ pe unii dintre cei care au acceptat mesajul despre Regat (2 Cor. 4:3, 4). w12 15/8 4:1, 2

Vineri, 28 noiembrie Ferici ¸ti sunt cei constien ¸ ¸ti ˘ de necesita ¸tile lor spirituale. (Mat. 5:3) ˘ ˘ Unele parti ¸ ce exista de mult timp ˆ ın programul congreselor sunt as¸ ˘ teptate cu mare nerabdare. ‘Hrana ˘ spirituala la timpul potrivit’, care ˘ ˘ ˆ ne ajuta sa ıntelegem mai bine ¸ ˆ ˘ ˘ profetiile si ¸ ¸ ınvat¸ aturile biblice, ne ˘ ˆ ˘ este oferita nu doar prin cuvantari, ci si ¸ prin noile publicatii ¸ lansate (Mat. 24:45). Multe dintre acestea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıi ajuta pe cei sinceri sa ınteleag a ¸ ˘ adevarurile biblice. Dramele baza-

ˆ ˘ te pe Biblie ne ıncurajeaza pe toti, ¸ ˆ ˘ ˘ tineri si ¸ varstnici deopotriva, sa ne ˘ ˘ ˘ analizam motivatiile si ¸ ¸ sa ne pazim ˆ de modul de gandire al lumii. Cuˆ ˘ vantarea de botez ne ajuta pe fie˘ ˘ ˘ care sa ne reexaminam prioritatile ¸ ˆ ˘ ˘ ın viat¸ a. Cu aceasta ocazie, ne bu˘ ˘ curam sa-i vedem pe cei ce-si ¸ sim˘ bolizeazˆ a dedicarea la Iehova prin ˘ botez. Intr-adevar, congresele fac ˆ parte de mii de ani din ınchinarea ˘ ˘ ˘ curata. Ele ne ajuta sa-i slujim lui ˘ ˘ ˆ Iehova cu bucurie si ¸ sa-i ramanem ˆ fideli ın timpuri dificile. w12 15/9 5:14, 18, 19

ˆ ˘ ˘ Sambata, 29 noiembrie Orasul [Ierusalimul] ¸ va fi cucerit. (Zah. 14:2) ˘ „Orasul“ simbolizeaza Regatul me¸ sianic al lui Dumnezeu. Acesta este ˘ ˆ ˘ reprezentat pe pamant de ‘cetatenii’ ¸ ˘ ˘ ˘ lui, adica ramasi unsi ¸ ta ¸ crestinilor ¸ ¸ ˆ (Filip. 3:20). Desi, ¸ ın timpul Primu˘ lui Razboi Mondial, au fost mai nuˆ merosi ¸ decat slujitorii lui Iehova, au spus minciuni despre ei si ¸ i-au per˘ secutat, dusmanii n-au pututˆ sa dis¸ ˘ ˆ ˘ ˘ truga ınchinarea adevarata. In pofidaatacurilor,au existatcrestini unsi ¸ ¸ ˘ care au ramas fideli. Asa ¸ cum a spus ˘ ˘ ˘ Zaharia, acestia au alcatuit „ramasi¸ ¸ ˘ ˘ ta ¸ poporului“, care a ramas loiala si ¸ ˘ n-a putut fi „nimicita din oras“. ¸ Per˘ secutia ¸ prezisa de Zaharia a conti˘ ˆ nuat (Rev. 12:17). O dovada ın acest sens sunt persecutiile la care au fost ¸ ˆ supusi ın timpul celui ¸ fratii ¸ nostri ¸ ˘ de-al Doilea Razboi Mondial. Exemplul de integritate si ¸ de fidelitate ˘ ˘ ˆ al crestinilor unsi ¸ ¸ ne ıncurajeaza sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rezistam ın fata ¸ oricaror ıncercari. ˘ Printre acestea s-ar putea numara ˆ ımpotrivirea din partea rudelor si ¸ ˘ ˘ a colegilor de munca sau de scoal a ¸ ˘ care ne ridiculizeaza din cauza credintei ¸ noastre (1 Pet. 1:6, 7). w1315/2 3:4–7

˘ Duminica, 30 noiembrie ˘ ˘ ˘ Pastreaza modelul cuvintelor sa˘ natoase. (2 Tim. 1:13) ˘ ˘ ˘ Aceste ‘cuvinte sanatoase’ se gaˆ ˆ sesc ın Cuvantul lui Dumnezeu (1 Tim. 6:3). Asa ¸ cum schita ¸ unui ar˘ tist ne ofera o imagine de ansam˘ blu asupra viitoarei opere de arta, ˘ tot asa ¸ ‘modelul adevarului’ ne aju˘ ˘ ˆ ˆ ta sa ıntelegem ın linii mari ce¸ ˘ rintele lui Iehova si ¸ ¸ sa le respec˘ ˘ ˘ ˘ tam. Dupa ce asimilam cunostin t¸ a, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cultivam credint¸ a. Insa trebuie sa ˘ ˘ ˘ continuam sa crestem, sau sa pro¸ ˘ ˆ gresam, ın ambele privinte ¸ (2 Tes.

Luni, 1 decembrie ˘ ˘ Iata! Am venit . . . sa fac voin ¸ta ta, o, Dumnezeule! (Evr. 10:7) Prin aceste cuvinte, Isus i-a pro˘ ˆ mis lui Dumnezeu ca va ındeplini ˘ tot ce fusese prezis cu privire la Saˆ ˘ manta ¸ promisa. Niciun alt om nu ˘ ˘ s-a oferit vreodata sa-si ¸ asume o resˆ ponsabilitate atat de grea. Aceasta presupunea din partea lui Isus in˘ ˘ clusiv sa accepte ‘sa-i fie zdrobit ˘ ˆ ˘ calcaiul’ de catre Satan (Gen. 3:15). ˆ Din cer, Iehova si-a exprimat ın¸ ˘ ˆ ˘ crederea deplina ın Fiul sau (Luca ˆ 3:21, 22). Da-ul lui Isus a ınsemnat ˆ ıntotdeauna Da (Mat. 5:37). El n-a ˘ ˘ permis niciunui lucru sa-l distraga ˘ ˘ ˘ de la misiunea data de Tatal sau, ˘ aceea de a predica vestea buna despre Regat si ¸ de a face discipoli din˘ ˘ ˘ tre cei pe care Tatal avea sa-i atraga ˘ ˆ ˘ (Ioan 6:44). Aratand masura depli˘ ˆ na ın care Isus s-a achitat de promi˘ ˘ siunea facuta lui Dumnezeu, Biblia ˆ spune: „Oricat de multe sunt promisiunile lui Dumnezeu, prin el au ˆ devenit Da“ (2 Cor. 1:20). Intr-ade˘ ˆ var, Isus este exemplul perfect ın ce priveste respectarea promisiunilor ¸ ˘ fat¸ a de Dumnezeu. w12 15/10 4:3, 4

1:3). Cresterea presupune schim¸ ˘ ˆ bari progresive. „A creste“ ınseam¸ ˘ ˘ na a se mari, a se dezvolta. Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ dupa botez, ar trebui sa continuam ˘ ˆ sa crestem pe plan spiritual. Cand ¸ ˆ ˘ ıncepem sa studiem Biblia, s-ar pu˘ ˘ tea sa progresam repede pe ˆ plan ˘ ˘ ˘ ˆ spiritual si ¸ sa ne botezam. Insa, ın ˘ anii ce urmeaza, este posibil ca pro˘ gresul nostru spiritual sa nu mai ˆ fie atat de evident. Cu toate acesˆ ˘ tea, este ın continuare necesar sa ˆ ˘ ˆ ˘ crestem ın credint¸ a si t¸ a ¸ ¸ ın cunostin ¸ pentru a ajunge „la starea de om ˘ ˘ ˘ matur, la masura staturii plinatatii ¸ lui Cristos“ (Ef. 4:13). w13 15/3 3:7–9

