Scari Din Beton Armat,armare 2ql5i

CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………………2 I.Generalitati.Tipuri de scări………..…………………………….…………………….4 II. Casa scării……………………………………………………………………………..6 III.Scări din beton armat………………………………………………………………...7 III.1.Elemente componente………………………………………………………7 III.2.Dimensionare funcțională………………………………………………….8 III.3.Scări exterioare din beton armat………………………………………....10 III.4.Scări interioare din beton armat monolit………………………………...10 III.5.Tehnologia de execuție a scărilor din beton armat....................................11 III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat…………………………….14 IV.Elemente generale de calcul………………………………………………………….16 V.Norme de sănătatea și securitatea muncii……………………………………………17 VI.Bibliografie…………………………………………………………………………....18 Anexe……………………………………………………………………………………...19

1

ARGUMENT,

Tema proiectului de certificare nivel III este”Scări din beton armat”, Am ales această lucrare deoarece: - scările sunt utilizate în toate tipurile de construcții având forme și structuri diferite; -alegerea tipului de scară,calculul ei și tehnologia de realizare influențează modul de comportare în timp,stabilitatea și siguranța în exploatare; -dimensiunile lor sunt foarte importante atât din punct de vedere al accesului cât și din punct de vedere al evacuării. Lucrarea este structurată astfel: În capitolul I am dat definiția scărilor,am enumerate câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească,iar apoi am clasificat scările după mai ulte criterii: -după destinație și rol; -după poziție; -după modul de comportare la foc; -după înălțimea treptelor; -după material; -după forma în plan. Am scris câteva proprietăți ale scărilor din piatră, lemn, metal și beton armat Capitolul II cuprinde noțiuni despre casa scării, În capitolul III sunt abordate scările din beton armat astfel: -elementele componente, -dimensionare, -noțiuni despre scările exterioare, -noțiuni despre scările interioare, -tehnologia de realizare a scărilor monolite și tehnologia de montare a scărilor prefabricate. Capitolul V este rezervat elementelor generale de calcul, În Capitolul VI sunt trecute norme de sănătatea și securitatea muncii la realizarea scărilor. La sfârșitul lucrării am alcătuit o bibliografie și câteva anexe cu diferite scări și elementele unei scări din beton armat. Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si beton armat. In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare, in diverse cladiri publice si comerciale,oamenii au construit scarile rulante. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul 2

forjat, aluminiu si alte metale. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn, tabla, mase plastice, etc. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări , indiferent dacă alegeti o scară din lemn, lemn laminat, piatră, sticlă sau metal. De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: - treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă, stabilitate si stil - sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – rii inestetice si inutile - o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate - o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil; - suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile ; - un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie ; - posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale.

3

I.GENERALITATI. TIPURI DE SCĂRI

Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:  confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei;  rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente, greutatea oamenilor;  aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exteri CLASIFICARE Dupa destinatie si rolul lor:  scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit; in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele);  scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;  scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita. Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur. După poziţia faţă de clădire, se deosebesc:  scări interioare;  scări exterioare

    

După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: rezistente la foc (piatră, beton armat); semirezistente la foc (metalice); semicombustibile (din lemn ignifugat); combustibile (din lemn, în piese cu secţiuni mari); inflamabile (din lemn, în piese cu secţiuni mici).

După înălţimea h, a treptelor, scările se împart în:  scări cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje, la scări pentru grădiniţe,şcoli,spitale;  scări cu trepte de înălţime mijlocie, avînd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele mai comode la urcat; se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje, sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje;  scări cu trepte înalte, avînd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă, pod. 4

      

După materialul din care se execută scările pot fi din: lemn; zidărie; piatră; metal; beton simplu; beton armat monolit; elemente prefabricate din beton armat.

După forma lor în plan, scările se clasifică în:  scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au formă dreptunghiulară ;  scări cu rampe curbe sau în spirală, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală ;  scări balansate, la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor Scarile din lemn Cu varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul este dintotdeauna prima alegere, cand este vorba de ambient, confortabilitate, naturalete si calitate. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : - poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar, fag, stejar, cires, nuc, mahon si altele , o paletă largă de modele si culori ; - imbinare longitudinală si imbinare in dinti ; - lăcuire in mai multe straturi, ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate, rezistentă si un design natural. Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară .Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare , un design si o calitate de mare valoare . Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere, fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: - sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare, de ex. in spatii publice), marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate), pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite ; - fiecare piatră ofera aspect individual , piatra este unica , ofertă o mare varietate de culori si structuri ; - materialele din piatră sunt diferite , trebuie sa provina din cariere selectate atent ; - modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara ; Pentru mană curentă, bare, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite variante combinatii . Există flexibilitate , se pot schimba treptele, precum si alte componente, solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. Scarile spiralate si elicolidale 5

Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern, in pas cu moda in constructii. - scări spiralate din lemn, otel sau otel aliat - o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn, piatră si sticlă) - mană curentă curbă din cordea, lemn, otel sau otel aliat - variatii de balustrade cu şan, sticlă sau bare verticale de umplutură 60 Scări din beton simplu și armat Sunt cele mai folosite datorită avantajelor mai ales datorită unei stabilităti,unei rezistențe și datorită unei siguranțe ridicate în exploatare.Ele pot fi din beton simplu,din beton armat monolit și din beton armat prefabricat.

II.CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de pericol, trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior, fara a parasi casa scarii. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .

Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor, pentru fiecare etaj in parte. Cand nu este posibila iluminarea naturala,se ite lumina artificiala, cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare, in orice moment (incendiu, cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa.Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.

6

III. SCĂRI DIN BETON ARMAT

III.1.Elemente componente Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea betonului armat, material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . Elementele componente ale unei scari din beton armat sunt: treapta, contratreapta, rampa, podestul, balustrada. Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara. Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive, formand inaltimea treptei. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm ,iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm.Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h = 16,5…17,5 cm si inalte cu h > 17,6…22,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare, iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu h >19,5 cm sunt ise doar la scari de serviciu. Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se prevede cu un profil (ciubuc), care iese in consola 2…5 cm. Profilul constituie, in acelasi timp si un element decorative. Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate, si de cel mult 16 trepte. Peste acest numar, se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna. Linia pasului, este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 50…60 cm de acesta. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2,20 m la scari principale si 1,90 m la scari de serviciu, masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei. Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. Latimea podestului este egala cu latimea scarii, pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului, trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0,8…0,9 m, putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. Mana curenta este o piesa profilata, situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor, pe o singura parte a rampelor, la scarile care deservesc 1…3 fluxuri, iar la scarile mai late pe ambele parti. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa, incat sa fie usor cuprinsa cu mana .

7

III.2.Dimensionarea funcțională In cadrul dimensionarii functionale se vor determina prin calcul: latimea siinaltimea treptelor, latimea rampei si a podestelor. Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n.H. in care nnumarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg; H-inaltimea dintre etaje. Cunoscand h, se pe H se poate determina latimea treptei b din relatia lui Blandel b+2h=62…64cm La cladirile de locuit cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din relatii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf.

Numarul de fluxuri prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia: F = N / C in care: F-numarul de fluxuri rezultat; N-numarul de persoane evacuate; C-capacitatea de evacuare a unui flux. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata, in functie de destinatia cladirilor. La cladirile de locuit, capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90

8

Pe baza numarului de fluxuri se determina latimea scarii, care este cel putin : de 0,80 pentru un flux de 1,10 pentru 2 fluxuri; de 1,60 pentru 3 fluxuri; de 2,10 pentru 4 fluxuri; de 2,50 pentru 5 fluxuri. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2-3 fluxuri. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza, dar rampele cu latime peste 2,40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare. Scarile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde circulatia este aceeasi. La cladirile de locuit, inaltimea si latimea treptelor, latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana jos. Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 160 cm. La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si balustradele se impart in : - inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ; - late, cand latimea lor depaseste 20 cm. Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului . In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana jos. Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 160 cm.