Marti, ¸ 2 decembrie ˆ ˆ Increde-te ın Iehova ˘ din toata inima ta si ¸ nu te bizui pe priceperea ta. (Prov. 3:5) ˆ ˘ ˆ Iehova le-a ıncredintat batrani¸ lor de congregatie responsabilita¸ ˆ tea de a se ocupa de situatiile ın ¸ ˘ ˘ ˘ care un frate sau o sora pacatuies¸ te. Acesti ¸ frati ¸ nu au capacitatea de ˆ ıntelegere a lui Dumnezeu, dar se ¸ ˘ ˘ ˆ straduiesc sa ia decizii ıntelepte ¸ cu ajutorul Bibliei si ¸ al spiritului ˆ sfant. Asadar, deciziile pe care le ¸ ˘ ˘ ˘ iau dupa ce-l roaga pe Iehova sa-i ˆ ˘ ındrume vor reflecta punctul s au ˆ de vedere (Mat. 18:18). In astfel ˘ de situatii ¸ ai ocazia sa-ti ¸ dovedesti ¸ ˘ ˘ ˆ loialitatea. Poate ca batranii con˘ ˘ ˘ ˘ sidera ca o anumita persoana s-a ˘ ˘ ˘ cait. O vei ierta si-i vei arata ca o iu¸ (2 Cor. 2:5–8) Probabil, nu-ti besti? ¸ ¸ ˘ va fi usor sa faci acest lucru, mai ¸ ˘ ales daca ti-a gresit tie sau unei ¸ ¸ ¸ ˆ rude de-ale tale. Totusi, ¸ este ınte¸ ˘ ˆ ˆ lept sa ai ıncredere ın Iehova si ¸ ˆ ˘ ın modul sau de a rezolva problemele din congregatie. Astfel, vei ¸ ˘ ˘ demonstra ca ierti ¸ cu marinimie. w12 15/11 5:16, 17

Miercuri, 3 decembrie Este el numai Dumnezeul iudeilor? Nu este si ¸ al oamenilor din na ¸tiuni? (Rom. 3:29) ˘ Desi ¸ strainii din Israelul antic aveau drepturi oarecum limitate, ˘ israelitii ¸ trebuiau sa-i trateze cu ˆ ˘ respect si ¸ ın mod drept. Strainii din anticul Israel au avut multe foloa˘ ˘ se traind alaturi de israeliti. ¸ Aceasˆ ˆ ta reflecta modul ın care ıi prives¸ ˘ te Iehova pe straini, aspect ce este ˆ ın armonie cu cuvintele apostolului ˆ Pavel, consemnate ın textul de azi. ˘ ˆ Dupa ce Iehova a ıncheiat noul le˘ ˆ gamant cu congregatia crestinilor ¸ ¸ unsi, ¸ Israelul literal nu a mai fost ˘ poporul sau ales. Cei unsi ¸ au devenit „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal. 6:16). Asa ¸ cum a explicat Pavel, ˆ ˘ ˘ ˘ ın aceasta noua natiune „nu exista ¸ nici grec, nici iudeu, nici circumci˘ zie, nici necircumcizie, nici strain, nici scit, nici sclav, nici om liber, ci ˆ Cristos este totul si ¸ ın toti“ ¸ (Col. ˆ 3:11). Prin urmare, ın congregatia ¸ ˘ crestin a nimeni nu trebuia consi¸ ˘ derat strain. w12 15/12 4:2–4

Joi, 4 decembrie Nu pute ¸ti fi sclavi ai ˘ lui Dumnezeu si ¸ ai Boga ¸tiei. (Mat. 6:24) ˘ Nu este gresit ¸ sa ai bani sau propria afacere (Ecl. 7:12; Luca 19:12, 13). Totusi, ¸ „iubirea de bani“ ne va ˆ ˘ ındeparta de Iehova (1 Tim. 6:9, ˆ ˘ 10). „Ingrijorarile acestui sistem“, ˘ ˘ adica preocuparea exagerata de-a ne asigura cele necesare vietii, ne ¸ ˆ ˘ ˆ pot ‘ınabusi’. Acelasi ¸ ¸ efect ıl are si ¸ ˘ ˘ „puterea amagitoare a bogatiilor“, ¸ ˘ sau conceptia ca ele ne aduc bu¸ ˘ curie si ¸ sigurant¸ a pe termen lung (Mat. 13:22). Un punct de vedere gresit referitor la bani te poa¸

˘ ˆ te face sa iei decizii neıntelepte ¸ ˆ (Prov. 28:20). Perspectiva de a cas¸ ˆ tiga multi ¸ bani ıntr-un timp scurt si ¸ cu eforturi minime i-a determinat ˘ pe unii sa cumpere bilete de lo˘ ˆ ˆ terie sau sa se ınscrie ın sisteme de ˆ ˘ vanzari de tip piramidal si ¸ chiar ˘ ˘ sa-i convinga si ¸ pe alti ¸ membri ˘ ˘ ai congregatiei sa li se alature. Al¸ tii ¸ au acceptat oferte de investitii ¸ ˘ ˘ care trebuiau sa le aduca profituri ˘ nerealist de mari. Ai grija: din cau˘ za lacomiei, ai putea ajunge victiˆ ˘ ma ınsel ti ¸ aciunii! Foloseste¸ ¸ dis˘ ˆ ˘ ˘ cernamantul! Daca o oferta pare ˘ ˘ ˘ ˘ prea buna ca sa fie adevarata, pro˘ babil ca asa ¸ si ¸ este. w13 15/1 3:11, 12

Vineri, 5 decembrie ˘ Dintre conducatori, mul ¸ti au ˆ crezut ın el [Isus], dar din cau˘ za fariseilor nu-l marturiseau. (Ioan 12:42) ˘ Ce bine ar fi fost daca acei con˘ ducatori n-ar fi acordat o impor˘ ˆ ˘ tant¸ a atat de mare parerii fariseiˆ ˘ lor! La ınceputul serviciului sau ˘ ˆ pamantesc, Isus a explicat clar de ˘ ce multi ¸ oameni nu aveau sa crea˘ ˘ da ca el era Mesia (Ioan 5:39–44). Natiunea Israel astepta de seco¸ ¸ ˆ le venirea lui Mesia. Cand Isus a ˆ ˘ ˆ ınceput sa predice, unii au ınteles ¸ ˘ probabil din profetia ¸ lui Daniel ca ˘ ˘ sosise timpul ca Mesia sa apara. ˆ ˆ ˆ Cu cateva luni mai ınainte, cand ˘ ˆ ˘ Ioan Botezatorul ıncepuse sa preˆ ˘ dice, multi ¸ oameni se ıntrebau:ˆ „Sa ˘ fie el Cristosul?“ (Luca 3:15). Insa cei care cunosteau bine Scripturi¸ ˘ le n-au crezut ca Isus este Mesia. ˘ ˆ De ce? Isus a aratat motivul, ıntreˆ ˘ b andu-i: „Cum puteti ¸ voi sa creˆ ˘ deti, ¸ cand vreti ¸ sa primiti ¸ glorie ˘ unii de la altii ¸ si ¸ nu cautati ¸ gloria care vine de la singurul Dumnezeu?“. w13 15/2 4:6, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 decembrie ˆ Noi vom umbla ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit, da, pentru totdeauna. (Mica 4:5) ˆ Pentru a umbla ın numele lui Dum˘ nezeu, trebuie s a facem cel putin ¸ trei ˆ ˆ ˘ lucruri. In primul rand, trebuie sa le vorbim si ¸ altora despre numele di˘ vin, fiind convinsi ¸ ca numai cine „va chema numele lui ˆ Iehova va fi salˆ vat“ (Rom. 10:13). In al doilea rand, ˘ ˘ ˘ trebuie sa imitam calitatile lui Ie¸ ˆ hova, ın special iubirea sa (1 Ioan ˆ ˆ 4:8). Si, ¸ ın al treilea rand, trebuie ˘ ˘ sa ne supunem de bunavoie normelor drepte ale lui Iehova pentru a ˆ ˘ nu dezonora numele sfant al Tatalui ˘ ˆ ˘ nostru (1 Ioan 5:3). Esti hot ar at ‘sa ¸ ˆ umbli ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit’? ˘ Noi am ales sa-l cunoastem pe Ieho¸ ˘ ˘ va si ¸ sa fim prietenii sai. Suntem ˆ ˘ ˘ ˘ mandri sa-i purtam numele si ¸ sa as˘ cultam de el. De aceea, noi privim ˆ cu optimism spre viitor si ¸ avem ınˆ credere ın promisiunea consemna˘ ˆ ta ın Psalmul 9:10: „Cei care cunosc ˆ ˆ ˘ numele tau se vor ıncrede ın tine, ˘ ˆ ˘ ˘ caci tu nu ıi vei parasi nicidecum pe ˘ cei ce te cauta, o, Iehova!“. w13 15/3 5:16–18

˘ Duminica, 7 decembrie ˘ Dumnezeu nu este partinitor, ˆ ci, ın orice na ¸tiune, omul care se ˘ teme de el si ¸ practica dreptatea este primit de el. (Fap. 10:34, 35) ˘ Unii oameni au impresia ca le sunt ˘ superiori celor de alta nationali¸ ˆ ˘ tate si ¸ nu-i trateaza cu respect. In˘ sa printr-o astfel de atitudine, ei nu ˆ ˘ fac decat sa ignore realitatea. Ia˘ ˆ ta ce se spune ın publicatia Rase¸ le umane: „Persoanele din alte rase ˘ sunt exact ceea ce spune Biblia ca sunt, si Deseori, fratii ¸ anume frati“. ¸ ¸

sunt foarte diferiti, ¸ dar asta nu anuˆ ˘ ˘ ˆ leaza legatura de sange dintre ei. In ˘ ˘ ˘ orice tar a exist a si str aini. Poporul ¸ ¸ Israel din vechime, care avea o re˘ latie ¸ speciala cu Dumnezeu datori˘ ˘ ˆ ˘ ta legamantului Legii, nu facea ex˘ ceptie. Desi ¸ ¸ strainii din Israel aveau drepturi oarecum limitate, israeli˘ tii ¸ trebuiau sa-i trateze cu respect ˆ ˘ si adeva¸ ın mod drept. Si ¸ crestinii ¸ rati ¸ din prezent au aceeasi ¸ obliga˘ ˘ tie. Ei nu trebuie sa fie partinitori ¸ ˘ ˘ ˘ sau sa aiba prejudecati. ¸ w12 15/12 4:1, 2

Luni, 8 decembrie ˘ ˘ Sa faci tot posibilul sa te ˆ prezin ¸ti aprobat ınaintea lui ˘ Dumnezeu, ca un lucrator care ˘ n-are de ce sa-i fie rusine. ¸ (2 Tim. 2:15) ˘ ˆ Se spune ca viata ¸ poate fi ıntelea¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa privind ın urma, dar trebuie trai˘ ˆ ta privind ınainte. Prin urmare, nu ˆ te mai gandi cu neliniste la grese¸ ¸ ˘ lile din trecut, ci concentreaza-te asupra prezentului si ¸ a viitorului. ˘ ˘ Pe masura ce marele necaz se apropie, niciunul dintre noi nu ar vrea ˘ ˆ ˘ sa fie chinuit de ıntrebari precum: ˘ N-as¸ fi putut sa fac mai mult penˆ tru Iehova? De ce nu am ınceput ˆ pionieratul cand am avut posibiliˆ ˘ tatea? Ce m-a ımpiedicat sa aspir la privilegiul de slujitor auxiliar? ˘ ˘ ˘ ˆ M-am straduit cu adevarat sa ımbrac noua personalitate? Sunt eu ˘ genul de persoana pe care Dumneˆ ˘ zeu o vrea ın lumea sa noua? Astfel ˆ ˘ ˘ ˘ de ıntrebari nu trebuie sa ne ra˘ ˘ peasca linistea, ci sa ne determine ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne autoexaminam si ¸ sa ne asigu˘ ˘ ˆ ram ca facem tot ce putem ın serviciul adus lui Iehova. Prin urmare, ˘ ˘ ˆ sa luam ın prezent decizii pe care ˆ nu le vom regreta ın viitor. w13 15/1 4:13, 14

Marti, ¸ 9 decembrie ˆ ˘ ˘ Cuvantul tau este adevarul. (Ioan 17:17)

ˆ ˘ In ebraica biblica, termenul tra˘ ˘ dus adesea prin „adevar“ se refera la ˘ ˆ ceva adevarat, demn de ıncredere, ˆ fidel sau real. Cuvantul grecesc re˘ dat prin „adevar“ defineste un lucru ¸ ˘ care corespunde realitatii ¸ sau care ˘ este corect si ¸ drept. Iehova a pastrat ˘ adevarul spiritual si i-a ajutat pe oa¸ ˘ ˘ ˆ meni sa-l cunoasca ˆ din ce ın ce mai bine (2 Ioan 1, 2). Intelegerea ade¸ ˘ ˘ varului devine tot mai clara deoare˘ ce „cararea celor drepti ¸ este ca lumi˘ ˘ na zorilor a carei stralucire creste ¸ ˆ ˘ pana la miezul zilei“ (Prov. 4:18). Noi ˆ suntem ıntru totul de acord cu Isus, ˆ ˘ care i-a spus lui Dumnezeu ın ruga˘ ciune cuvintele care se gasesc conˆ ˘ ˆ semnate ın textul de astazi. Cuvantul scris al lui Dumnezeu contine ¸ ˘ „adevarul vestii bune“, care repre¸ ˘ ˆ ˘ ˘ zinta ansamblul ınvat¸ aturilor cres¸ tine (Gal. 2:14). Unele dintre acesˆ ˘ ˘ ˘ te ınvat¸ aturi se refera la numele lui Iehova, la suveranitatea sa, la jertfa ˘ ˘ ˆ de rascumparare a lui Isus, la ınviere si ¸ la Regat. w13 15/2 1:17, 18

Miercuri, 10 decembrie Face ¸ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre. (Filip. 4:6) ˆ ˘ ˆ Atunci cand ne confruntam cu ın˘ ˘ ˘ ˘ cercari, sa ne straduim sa medi˘ ˘ tam sub rugaciune la lucruri demne ˘ de lauda (Filip. 4:6–9). Cu puterea ˘ ˘ primita de la Iehova, vom reusi ¸ sa ˘ ˆ ˘ facem fat¸ a ıncercarilor si ¸ nu vom ˘ ˘ permite situatiilor dificile sa devina ¸ pietre de poticnire. Din nefericire, de-a lungul anilor, unii au permis ˘ ˘ ca imperfectiunile altora sa-i scoata ¸ ˘ din cursa pentru viat¸ a. Diferentele ¸ ˆ ˘ de opinie ın chestiuni de constiin t¸ a ¸ au devenit pentru ei pietre de potic˘ nire (1 Cor. 8:12, 13). Daca cineva ne jigneste, vom permite ca acest lucru ¸

˘ ˘ ˘ ˘ sa devina o problema majora? Biblia ˆ ˆ ˘ ˘ ıi ındeamna pe crestini sa nu-i mai ¸ ˘ ˘ ˘ judece pe altii, sa fie iertatori si ¸ ¸ sa nu insiste asupra propriilor drepˆ turi (Luca 6:37). De aceea, cand te confrunti care ar pu¸ cu o situatie ¸ ˘ ˆ tea deveni oˆ piatra de poticnire, ın˘ treaba-te: Ii judec pe altii ¸ pe baza ˆ ˆ propriilor preferinte? Avand ın ve¸ ˘ dere ca fratii ¸ mei sunt imperfecti, ¸ voi permite ca imperfectiunile cui¸ ˘ ˘ ˘ ˘ va sa ma scoata din cursa? Iubirea ˘ pentru Iehova ne poate ajuta sa fim ˘ ˆ ˘ hotarati ¸ sa nu permitem ca actiuni¸ ˘ ˆ ˘ le altora sa ne ımpiedice sa trecem linia de sosire. w13 15/3 1:18, 19