9

La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si balustradele se impart in : - inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ; - late, cand latimea lor depaseste 20 cm. Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului . Latimea (cm) 20 25 30 35

Inaltimea (cm) 90 87.5 85 82.5

Latimea (cm) 40 45 50 60

Inaltimea (cm) 80 77.5 75 72.5

La cladirile de locuit , inaltimea minima de siguranta a parapetului indifferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea persoanelor. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. III.3.Scări exterioare din beton Scarile exterioare , de la intrare sau de la subsol vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui, fie pe fundatii independente de restul constructiei. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. Treptele si podestul acestor scari rezemate la ambele capete, trebuie sa aibe o panta redusa, spre partea inferioara a scarii, pentru a permite scurgerea apei; Dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant, ca si cofraj. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de pamant compactat. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu cea a scarii exterioare.

10

III.4.Scari interioare din beton armat monolit. Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin intermediul casei scarilor. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang. Rezemarea longitudinala a rampei se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poatefi rezemat pe 2 sau 3 laturi.Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi amplasate la intersectia

11

intre rampa si podest. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : - amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ; - prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ; - amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand astfel gabaritul liber al scarii. Rezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire, prismatica. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de rezemare.In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va lucra separat, fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Treptele, la scarile din beton armat monolit, pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . Datorita efectului arhitectonic deosebit, se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. La acest tip de scari, sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C, aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. Solicitarea preponderenta,la acest tip de scari, este incovoierea. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. Pentru simplificarea calculelor, grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. Datorita concentrarilor de eforturi, in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.

12

Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor: 1-dala ; 2-podest ; 3-imbracamintea podestului ; 4-armura dalei ; 5-mana curenta imbracata in tub PVC ; 6-urile mainii curente ; 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic ; 8-idem, treapta. III.5.Tehnologia de execuție a scărilor din beton armat Scările din beton armat monolit se pot executa odată cu planşeele între care sunt prevazute sau după execuţia acestora, mai ales când planşeele sunt din elemente prefabricate. Dacă scările se toarnă după execuţia planşeelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de podest să fie lăsate mustăţi pentru legarea lor cu armăturile rampei sau ale vangului. Execuţia monolită a scărilor din beton armat cuprinde următoarele lucrări: -trasarea scărilor; -cofrarea scărilor; -armarea scărilor; -turnarea și compactarea betonului; -decofrarea. Trasarea scărilor se face astfel: -se trasează linia oblică care indică partea inferioară a rampei sau vangului,precum și intradosul treptelor; -se stabilesc pozițiile primei și ultimei trepte de pe rampă; -se trasează linia oblică ce trece prin vârfurile trptelor și o linie orizontală la nivelul podestului; -pe linia orizontală se trasează împărțirea treptrelor după lățimea lor,cu firul cu plumb se împarte corespunzător linia oblică.

13

Cofrarea scărilor Scările din beton armat monolit pot fi executate într-o singură etapă (rampa,vang şi trepte)sau în două etape, întâi rampa sau vangul şi apoi treptele. În primul caz se execută cofrajul înclinat al rampei sau vangului şi cofrajul pentru contratreapta. pentru scările care se execută în doua etape, se cofrează mai întâi elementele de rezistenţă (podeste,vanguri) se betonează şi apoi se execută cofrajul treptelor. Cofrajul pentru contratreapta se realizează ca un tipar, reprezentând negativul contratreptei, pentru a permite operaţiile de betonare şi finisare