Joi, 11 decembrie ˘ Prin aceasta vor sti ¸ to ¸ti ca ˘ sunte ¸ti discipolii mei: daca ave ¸ti ˆ iubire ıntre voi. (Ioan 13:35) Ca discipoli ai lui Cristos si ¸ Mar˘ tori ai lui Iehova, trebuie sa res˘ pectam porunca de a ne iubi fratii ¸ ˘ ˘ de credint¸ a. Isus a spus ca iubirea este semnul de identificare al ade˘ ˆ ˘ varatilor crestini. Noi ınsa nu-i iu¸ ¸ ˘ bim doar pe fratii no stri, ci ne stra¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ duim sa aratam iubire si ¸ fat¸ a de ˆ ˘ ˘ cei care nu ne ımpartasesc convin¸ gerile religioase. Aceasta este nu˘ mai una dintre responsabilitatile de ¸ ˘ care toti ¸ putem si ¸ trebuie sa ne achi˘ ˘ tam. De asemenea, noi avem de facut o lucrare. Toti ¸ am primit un dar pretios: cunostin ta ¸ ¸ ¸ din Biblie. Ieho˘ ˘ ˆ ˘ va asteapt a de la noi sa le ımpar¸ ˘ ˘ ˘ tasim aceasta cunostin t¸ a si ¸ ¸ ¸ altora ˆ ˘ ˘ (Mat. 28:19, 20). A le ımpartasi ¸ alto˘ ˆ ˘ ra adevarul este, ın fond, o dovada ˘ de iubire. Evident, situatia ¸ fiecaruia ˘ ˆ ˘ este diferita. Iehova ıntelege ca nu ¸ ˆ putem face toti ¸ la fel de mult ın ˘ serviciul sacru. Ceea ce conteaza ˘ ˆ este sa facem tot ce putem ın situa˘ ˘ ˘ tia noastra. Astfel, aratam iubire ¸ ˘ ˘ fat¸ a de Dumnezeu si ¸ fat¸ a de semeni. w12 15/12 2:11, 13, 14

Vineri, 12 decembrie Cei mor ¸ti nu sunt constien ¸ ¸ti de nimic. (Ecl. 9:5) ˘ Iudeii cunosteau adev de¸ ˆ arul ˘ ˆ spre starea mortilor. Insa, cand ¸ ˆ ˘ ˆ Imperiul Grec a fost ımpartit ¸ ıntre generalii lui Alexandru cel Ma˘ re, s-au depus eforturi ca Iuda sa ˘ fie unita cu Siria prin intermediul unor mijloace cum ar fi reli˘ gia si ¸ cultura elena. Drept urmare, ˆ ˘ ˘ iudeii au acceptat ınvat¸ aturile fal˘ se care spuneau ca sufletul omului ˘ ˘ este nemuritor si ¸ ca exista un loc ˆ ın care acesta este chinuit. Desi ¸ dreptul Iov nu avea Scripturile, el ˘ cunostea adevarul despre moarte. ¸ ˆ ˘ De asemenea, el a ınteles ca Ieho¸ ˘ va este un Dumnezeu iubitor si ¸ ca ˘ ˆ era dornic sa-l ınvie (Iov 14:13–15). ˆ ˆ Si ¸ Avraam aˆ crezut ın ınviere (Evr. ˆ 11:17–19). Intrucat este imposibil ˘ ˆ ˘ sa ınvii pe cineva care nu poate sa ˘ ˘ moara, acei oameni tematori de ˆ Dumnezeu n-au crezut ın nemuri˘ ˘ ˆ ˘ rea sufletului. Fara ındoiala, spiritul lui Dumnezeu i-a ajutat pe Iov ˘ ˆ ˘ si a care este ¸ pe Avraam sa ınteleag ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ starea mortilor si ¸ ¸ sa creada ın ınviere. w13 15/2 2:12–14 ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 decembrie ˘ ˘ ˆ Sa zicem ca . . . ei ımi zic: „Care este numele lui?“ ˘ Eu ce sa le spun? (Ex. 3:13) ˘ ˆ De ce a pus Moise aceasta ınˆ ˆ ˘ trebare, avand ın vedere ca slujitorii lui Dumnezeu cunosteau de ¸ ˘ mult timp numele sau? Moise a ˘ vrut sa stie mai multe despre per¸ soana care purta acest nume, cu ˘ alte cuvinte, detalii care aveau sa-i ˘ ˘ convinga pe israeliti ¸ ca Dumnezeu ˆ ˘ chiar ıi va salva. Moise dorea sa afle aceste detalii deoarece israelitii ¸ erau sclavi de mult timp si, ¸

ˆ ˘ probabil, se ıntrebau daca Dumne˘ ˆ zeul stramosilor lor ıi putea salva. ¸ ˆ De fapt, unii israeliti ¸ chiar ıncepu˘ ˘ ˆ sera sa se ınchine la zeii egipteni! ˘ (Ezec. 20:7, 8) Cum a raspuns Ieˆ hova la ıntrebarea lui Moise? Prin˘ ˘ tre altele, el a zis: „Iata ce sa le spui fiilor lui Israel: «EU VOI DEVENI m-a trimis la voi»“. Moise ˘ ˘ trebuia sa le mai spuna israeliti¸ ˘ lor: „Iehova, Dumnezeul stramosi¸ lor vostri, . . . m-a trimis la voi“. ¸ ˘ ˘ Astfel, Dumnezeu a dezvaluit ca va ˘ ˘ deveni orice alege sa devina, sau va face orice este necesar, pentru ˆ ˘ ˆ a-si ¸ ındeplini scopul si ¸ ca el ısi ¸ ˘ ˆ respecta ıntotdeauna promisiunile (Ex. 3:14, 15). w13 15/3 5:4, 5 ˘ Duminica, 14 decembrie ˆ ˘ ˘ Ionatan a ınceput sa-l iubeasca [pe David] la fel ca pe sufletul lui. (1 Sam. 18:1)

Ionatan a fost fiul cel mai mare ˆ al regelui Saul si, ¸ ın mod normal, ˘ ˘ i-ar fi succedat la tron tatalui sau ˘ daca Iehova nu l-ar fi ales rege pe David. Ionatan a respectat decizia ˘ lui Dumnezeu si ¸ a facut tot ce a putut pentru a-l sustine, chiar ris¸ ˆ ˘ ˘ candu-si ¸ viata ¸ ca sa-l fereasca de ˆ mania lui Saul. Ionatan i-a spus lui David: „Tu vei fi rege peste Israel, ˘ iar eu voi fi al doilea dupa tine“ ˘ (1 Sam. 20:30–34; 23:16, 17). Iata de ce, la moartea lui Ionatan, David si-a exprimat durerea si ¸ ¸ iubiˆ ˆ rea pentru el ıntr-un cantec de jale (2 Sam. 1:17, 26). Ionatan s-a suˆ pus ıntru totul Suveranului universului si pe David, un¸ l-a sustinut ¸ sul lui Iehova. La fel si ¸ noi, trebuie ˘ ˘ sa-i sprijinim de bunavoie pe cei ˆ ˘ care sunt ın fruntea noastra (1 Tes. 5:12, 13; Evr. 13:17, 24). w12 15/4 2:8, 9

Luni, 15 decembrie ˘ ˘ Daca cineva a lucruri ˘ dureroase si ¸ sufera pe nedrept ˘ ˘ ˘ deoarece cauta sa aiba o con˘ ˘ ˆ stiin ¸ ¸ta curata ınaintea lui Dumˆ nezeu, lucrul acesta ıi este ˘ placut Lui. (1 Pet. 2:19) ˘ Din dorinta ¸ de a-i placea lui Iehoˆ va, majoritatea celibatarilor ısi ¸ aleg ˘ ˘ partenerul de casatorie dintre cres¸ tinii botezati. ¸ Dar chiar si ¸ asa ¸ pot ˘ aparea situatii De pil¸ neasteptate. ¸ ˘ ˆ da, unul dintre cei doi ar putea ın˘ ˘ ˘ cepe sa aiba grave tulburari emotionale sau ar putea fi exclus. Prin ¸ ˘ ˘ urmare, ce-ar trebui sa faca un Mar˘ tor care simte ca nu-si ¸ poate salva ˘ ˘ ˆ casnicia? Daca te afli ıntr-o astfel de ˘ ˆ situatie, probabil ca te ıntrebi: Ar ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ trebui sa ıncerc sa-mi salvez casnicia cu orice pret? ¸ Nimeni nu poate si ¸ ˘ ˘ ˆ nu trebuie sa ia aceasta decizie ın ˘ locul tau. Totusi, ¸ ai motive serioase ˘ ˘ ˆ sa lupti ¸ pentru casnicia ta. Iehova ıi ˘ ˘ apreciaza pe cei care a „luˆ cruri dureroase“ ın familie pentru ˘ ˘ ˆ a avea „o constiin t¸ a curata ınain¸ tea lui“ (1 Pet. 2:20). Prin intermeˆ ˘ diul Cuvantului sau si ¸ al spiritului ˆ ˆ sfant, el le vine ın ajutor celor care ˘ ˘ ˘ se straduiesc sa-si ¸ salveze casnicia. w12 15/5 2:10, 11

Marti, ¸ 16 decembrie ˘ ˘ ˘ Am vazut . . . o alta fiara. (Rev. 13:11) ˘ ˘ ˘ Ioan a vazut o fiara ciudata cu do˘ ua coarne care vorbea ca un balaur. ˘ ˘ ˘ Cele doua coarne sugereaza ca este ˘ vorba despre o dubla putere. Aceas˘ ˘ ˘ ta fiara reprezinta puterea anglo˘ ˆ ˘ ˘ americana ıntr-o ipostaza deosebita ˘ (Rev. 13:11–15). Fiara cu doua coarˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ne ıi ındeamna pe locuitorii paman˘ ˘ tului sa faca o imagine a fiarei cu ˘ sapte capete. Ioan a scris ca imagi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nea fiarei avea sa apara, sa dispara

˘ si ¸ sa se ridice din nou. Exact asa ¸ s-a ˆ ˆ ıntamplat cu o organizatie sustinu¸ ¸ ˘ ta de Marea Britanie si ¸ de Statele Unite care avea rolul de a promova unitatea si ¸ de a reprezenta natiuni¸ ˘ ˘ le lumii. Aceasta organizatie ¸ a apa˘ ˘ rut dupa Primul Razboi Mondial si ¸ ˆ s-a numit Liga Natiunilor. Cand a iz¸ ˘ bucnit al Doileaˆ Razboi Mondial, ˘ ˘ Liga a disparut. In timpul razboiului, poporul lui Dumnezeu a afirmat ˘ ˆ ca, ın armonie cu profetia din Re¸ ˘ velatia, imaginea fiarei avea sa se ¸ ˆ ˘ ridice din nou. Si, ıntr-adevar, ea ¸ s-a ridicat, dar sub alt nume: Organizatia Unite (Rev. 17:8). ¸ Natiunilor ¸ w12 15/6 2:12, 13

Miercuri, 17 decembrie ˘ ˘ ˆ ˘ De la rasaritul soarelui pana la apusul soarelui numele meu va fi mare printre na ¸tiuni. (Mal. 1:11) ˘ ˆ Dup a moartea apostolilor, ın con˘ ˆ ˘ gregatia crestin a a ınceput sa se ¸ ¸ infiltreze apostazia (2 Tes. 2:3–7). ˆ ˘ ˘ Invat¸ atorii falsi ¸ au adoptat tradi˘ tia ¸ iudaica de a nu folosi numele lui ˘ Dumnezeu. Avea Iehova sa permi˘ ˘ ˘ ta ca numele lui sa dispara? Nici˘ ˆ decum! Chiar daca ın prezent nu se stie cu exactitate cum era pronun¸ ˆ tat numele lui Dumnezeu ın trecut, ¸ De-a lunacest nume a supravietuit. ¸ ˘ gul timpului, numele divin a ap arut ˆ ın diferite traduceri ale Bibliei, preˆ cum si Anul ¸ ın scrierile unor biblisti. ¸ 1931 a fost un an important pentru ˆ ˘ slujitorii lui Dumnezeu. Pana atunci, ˘ ˆ ei purtaser a numele „Studenti ¸ ın Biˆ ˘ ˆ blie“. Insa, ın acel an, ei au adoptat numele biblic „Martorii lui Iehova“ (Is. 43:10–12). Astfel, ei au proclamat ˆ ˘ ˆ ˘ ıntregii lumi ca erau mandri sa fie slujitorii singurului Dumnezeu ade˘ ˘ varat, sa fie „un popor pentru nu˘ ˘ mele sau“ si ¸ sa-i laude numele (Fap. 15:14). w13 15/3 5:14, 15

Joi, 18 decembrie ˆ ˆ ˘ Cine se ıncrede ın boga ¸tiile ˘ lui va cadea. (Prov. 11:28) ˆ Cand punem pe primul plan „regatul si ¸ dreptatea Sa“, Iehova ne ˆ ˘ binecuvanteaza eforturile de a ne procura cele necesare vietii ¸ (Mat. ˘ 6:33; Ef. 4:28). El nu vrea sa atipim ¸ ˆ ˘ ˘ la ıntruniri din cauza ca muncim ˘ prea mult si ¸ nici sa venim la sala ˘ ˆ Regatului doar ca sa ne gandim cu ˆ ıngrijorare la bani. Multi ¸ oameni ˘ din lume cred ca unica modalitate de a avea un viitor sigur si ¸ o via˘ ˘ ˘ t¸ a mai usoar a este sa-si ¸ ¸ canalizeze ˘ ˆ ˆ toata energia pentru a castiga cat ¸ ˆ ˆ mai multi ¸ bani. Unii chiar ısi ¸ ın˘ ˘ ˘ ˘ deamna copiii sa urmareasca si ¸ ei ˘ obiective materialiste. Isus a aratat ˘ ˆ ca acest mod de gandire este ne˘ sabuit (Luca 12:15–21). Ghehazi, de ˘ ˆ exemplu, a crezut ca ısi ¸ va putea sa˘ ˆ tisface dorintele lacome pastrand ¸ ˘ ˘ totodata o relatie buna cu Iehova ¸ ˆ (2 Regi 5:20–27). Cand ne punem ˆ ˆ speranta ın economii ¸ ın investitii, ¸ ˆ ˘ ˆ sau ın capacitatea noastra de a cas¸ ˆ ˆ tiga bani ın acest sistem, ne ıncreˆ dem, de fapt, ın Satan, „dumnezeul acestui sistem“ (2 Cor. 4:4; 1 Tim. 6:17). w13 15/1 3:13, 15

Vineri, 19 decembrie Ochii lui Iehova sunt peste cei drep ¸ti, iar urechile lui spre implorarea lor. (1 Pet. 3:12) ˆ ˘ Prietenia stransa cu Iehova nu apare peste noapte. Este nevoie de ˘ ˘ timp ca sa ajungem sa-l cunoastem ¸ ˘ si ¸ sa-l iubim pe Dumnezeu. Asadar, ¸ ˘ pentru a ajunge sa-l cunosti mai ¸ ˘ ˆ ˘ bine pe Iehova, fii hotarat sa-ti ¸ re˘ zervi timp ca sa citesti ¸ zilnic Cuˆ ˘ vantul sau. Prietenii lui Dumnezeu ˘ progreseaza pe plan spiritual ruˆ ˘ ˆ gandu-se cu sinceritate si ¸ cautand ˘ compania fratilor de credint¸ a (Mal. ¸