Armarea scărilor Podestele, rampele şi grinzile de vang se armează după regulile date pentru plăci şi grinzi de beton armat.O atenţie deosebită se acordă legăturilor de continuitate a armăturilor din scară cu armatura planşeelor pe care le uneşte. La scările cu rampe de beton armat, treptele nu au rol de rezistenţă, de aceea se execută din beton simplu. Turnarea și compactarea betonului Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu (2-3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.Din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m.Betonul se toarnă pornind de la partea de jos a scării şi se compactează cu pervibratoare sau vibratoare de cofraj. La turnarea unei scări se it rosturi de lucru numai în lungul grinzilor de podest, când acestea nu se pot turna integral.În cazul treptelor

14

executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea plăcii de beton armat să se se prevadă mustăţi de legatură, pentru a asigura legatură a treptelor cu placa. Decofrarea Ordinea este următoarea: -se decofrează părţile laterale (contratrepte, părţi de vang sau rampe) -părţile orizontale sau înclinate (de la podeste, rampe, grinzi) -betonul trebuie să aibă rezistenţa la compresiune de minimum 25 dan/cm. Finisarea scarilor din beton armat. La scarile din beton armat, finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii, importanta scarii, considerente estetice si economice. Scarile din beton armat se pot finisa cu : - mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,5 cm ; in cazul unei circulatii frecvente, se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin - ancore metalice. Pentru a evita alunecarea, suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata; - placaje din piatra naturala (placi de mozaic), la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment ; - mozaic turnat ; - scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn ; - PVC fixat cu adezivi. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat,in ordinea cresterii gradului de industrializare : - trepte prefabricate independente ; - trepte, contratrepte si grinzi de vang ; - rampa si semipodest prefabricat. Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri,pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie. Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm;cele triunghiulare au suprafata de tesita, ul realizandu-se printr-un rost frant,cu laturi de 3cm. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest, care pot fi prefabricate sau monolite. Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. La cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de industrializare, se folosesc scari prefabricate din panouri mari, alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii, comparativ cu cele din beton monolit. La cladirile industriale inalte, se folosesc scarile elicoidale 15

prefabricate, realizate dintr-un stalp central, trepte prefabricate. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.

Elementele prefabricate pot fi realizate în : - staţii specializate cu activitate continuă; - poligoane special amenajate sezoniere; - ateliere din incinta şantierului ( preturnate).

16

IV. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in elemente simple, izolate: treapta,rampa, grinda de vang, grinda de popdest, dala podestului. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol, are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 ;la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si tencuiala intradaosului. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata, iar cea utila – pe o suprafata orizontala. Placa rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului, se va calcula in functie de raportul laturilor placii, dupa una sau doua directii. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor, care va determina un consum mai redus de armatura. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se asigura continuitatea cu treptele. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate, prin intermediul grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. Grinzile de vang, care preiau incarcarile de la trepte si rampa, se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate.

V.NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII La realizarea scărilor din beton armat se respectă următoarele norme de protecția muncii: -Pentru lucrarile de betoane se vor aplica prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in munca pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat. -Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru. -Se interzice personalului fara atributii de serviciu in zona de lucru a instalatiei de preparare a betonului. Instalaţiile electrice necesare punerii în funcţiune a vibratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile de tehnică a securităţii pentru instalaţii electrice. -În timpul deplasarii vibratorului, precum şi întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reţea. Conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili şi izolaţi în tub de cauciuc. Carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar lucratorii vor purta în timpul lucrului cizme şi mănuşi electroizolante. Atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vibratorului, acesta va fi imediat deconectat şi predat electricianului pentru verificare. Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte. -Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si mentinute in stare de curatenie. -Se interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a betoanelor. -In cazul prepararii betoanelor pe santier se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile de preparare a betoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care exista pericol de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare

17

BIBLIOGRAFIE

1. ANDREICA, H.,Construcţii, U.T. Press, Cluj Napoca,2002; 2.MARUSCIAC, D., (coord.),Construcţii civile II, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca,1986; 3.ROŞOGA, C-TIN.,Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1993; 4.Glodean Ligia,Auxiliar Curricular clasa a XII-a,Lucrări de structuri pentru construcții. 5. http://www.robotics.ucv.ro/

18

ANEXE

19

20

21

22