˘ 3:16). Asemenea unui parinte iu˘ bitor, Iehova este atent la strigatele noastre de ajutor. De aceea, este ˘ ˘ ˆ ˘ necesar ‘sa perseveram ın rugaciu˘ ˆ ne’ (Rom. 12:12). Nu putem rama˘ ˘ ne crestini maturi fara ajutorul lui ¸ Dumnezeu. Problemele din acest ˘ ˆ sistem sunt prea mari ca sa le ın˘ ˘ ˘ fruntam si singuri. ¸ sa le dep asim ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Daca nu perseveram ın rugaciune, ˘ ne privam de puterea pe care Dum˘ nezeu doreste si ¸ ¸ poate sa ne-o ofere. Esti de calitatea ru¸ multumit ¸ ˘ ˘ gaciunilor tale sau ai constatat ca ˘ ˆ ˘ ˘ este nevoie sa faci unele ımbunataˆ tiri ın acest domeniu? (Ier. 16:19) ¸ w13 15/3 3:11, 12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 decembrie ˘ Muntele cu maslini se va despica la mijloc. (Zah. 14:4) ˘ Ce reprezinta acest munte? Cum ˘ avea el sa fie ‘despicat la mijloc’ si ¸ ˘ ˘ sa devina doi munti? ¸ Si ¸ de ce spune ˘ Iehova despre cei doi munˆ ti ¸ ca sunt ˘ ‘muntii ¸ sai’? (Zah. 14:5) In Biblie, muntii ¸ pot reprezenta regate, sau guverne. De asemenea, muntele lui Dumnezeu este asociat uneori cu ˆ binecuvantarea si ¸ cu ocrotirea (Ps. 72:3; Is. 25:6, 7). Asadar, muntele ¸ ˘ ˘ cu maslini reprezinta suveranita˘ tea universala a lui Iehova, condu˘ cerea pe care o exercita Dumnezeu ˆ asupra ıntregii sale creatii. ¸ La ce se ˘ ˘ refera despicarea muntelui cu mas˘ lini? Muntele, care se afla la est de ˘ ˆ ˘ Ierusalim, se despica ın sensul ca ˆ ˘ Iehova aduce ın existent¸ a o condu˘ cere secundara pentru un scop spe˘ cial. Aceasta se refera la Regatul mesianic, condus de Isus Cristos. ˆ Intelegem, asadar, de ce spune Ie¸ ¸ ˘ ˘ hova ca cei doi munti ¸ care au apaˆ ˘ rut ın urma despicarii ‘Muntelui ˘ ˘ Maslinilor’ sunt ‘muntii ¸ sai’ (Zah. 14:4, nota de subsol). w13 15/2 3:8, 9

˘ Duminica, 21 decembrie ˘ ˘ ˘ Tovarasiile rele strica ¸ obiceiurile folositoare. (1 Cor. 15:33) ˘ ˘ ˆ Sa remarcam ce se spune ın Psalmul 26:4: „Nu stau cu oamenii ˘ ˆ mincinosi cu cei ¸ si ¸ nu ma ınsotesc ¸ ˆ care ascund ceea ce sunt“. Iar ın Proverbele 13:20 citim: „Cine um˘ ˆ ˆ bla cu ıntelep tii ¸ ¸ devine ıntelept, ¸ ˆ ˘ ˘ dar cine se ıntovarase cu cei ¸ ste ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara minte o duce rau“. Ce ınvat¸ am ˆ ˆ din aceste versete? In primul rand, ˘ Iehova vrea sa ne alegem cu aten˘ tie ¸ prietenii. El doreste ¸ sa ne ocro˘ teasca din punct de vedere moral ˆ ˆ si ¸ spiritual. In al doilea rand, prieˆ ˆ tenii ne pot influenta ¸ ın bine sau ın ˘ ˘ rau. Acest adevar este incontestaˆ bil. Din modul ın care sunt formu˘ ˆ late versetele, reiese ca Iehova ın˘ ˘ cearca sa ne sensibilizeze inima. Ele nu sunt scrise sub forma unor ˘ reguli de genul „nu trebuie sa faci ˘ ˘ asta“, ci exprima adevaruri simple. De fapt, este ca si ¸ cum Iehova ˆ ne-ar spune: Asa ¸ stau lucrurile ın ˆ realitate. Ce vei face? Ce e ın inima ta? w12 15/7 2:11, 12 Luni, 22 decembrie ˘ ˘ ˆ Inima este mai tradatoare decat ˘ orice si ¸ primejdioasa. Cine poate ˘ s-o cunoasca? (Ier. 17:9) ˆ Gandeste-te la atitudinea pe ca¸ ˘ re o ai fat¸ a de relatiile sexuale si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ fat¸ a de casatorie. Multi ¸ dintre cei ˘ care nu sunt cetateni ai Regatului ¸ ˘ lui Dumnezeu tolereaza homose˘ xualitatea, considera pornografia ˘ ˘ o distractie inofensiva si ¸ ¸ cred ca adulterul si ¸ divortul ¸ sunt chestiuni pur personale. O astfel de atitudi˘ ˘ ne egoista si ¸ iresponsabila nu-i ca˘ ˘ racterizeaza pe cetatenii Regatu¸ ˆ lui. Desi au ¸ ın trecut multi ¸ crestini ¸

˘ avut un stil de viat¸ a imoral, acum ˘ ˘ ei considera relatiile sexuale si ¸ ¸ ca˘ satoria daruri de la Dumnezeu. Ei ˆ pretuiesc normele ınalte ale lui Ie¸ ˘ hova si ti ¸ sunt constien ¸ ¸ ca oriciˆ ˘ ne ıncalca legile divine cu privi˘ re la sexualitate nu este demn sa ˘ fie cetatean al Regatului (1 Cor. ¸ ˘ ˘ 6:9–11). Totodata, ei stiu ca inima ¸ ˘ ˘ este tradatoare. Prin urmare, sunt ˘ recunoscatori pentru avertismentele clare pe care le primesc si ¸ care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıi ajuta sa traiasca dupa normele divine. w12 15/8 2:9

Marti, ¸ 23 decembrie ˆ ˘ In zilele din urma vor fi timpuri ˘ critice, carora cu greu li se va ˘ face fa ¸ta. (2 Tim. 3:1) ˘ ˘ ˆ Unii oameni considera ca sfarsitul lumii este aproape, desi ¸ ¸ nu-l cunosc pe Dumnezeu. Deoarece se tem de un dezastru iminent, ei ˘ ˘ ˘ adopta urmatoarea atitudine: „Sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ mancam si ¸ sa bem, caci maine vom muri“ (1 Cor. 15:32). Spre deosebire de ei, noi nu suntem cuprinsi ¸ ˘ ˆ de teama si ¸ nici nu ne gandim ˘ ˘ ˆ doar la propria persoana, cautand ˘ ˘ ˘ sa ne satisfacem ‘placerea egoista’ ˘ (Prov. 18:1). Dimpotriva, ne rene˘ gam si ¸ ne folosim timpul, energia si ¸ ˆ lucrurile de valoare pentru a le ım˘ ˘ ˘ partasi ¸ semenilor vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu (Mat. ˘ 16:24). Serviciul sacru ne ofera ˆ ˆ ˆ multe satisfactii, ¸ ındeosebi cand ıi ˘ ˘ ˘ ajutam pe altii ¸ sa-l cunoasca pe Iehova. Multi ¸ oameni din lumea lui ˘ Satan ne urasc si ¸ ne-ar putea persecuta din cauza credintei ¸ noastre (Ioan 15:19; 16:2). Totusi, ¸ nu vom ˘ renunta ¸ sa-i slujim lui Iehova, ci ne ˆ vom apropia de el mai mult decat ne putem imagina (Iac. 1:2–4; 4:8). w12 15/9 4:7, 9

Miercuri, 24 decembrie Ia- ¸ti so ¸tie . . . dintre fiicele lui Laban. (Gen. 28:2) ˘ ˆ Iacob a facut ıntocmai cum i-a ˘ ˘ spus tatal sau, Isaac. El a plecat din ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Canaan, lasand ın urma casa pa˘ ˆ rinteasca, si ¸ s-a ındreptat spre Ha˘ ˘ ran, calatorind probabil singur sute ˘ de kilometri (Gen. 28:10). Poate ca ˆ ˆ s-a ıntrebat: Oare cat timp voi fi de˘ parte de casa? Se va bucura un˘ ˘ ˘ ˘ chiul meu sa ma vada? Voi gasi o ˆ sotie pe Iehova? Da¸ care ıl iubeste ¸ ˘ ca aceste lucruri au fost pentru Iaˆ cob motive de ıngrijorare, cu si˘ ˘ ˘ ˆ gurant¸ a ca ele au disparut cand ˘ ˆ Iehova i-a aparut lui Iacob ıntr-un ˘ ˘ vis si ¸ i-a spus: „Iata ca eu sunt cu ˘ tine si ¸ te voi pazi pe tot drumul pe ˆ care mergi si ¸ te voi aduce ınapoi pe ˘ ˆ ˘ ˘ p amantul acesta, caci nu te voi paˆ ˘ ˘ rasi pana nu voi face ce ti-am spus“ ¸ ˆ (Gen. 28:15). Cat de mult trebuie ˘ ˆ ˘ sa-l fi ıncurajat acele cuvinte! Sa ˘ ˘ ˘ ni-l imaginam pe Iacob nerabdator ˘ ˘ ˘ sa vada cum avea Dumnezeu sa-si ¸ ˘ respecte promisiunea. Daca si tu ai ¸ ˘ plecat departe de casa, poate penˆ ˘ ˘ ˘ tru a sluji ıntr-o tar ¸ a straina, pro˘ babil ca ai avut unele motive de ˆ ıngrijorare, la fel ca Iacob. Dar cu ˘ ˘ sigurant¸ a ca ai simtit ¸ cum Iehova ˘ ti-a purtat de grija. w13 15/3 4:6, 7 ¸

Joi, 25 decembrie ˘ Ce sa fac, Doamne? (Fap. 22:10) Astfel i s-a adresat Saul lui Isus ˆ ˘ ˆ cand acesta i-a aparut ıntr-o viziu˘ ne si ¸ i-a poruncit sa nu-i mai persecute pe crestini. Saul, numit ulte¸ ˘ ˘ rior Pavel, s-a cait plin de umilint¸ a de faptele lui, s-a botezat si ¸ a accep˘ tat misiunea speciala de a le depu˘ ne marturie despre Isus oamenilor din natiuni. Plin de zel, Pavel a pre¸ ˆ ˘ dicat mesajul despre Regat ın toata

˘ ˆ ˆ ˆ Asia Mica si ¸ ın Europa, ınfiint¸ and ˆ ˆ ˘ si Pana ¸ vizitand multe congregatii. ¸ ˆ ˘ ˆ la sfarsitul vietii ¸ ¸ sale pe pamant, Pavel l-a numit pe Isus „Domnul“ ˘ sau si ¸ a ascultat de el (Fap. 22:6–16; 2 Cor. 4:5; 2 Tim. 4:8). Pavel nu a fost ca aceia despre care Isus a ˘ spus: „De ce ma chemati: ¸ «Doamne! Doamne!», dar nu faceti ¸ ce spun eu?“ (Luca 6:46). Asadar, Isus as¸ ¸ ˘ teapta din partea tuturor celor ce ˘ ˘ ˘ ˘ declara ca-l accepta ca Domn sa-si ¸ ˆ ˘ respecte cuvantul, asa ¸ cum a facut Pavel. w12 15/10 4:5, 6

Vineri, 26 decembrie ˘ [Bat-Seba] a trimis sa-l ¸ ˆ ınstiin pe David si a zis: ¸ ¸teze ¸ ˆ ˘ ˘ „Sunt ınsarcinata“. (2 Sam. 11:5) Iehova n-a permis ca David si ¸ ˘ Bat-Seba sa fie condamnati ¸ ¸ la moar˘ te de judecatori umani, asa ¸ cum pre˘ ˆ vedea Legea mozaica, ci, plin de ınˆ durare, a judecat el ınsusi ¸ acest caz (Lev. 20:10). Un factor care l-a deter˘ minat pe Iehova sa-l ierte pe David ˆ a fost, probabil, ındurarea pe care ˘ acesta i-a aratat-o lui Saul (1 Sam. 24:4–7; 2 Sam. 12:13). Potrivit cuvin˘ telor lui Isus, Iehova ne trateaza asa ¸ ˆ ˘ cum ıi tratam noi pe altii. „Nu mai ¸ ˘ ˘ judecati, ¸ ca sa nu fiti ¸ judecati, ¸ caci cu judecata cu care judecati ¸ veti ¸ fi ˘ ˘ judecati ¸ si ¸ cu masura cu care ma˘ surati ¸ vi se va masura“, ne-a averˆ ˘ tizat Isus (Mat. 7:1, 2). Cata usu¸ ˆ ˘ rare ne aduce gandul ca Iehova este ˘ ˘ dispus sa ne ierte pacatele, chiar si ¸ ˘ pacatele grave, precum adulterul si ¸ ˘ crima! Conditia este sa fim si ¸ ¸ noi ˘ ˘ ˘ ˘ iertatori, sa-i marturisim pacatele ˆ ˘ ˘ si ¸ sa ne schimbam atitudinea. Cand ˘ ˘ ˆ ne caim ın mod sincer, Iehova ne da ˆ ˘ „timpuri de ınviorare“, adica ne aju˘ ˘ ˘ ˘ ta sa avem o constiin t¸ a curata (Fap. ¸ 3:19). w12 15/11 4:9, 10

ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 decembrie ˘ [Avraam] a ajuns sa fie numit „prietenul lui Iehova“. (Iac. 2:23) ˘ Dumnezeu a promis ca, prin Avra˘ ˘ am si sai, aveau sa ¸ prin urmasii ¸ ˆ fie binecuvantate toate familiile de ˘ ˆ ˘ pe pamant, nu doar o singura nati¸ ˘ une (Gen. 22:15–18). Desi ¸ aceasta ˘ ˘ promisiune urma sa devina realiˆ ˆ ˘ tate ın viitorul ındepartat, Avraam ˆ era sigur de ımplinirea ei. El si-a ¸ ˘ petrecut mai bine de jumatate din ˘ ˆ ˆ ˘ viat¸ a mutandu-se ımpreuna cu ˆ faˆ milia dintr-un loc ın altul. In tot ˘ acest timp, Avraam a continuat sa ˘ fie prieten cu Iehova. Cu toate ca ˆ ˘ nu a stiut cat trebuia sa astepte ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pana sa-si ¸ vada speranta ¸ ımplini˘ ˘ ta, Avraam si-a p astrat iubirea si ¸ ¸ ˘ devotiunea fat¸ a de Iehova. El s-a ¸ concentrat asupra sperantei sale ¸ ˆ ˘ si ¸ nu s-a stabilit ıntr-o tar ¸ a anume pentru a deveni locuitor permaˆ nent al ei (Evr. 11:14, 15). Cat de ˆ ˘ ˘ ıntelept este sa imitam exemplul ¸ ˘ lui Avraam! Sa ducem si ¸ noi o via˘ ˘ ˘ t¸ a simpla si ¸ sa nu fim exagerat de preocupati ¸ de lucrurile materiale, ˘ ˘ ˆ de pozitia ¸ sociala sau de cariera. In ˘ ˘ ˘ fat¸ a ne sta o lume mult mai buna. w12 15/12 4:7–9

˘ Duminica, 28 decembrie ˘ Voi glorifica numele tau pe vesnicie. (Ps. 86:12) ¸

ˆ ˘ In general, Bisericile crestin a¸ ˘ ˘ ˘ tatii au evitat si ¸ ¸ evita sa folo˘ seasca numele lui Dumnezeu. De ˆ exemplu, ın prefata ¸ unei traduceri a Bibliei se spune: „Folosirea unui nume propriu pentru singurul si ¸ unicul Dumnezeu . . . este total ne˘ potrivita pentru credinta ¸ univer˘ sala a Bisericii Crestine“ (Revised ¸ ˆ ˘ Standard Version). Insa Martorii

ˆ ˘ lui Iehova sunt mandri sa poarte ˘ numele lui Dumnezeu si ¸ sa-l glorifice (Is. 43:10). Mai mult, noi consi˘ ˘ ˘ ˆ deram ca este un privilegiu sa ınte¸ legem semnificatia numelui divin, ¸ ˘ precum si ¸ controversa universala ˘ ˘ care are legatura cu sfintirea lui ¸ (Mat. 6:9). A cunoaste numele lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu ınseamna mai mult deˆ ˘ ˆ ˘ cat a sti ¸ cˆ a pe Dumnezeu ıl cheama ˘ Iehova. Inseamna a sti ce fel de ¸ Dumnezeu este Iehova, a cunoaste ¸ ˘ ˘ calitatile sale, scopul sau, precum ¸ ˘ ˆ si ın spe¸ modul sau de a actiona, ¸ ˆ ˆ ˘ cial modul ın care ıi trateaza pe ˘ ˘ ˘ slujitorii sai. Iehova ne ajuta sa ˆ cunoastem aceste lucruri ın mod ¸ ˘ ˘ ˆ treptat, pe masura ce-si ¸ ımplineste ¸ scopul (Prov. 4:18). w13 15/3 5:1–3

Luni, 29 decembrie ˘ ˘ ˆ Nu ca suntem stapani ˘ pe credin ¸ta voastra, . . . ˘ fiindca voi sta ¸ti neclinti ¸ti ˘ prin credin ¸ta voastra. (2 Cor. 1:24) ˘ Pavel stia ca fratii ¸ ¸ din Corint erau ˘ loiali nu datorita lui sau vreunui ˆ ˘ alt om, ci datorita credintei ¸ lor. In ˘ ˆ plus, era convins ca ei ıl iubeau cu ˘ toata sinceritatea pe Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ doreau sa faca ce este drept. Asa¸ ˘ dar, Pavel n-avea niciun motiv sa exercite control asupra credintei ¸ ˘ ˘ fratilor sai si ¸ ¸ nici nu dorea sa fa˘ ˘ ˆ ca acest lucru (2 Cor. 2:3). Batranii ˘ de congregatie din prezent imita ¸ ˘ exemplul lui Pavel fiind convinsi ¸ ca ˘ ˘ ˆ fratii ¸ lor au credint¸ a si ¸ ca ıi slujesc lui Dumnezeu cu o motivatie ¸ corec˘ ta (2 Tes. 3:4). Ei nu fac reguli rigiˆ ˘ de ın congregatie, ci se bazeaza pe ¸ ˆ principiile Bibliei si ¸ pe ındrumarea ˘ primit tia lui Ieho¸ ˆ a de la organiza ˘ ˆ ˘ va. In fond, batranii nu sunt staˆ pani pe credinta lor (1 Pet. ¸ fratilor ¸ 5:2, 3). w13 15/1 5:3

Marti, ¸ 30 decembrie Au iubit gloria oamenilor mai ˆ mult decat gloria lui Dumnezeu. (Ioan 12:43) ˆ ˆ Putem ıntelege mai bine ın ce fel ¸ gloria de la oameni poate deveni ˘ ˆ mai importanta decat gloria de la ˆ Dumnezeu comparand gloria cu lu˘ mina. Universul este plin de lumina. ˘ ˆ V-amintiti ¸ ultima oara cand ati ¸ priˆ ˘ vit cerul ıntr-o noapte senina si ¸ ati ¸ putut vedea mii de stele? Cu sigu˘ ˘ rant¸ a ca ati ¸ fost cuprinsi ¸ de i˘ ˆ ratie stelelor“ (1 Cor. ¸ vazand ˆ „gloria ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 15:40, 41). Insa ce se ıntampla daca ˆ privim cerul ınstelat dintr-un oras¸ cu multe lumini? Din cauza acesto˘ ra, aproape ca nu mai putem vedea ˆ ˆ ˘ lumina stelelor. Se ıntampla acest ˘ ˘ lucru pentru ca lumina de pe strazi, ˘ stadioane si ¸ cladiri este mai puter˘ ˘ ˆ nica si ¸ mai frumoasa decat lumina stelelor? Nicidecum! Acest lucru ˆ ˆ ˘ ˘ se ıntampla pentru ca luminile orasului sunt mai aproape de noi si ¸ ¸ ne ˆ ˆ ˘ ˘ ımpiedica sa vedem bine stelele. In ˘ ˘ ˘ mod asemanator, daca pretuim prea ¸ mult gloria din partea oamenilor, ˘ aceasta ne-ar putea face sa nu apre˘ ˘ ˘ ˘ ciem si ¸ sa nu cautam gloria durabila din partea lui Dumnezeu. w13 15/2 4:6, 8, 9

Miercuri, 31 decembrie ˘ ˆ Din inima ies gandurile rele, omorurile, adulterele, fornica ¸tii˘ le, furturile, marturiile mincinoase, blasfemiile. (Mat. 15:19) ˘ Daca, din cauza unei inimi nereceptive, un frate ar comite adulter ˘ sau fornicatie ¸ si ¸ nu s-ar cai, el ar putea pierde definitiv aprobarea lui Iehova. Totusi, ¸ chiar si ¸ cineva care n-a ˘ comis un astfel de pacat ar putea ˆ ˘ permite ca ın inima lui sa se dezvol˘ ˘ te o dorin t a gre sit a (Mat. 5:27, 28). ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ In aceasta situatie, o analiza perso¸ ˘ nala a inimii ne poate fi de folos. Da˘ ˘ ˆ ca ne-am examina inima, am gasi ın ˘ ea un sentiment nepotrivit fat¸ a de o ˘ persoana de sex opus sau dorinte ¸ ascunse pe care Dumnezeu le de˘ ˆ ˘ zaproba si ¸ care trebuie deci ınlatu˘ ˆ rate? Sa ne mai gandim la o situatie. Un crestin care n-a comis efectiv ¸ ¸ ‘omoruri’ ar putea permite ca ran˘ ˘ ˘ ˘ ˆ chiuna sa prinda radacini ın ini˘ ˘ ˘ ˘ ma lui si ¸ sa ajunga sa-l urasca pe ˘ un frate de credint¸ a (Lev. 19:17). Se ˘ ˘ ˆ ˘ va stradui el sa ınlature aceste sentimente care ar putea face ca ini˘ ˘ ˘ ma lui sa devina nereceptiva? (Mat. 5:21, 22) w13 15/3 2:13, 14

Textul Zilei 2014 506z23

Overview 6h3y3j

More details h6z72

Related Documents 543cg

Textul Zilei 2014 506z23

Textul Fictional, Textul Nonfictional 4b2n3l

Textul Literar 171q3c

Lecturile Zilei 3n2o2v

Numerograma Zilei De Nastere o432w

Textul Literar Si Nonliterar 513x4q

More Documents from "Gherache Georgel" 4m5u4f

Textul Zilei 2014 506z23

11482j

Assimil - Il Nuovo Inglese Senza Sforzo.pdf 1h2c62

Tenix Data Diode Eal7.pdf 156o1h